Page 62 - Drumul_socialismului_1985_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2

EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU PENTRI

DV.
epoca marilor împliniri socialiste

13.00 Telex
13,05 La sfi
mină
14,45 Săptân
De douăzeci de ani Uniţi de acelaşi dor 15.00 închid,
mului.
19.00 Vclcju
Trăim 19.20 Ceauşi
Sînt ceasuri mari de taină şi lumină in patria timpului ni a in
Douăzeci meniri
cînd sufletul şi gîndul sc-mprcună, „In miezul unui ev aprins" Epoca
20 de
cînd visul n-are voie să apună Sîntem cu toţii un cuprins cabile
In suflet purtăm o mare împlinire edifica
ci stă deschis spre cele cc-or să vină ; a păci
& Epoca de aur mai d
Epoca Nicolae Ceauşescu 19,40 Tclccn
sînt ceasuri cînd trompetele răsună A Omului ce gîndeşte în fiecare clipă 20,10 Floare
(color)
la noi
şi-alăturea de ele-n zvoană lină 21.00 Film a
Să fim uniţi de acelaşi dor „Miczr
stă inima curată şi se-nclină Să mergem pe drumul drept-biruitor plinii"
Produi
EI ne este marc ctitor
spre zările ce vin fără furtună. filme
Toate privirile sale 22.20 Telcjil
Duc către drumurile patriei 22,30 închid
0 E P O C A cărţile pe care le produ- ) De douăzeci de ani aceste ceasuri Către cărările luminii mului.
ce. Iar azi avem in judeţ ţ
Ale viitorului
peste douăzeci de autori / din noi răzbat cu prea înalte glasuri Ale comunismului
de cărţi, dintre care mai 1 Cuvîntul său intră în inima noastră
Două decenii incă nu ticipant la configurarea a avind ca temelie omenia.
fac o viaţă, dar pot să in- ceea ce azi se poate numi mult de un sfert sint mem- * îndemn şi pavăză ne este
Scriitorilor. '
semne o epocă. Aserţiunea viaţa literară a acestui ţi­ bri ai Uniunii Ideal de viaţă BUCUREŞ
poate li demonstrată cu nut. In 1965 activau aici Privită in ansamblu, va- \ De douăzeci de ani urcăm spre soare Dăruindu-nc dioprogram
loarea acestei mişcări ' li- i
prisosinţă prin cei douăzeci doi scriitori de anumită terare se vădeşte printr-un / purtînd pe tricoloru-n sărbătoare — Cej mai frumoşi şi adevăraţi ani 0,30 La orili
de ani pe care-/ numărăm notorietate — Neculai Chi- amănunt de o absolută ) Pe care-i rostim gricultură;
nai; 7,30 Sa
azi de la cel de-al IX-lea rica şi Iv Martinovici — ră­ tot ce prin El e astăzi România. In dulcea Limbă română jament de
Congres al P.C.R. Ne aflam maşi pină azi decanii noş­ semnificaţie: in aceste două \ Anii Nicolae Ceauşescu. punzînd ch
răşului Nici
atunci in pragul unei nor tri de virstă. Viaţa literară decenii nu s-ă dezvoltat cu i NECULAI CHIRICA GH. BOZAN să indcpl
epoci ţi incă puţini ii bă­ nu exista insă pe atunci precădere un anumit gen / planul pe
nuiam proporţiile dinamis­ decit la nivel cenaclier, sau altui,' ci toate deopo- ţ pregătim ti
mului revoluţionar. Pentru trivă au cunoscut aceeaşi l anului viiti
a evalua exact o epocă e armonioasă şi plenară im- i ta presei ;
pentru ol
nevoie îndeobşte de o a- L e & U tS i / plinire. Există azi in jude- i „Cînlarca României" — 3 noastre; 9,
numită perspectivă istori­ ful Hunedoara scriitori de ctitorie spirituala -a Epocii ştiri; 9,05 A
notorietate naţională, dis- i Nicolae Ceauşescu —a scos 10.00 Buti
că. Personalitatea acestei 10.0 ivişi
tinşi cu premii de .presti- ' din anonimat oameni şi
epoci, pe xare o numim aşezări, înscriimlu-i in zo­ dio. J,40
a noastră, se distinge insă mai mult sau mai puţin giu, colaboratori ai prind- 1 na de cultură şi artă a muzica poi
de pe acum limpede şi sporadic. Ellorescenţa crea­ palelor edituri şi reviste de ţ tării cu repere distincte. samblului
sodia Romă
in'corifundabilâ. Lucrul e po­ toare care a urmat este cultură, reprezentind cu i Dealu Mare, sat din co­ letin de ş
muna Vălişoara — ce poar­
sibil pentru că ea a în­ consecutivă şi nemijlocit : talent şi competenţă poe- 1 tă cu sine zestrea unor univers înti
semnat evoluţia spectacu­ legată de generoasele per­ z/'a şi romanul in cele mai ) neasemuite tradiţii popu­ 11.35 Publici
lare — a devenit prin letin de şti
loasă, armonioasă şi per­ spective deschise de Con- variate ipostaze ale lor, i „Cinlarea României" o a- cultural ;
fect sincronizată a tuturor gretfrl al IX-lea al P.C.R. povestirea, reportajul, dra- , şezare de adincă şi lumi­ moara folc
domeniilor vieţii. De la O dată cu primele supli­ maturgia, literatura pentru 1 noasă spiritualitate. A sco­ Avanpremic
13.00 De la
grija pentru copii pină la mente literare „Ritmuri hu- copii, eseul, critica literară, \ s-o in lume, pe un drum Meridian el
de continuă dăruire, de
aceea pentru păduri, de nedorene", editate de zia­ traducerea unor mari ope- i slujire a idealurilor epocii, letin i.'e ştii
la problemele surselor de rul „Drumul socialismului" re ale literaturii universale. I a educaţiei artistice, învă­ dui, patria,
energie pină la mişcarea şi îndeosebi după institui­ Scriitorii hunedoreni repre- ţătoarea viorica Boldura, mîridu-şi
10.35 Ciutei
sportivă de masă, nimic nu rea Festivalului Naţional zintă azi o confrerie spiri- 1 i'iică a comunei. Revenită mea ; 17,’
în sat, tn urmă cu un de­
a rămas in afara acestei „Cintg/ea României", a ur­ tuală animată de conştiin- ’ ceniu, ca linără învăţătoa­ ştiri; 17,05
ample şi ascendente evo­ mat o veritabilă explozie ţa comunei apartenenţe la ) re, Viorica s-a apropiat de dresa dv.;
20,00
rii ;
luţii înnoitoare, al cărei de forţe creatoare. Nume generaţia celui de-al IX-lea l * Scară ci
suprem scop este amelio­ noi au început să se impu­ Congres. Ei sint produsul 1 sugestia dv.
jurnal; 22,2
rarea condiţiei umane. nă şi - ceea ce este mai şi in acelaşi timp rapsozii )
pretutindeni
Am devenit hunedorean important — din ce in ce acestor două decenii care \ Buletin de
prin adbpţiune, cu un ăn mai multe cărţi au început şi-au dobindit prestigiul i
înaintea istoricului Con­ să apară. In fond, valoa­ impunător al unei epoci. j Scena
gres, avind. astfel privile­ rea unei mişcări literare
giul de a fi martor şi par­ nu se măsoară decit prin RADU CIOBANU t
si oamenii ei DEVA: A
nepot
"Ai
rlculn" (Patr
DO/ i’ Iul
te t - se
dern, sala .
Scriitorul rămas acasă şi „Transl'âgărăşanul — de ctitorie Cârjoi, prezentă in Ceauşescu urs (Modei
a
Epocii
Nicolae
Aşa
pictură
expoziţia
bunic,
a
păcii"
Ion
deschisă la Galeriile de artă ale Fondului plastic. oameni, apropiiinlu-i de (Flacăra); S
năzuinţele şi cerinţele tim­ Agigca (Ari
1
Trăiesc acolo unde m-am Un „miez al evului aprins* , şi Zarandului, Pădurenilor, pului, de frumuseţile lui Corvineştiloi
spirituale. Cu ei şi prin ci
născut, într-un oraş emble­ spunea Nicolae Labiş. Un munţii Orăştiei, ţări şi munţi: a descoperit tezaurul fol­ ŞANI: Un
terestru (P.
matic nu prin cultura sa, re­ principiu de ardere ordona­ ale Ţării I Nu-i ispititor, din­ Setea de patrie cloric al aşezării şi, încă — seriile l
ale
lativ tînără, cit prin oţelul- toare. Un mod de a trăi, un colo de aparenţa... strict tu­ de Ia primele ediţii eălu- Fapt divers
„Cântării
României",
forte pe care-l fade. Cq om mod de a scrie. A-ţi asuma ristică ? Viaţa acestui loc Există in viaţa ţării mo­ la Vulcan .şi Petrila, „Ori­ şerii şi dubaşii s-au afir­ LUPENI: C
— seriile I-
al muncii în domeniul cultu­ superba, dureroasa, uneori, conferă scriitorului rămas a- mente esenţiale, in care ce­ zont" la I.M.P., „Miner-club mat pe plan judeţean. Cît VULCAN: 2
rii, provenind din rîndul a- misiune de a scrie cu „ne­ casă nebănuite şanse. Ale le trei dimensiuni ale tim­ 2001“ pe lingă Casa de cul­ a bătut, atunci, la Începu­ ceafărui); I
uliţele
satului
turi,
tură
din
celor hunedoreni majoritari bunia" înflăcărată că tu des­ cunoaşterii, ale implicării în pului se unesc într-o stră­ dramaturgilor Petroşani, Cenaclul a-şi îndemna oamenii spre rea are mu
spre
„Ana
Colda",
riile I-II (M
lucită sinteză : trecutul pro­
care conferă cetăţii obse­ coperi, iar şi iar, lumea, con­ aventura Noului, ale răs-frîn- iectează asupra prezentului „Panait Istrati", care se căminul cultural, Viorica NOASA: R
puternică
a
danta emblemă înainte in­ tinuă a pune în „poziţie" de gerii în specificitatea com­ lumina vie iar şi din faptele, constituie ca nişte adevărat nu-şi mai aminteşte acum. torcsc); UI
AIt timp c în sat ! Valo-
înţelegerii,
ciul — seri:
te nuclee de creaţie şi in­
vocată, viaţa mea de scrii­ asalt noile generaţii de scrii­ plexă a mediului, a clima­ realităţile şi visurile prezen­ telectualitate, de legătură or­ rificind datinile şi obiceiu­ zat) ; BR
tor se contopeşte cu aceea tului. tului se conturează, limpede ganică cu evenimentele şi rile, readucîndu-lc în pre­ (Steaua roş
tori, iar singura dar covîrşi- şi însuficţitor, profilul vii­ viaţa oamenilor ce zilnic zent în toată autenticitatea ŢIE: Mitică
de cetăţean, iar pentru a toarea şansă a acestui crez Trăind şi vrînd să rămin torului. Acum, după 20 de coboară in inima pămiutu- şi frumuseţea lor educati­ tria) ; Mi-
defini cît mai propriu ceea mereu viu, este, cred, viaţa, pentru totdeauna în Hune­ ani de la memorabilele zilo lui. Poezia, proza şi drama­ vă, Viorica Boldura a re­ seriile I-II
tezaurul
ce fac scriind, trebuie să doara, patetismul poeziei de 19—24 iulie 1905, putem turgia şi-au găsit drum spre dat satului oamenii — fol­ GEOAGIU-I
culegerile
cu
an­
iar
cloric,
cu
preiau o sintagmă tot din mele, ale celor ca mine de afirma literatura justificată mîndric lume prin „Muguri de şi piatră", mic cu mare — vin azi fintînilor (<
ră); • IIAŢE
ocupă
că
arta
şi
tologiile
metalurgie : eu sînt scriitor aici, îşi are justificare, aco­ un loc de seamă în gran­ „Am crescut cu tine, Hu- mindri Ia căminul cultural în Marea )
n sphimbul de noapte. DECENIUL XX perire, rost. Rămîne să şi dioasa operă istorică pe ca­ nedoară“„ „Incandescenţe să dea viaţă spiritualităţii cia) ; BIIA
facem, cu sentimentul mereu re o înfăptuieşte poporul subterane", „Acorduri la aşezării. la Măic^ N
Am exact' vîrsta României nostru. vîrstele ţării", „Din adîncu- Dealu Mare a ieşit în le I-Ii; CA
cucerind
de după revoluţia din ’44, viaţa însăşi, căreia i te dărui greu definibil al debutantu- Şi în Valea Jiului, în ma­ rile de lumină", „Caiete lume, primele locuri lauri pe pen­ mul şi exti
ţară
tru
printr-o desigur, coinciden­ lui-continuu, acele fapte ale rea citadelă a se cărbunelui subterane", „Cînteeul adîn- în „Cintarca României". sa de cult
înscrie,
romanesc,
care
cului" voi. I şi II, „La lu­
Campionul
mai calm sau mai furios, mai
ţă a trăirii în traiul patriei. lent ori mai vijelios. vieţii şi scrierii noastre care emoţionant, în marea epo­ mina zilei“„ „9 piese de tea­ Teatrul popular, obiceiuri­ (Lumina); <
M-am bucurat de venirea în să sporească patrimoniul pee a dăltuirii conştiinţelor tru", în cea mai fertilă şi le folclorice din sat s-au bra aurului
idea­
lumea scrisului prin anii Hunedoara, de pildă, este spiritual-istoric zestruit prin şi înfăptuirii înaltelor scrii­ bogată perioadă de creaţie reîntors de Ia ale festivaluri­
genului
naţionale
le
comunismului,
ale
luri
un loc şi un spaţiu privile­ privilegiul naşterii noastre literară din Valea Jiului, în
1974—1975, aşadar în ceea giat, există aici, pentru -«x- torii îşi pun cu toată ar­ care s-au înscris plenar poe­ (Iaşi, Slănic Moldova ctc.),
„Marele
premiu",
iar
ce avea să se definească plorare, strate încă bănuit- aci. Să scriem şi să credem doarea condeiul în slujba a- ţii Ion Pascal Vlad, Constan­ cu această vară aniversară,
în
idealuri.
Cimpcanu,
Ion
eestor
Tigan-
por­
sub
tin
Pe
drept Epoca Ceauşescu. Noi, în ce scriem. Lucizi, neastîm- la etapa republicană a ce­
fabuloase, aici istoria se în- ţile de lumină ale Parîngu- tcle, Alexandru Constantin
tinerii scriitori ai acestei ge­ păraţi, mereu tineri. Vom lui şi Retezatului au trecut Drilca, Maria Niţu, Rahela lei de-a V-a ediţii a Fes­ Timpul p
treţese într-adevăr fascinant, reuşi ? Vom reuşi în măsura ori s-au format oameni de Barcan, Doru Roman, Au- tivalului „Cîntarea Româ­ azi, 20 iulie
neraţii, care, prin inducţie, cu destinul făuritorilor ei. ştiinţă, artă şi cultură : Pa- gustin Ţanca, prozatorii niei", „Obiceiul din Dealu va fi căldt
poate fi ^ Jjterară, păstrînd Gîndiţi-vă, nu vă supăraţi ! în care vibrăm în consonan­ nait Istrati, Geo Bogza, Ni- Gcorge Ilolobîcă, Silvian Ma­ Mare", care surprinde trei rul variabi
satului
însă criteriile consacrate, es­ Aici sînt lancu şi tribunii săi, ţă cu arderile acestui timp colac Ţie, I.D. Sîrbu ; şi-au tei, dramaturgii Costin Ilies- momente din viaţa parilor, ză, izolat v
legatul
(dubaşii,
vor
tetice şi etice, avem — cel Horia şi Corvinii, aici dar şi loc, vom reuşi numai dacă găsit drumul poeţii Radu cu, Mircea Andraş, Alexan­ vergelalul pomilor) a im­ care averse
Străuţ,
Ana
Irimie
Sclejan,
Anghelescu,
dru
de
Ne-
Gcorge
puţin eu asta cred —, şansa vom hrăni iubirea cu pro­ Şoit, Dumitru Vclea, Traian graru şi mulţi alţii, care au presionat publicul şi ju­ soţite de d
mai adînc, Decebal şi poate priile noastre fiinţe, cu arte­ Morar, prozatorii Corneliu reuşit, mai ales în ultimii riul naţional !
de a trăi vertiginos implicaţi Burebista, aici cele două Rădulcscu, victor Delcanu, ani, să imprime creaţiei Cu Oana, interpreta în trice. Vînti
slab la mo
în contemporaneitatea ime­ Sarmizegetuse-surori, cei doi le noastre poetice nerupte Nicolae Tiirok, Ghcorglie dinamica istorică şi lăuntri­ virstă de... 4 ani, cu Ana- torul sudic
diată. Este ceea ce, unii, o sîmburi genetici ai Neamu­ de realitate. A trăi în rezo­ Truţă, . Victor Fîileşi, Ale­ că a acestor locuri, gloria maria şl Voicu — întrea­ le minime
Mircea
Mun-
presimţiserăm, aşa că, fără lui, dar aici sînt şi platfor­ nanţă cu spiritul epocii tale. xandru şi Zecu, Constantin Pascu şi memoria unui neam. ga familie Boldura —, Vio­ se între II
Aşadar,
slujitorii
tcanu
,a risca un anume retorism, mele industriale de mare for­ iată axioma care operează şi alţii imbrăcind lume şi din Valea Jiului s-au slovei rica şi oamenii satului au iar cele mi
şi 31 grade
nu­
urcat Dealu Mare pe sce­
continuăm a susţine că ne ţă ale României socialiste, indestructibilă şi în conştiin­ locuri în veşmintele iubirii, mărat şi se numără necon­ nele ţării, îmbogăţind cu dicate. Izol
în veşmintele limbii materne.
printre
cronicarii
împlinim destinul scriitoricesc aici este judeţul cu o pon­ ţa scriitorului, firesc, adînci- Cenaclului „Minerul" de tenit stîrnind un interes epo­ noi carate de simţire ar­ grindină.
me­
cii,
La munt
tistică viaţa aşezării şi spi­
sub semnul inconfundabil al dere urbanizată (peste 75 Ia tă de conştiinţa fundamenta­ acum 20 de ani i s-au adău­ reu viu în rîndurile iubito­ ritualitatea românească. duroasăî, c
gat încă opt : „Flori de mi­
Epocii Ceauşescu, prin spi­ sută din populaţie trăieşte lă, aceea de patriot, de cq- nă" Ia Uricani, „Lira" la rilor de literatură. bil. Looal
verse de
ritul de revoluţie, tulburător în mediul citadin !), aici este munist. Lupeni, „Orfeu" şi „Venus" DUMITRU DEM IONAŞCU LUCIA LICIU de descărc
şi fascinant. Valea Jiului, ţările Haţegului EUGEN EVU