Page 63 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 63
ilO • SIMBĂTĂ, 20 IULIE 1985 Pag. 3
MPUL
20 de ani da la Cottgrasui ai IX- -'ea al P.C.R. CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
ER
m im . N O S T R U M A R I I s i l r o R La secerişul griului
a i
HJNE
A L R O M M E I S O C I A U S i i i R N E (Urmare din pag. 1) blinia Petru Mircea, pre chipă de cooperatori mun
i i
e săptit- şedintele unităţii. în acest cea la selectarea recoltei.
;il color) duse de Sîrbu Rubie, Pe an se arată o producţie „De fiecare dată noi aşa
loliticii tru Groza şi Emilian Ca bună de grîu, cum am avut procedăm — arăta Emil
progră- prinii au început să recol şi la orz, unde am depă Mircea, inginerul şef al
Tineretul hunedorean — pe coordonatele teze din plin. şit media planilicată la cooperativei. Astfel, predăm
- RtfChii-
liinţa o- Da magazia unităţii, o hectar. Am organizat acti la fondul do stat grîu cu
or). echipă de cooperatori con vitatea pentru a folosi din rat, iar nouă ne rărnîn în
şescu : marilor transformări revoluţionare, ale dusă de brigadierul Aurel plin .timpul bun de lucim, unitate. gozuriley care ne
e remar- în aşa tel îneît nimic să. prind foarte bine la hră-
’ibuţii la Mihuţ, lopăta grîul recol
nei lumi perspectivelor luminoase deschise de partid tat cu o zi înainte pentru nu se piardă la recoltă. Direa oilor".
i bune şi a reduce umiditatea boa Nici măcar paiele. Cum Două combine au intrat
belor la procentul prevă terenurile noastre sînt mai la secerat şi la C.A.P Bre
edia alte produse, pentru fina
grădină (Urmare din pag. 1) se afirmă cu deosebită for zut. I grele, nu permit întotdeau tea Mureşană. Vasile Ola-
pa 1 ţă şi in domeniul locului lizarea în cele mai bune Terenul de la „Cremene", na accesul mijloacelor me ru şi Sandu Ciugudeanu,
(color): Despre contribuţia tine şi rolului pe care dumnea condiţiuni a campaniei a- canizate, am mobilizat coo
■binte al unde C.A.P. Roşcani are cei doi combineri care în
nicră tv. retului hunedorean la dez voastră ii atribuiţi tinerei gricole de vară, sporirea cultivată o solă cu grîu de peratorii cu căruţele la cepuseră recoltatul griului
Casei de voltarea energeticii româ generaţii, ca puternică for producţiei agricole vegeta aproximativ şase hectare adunatul şi transportul în tarlaua „Ogor", au dat
neşti a vorbit Leorean O- ţă socială şi ca imens po le şi animaliere. este un teren în pantă, ■ grabnic al paielor din gata în acea zi aproape
nesc, secretar al Comite tenţial în transformare re Totodată, tineretul hune cîmp.
progra- cum, de altfel, sînt şi ce nouă hectare. Transportul
tului judeţean al U.T.C. voluţionară a societăţii dorean îşi reînnoieşte an lelalte tarlale — însumînd — Deşi n-am la activ recoltei' din cîmp îl efec
Vasile Blendea, inspec noastre, în soluţionarea gajamentul solemn ca ur- 190 ha — semănate cu a- prea multe campanii de se tua cu un cuplu de două
tor general adjunct Ia In justă a marilor probleme mînd cu devotament şi res ceastă cultură. însă corn- ceriş — arăta tînărul Ionel remorci mecanizatorul Jiva
spectoratul şcolar judeţean, care confruntă lumea con ponsabilitate jînaltul dum binerii Ionel Oprean şi Io Oprean, unul dintre cei 1 Georgevici. Inginerul .şef al
s-a referit la noile concep temporană. neavoastră exemplu de nel Pătraşc reuşeau să-şi doi combineri — mă stră unităţii, Denica Vişinoscu,
te privind integrarea învă- Vă raportăm cu deosebi dăruire revoluţionară, de a- „strunească" „Gloriile" cu duiesc să realizez o lucra coordona recoltatul, iar So
6,00 Ha- ţămîntului cu cercetarea şi tă stimă şi respect, mult dînc patriotism, să acţio multă pricepere. în urma re de calitate, beneficiind li ia Cri.şan, preşedintele,
limincţii; producţia. stimate tovarăşe secretar neze şi în continuare cu
ilei in a- lor miriştea rămînea „ra şi de faptul că ştiu bine împreună cu cooperatorii
ladiojur- intr-o atmosferă entuzias generol, că tineretul hune rîvnă şi pasiune revoluţio să" la cel mult o palmă fiecare palmă de pămînt Petru Rău, Alexandru Co-
şi anga- tă, participanţii la simpo dorean se află ferm anga nară pentru creşterea con de sol. din zonă, căci m-am năs jocaru, Ioachim Mica şi
:c. Răs- zion au adoptat textul unei jat în marele efort al în tribuţiei sale la realizarea
lor tova- — Ne străduim să mun cut şi am crescut pe aces Simion Sonoc încărcăm din'
ia uşeseu, telegrame adresate secre tregului judeţ pentru în în cele mai bune condiţiuni cim toţi cu cea mai mare te locuri. cîmp şi transportau în ba
integral tarului general al partidu făptuirea neabătută a ori a obiectivelor şi sarcinilor grijă şi răspundere — su Da sediul unităţii o e- za furajeră baloţii de paie.
1985, Să lui, tovarăşul NICOLAE entărilor şi sarcinilor eco- ce revin judeţului Hune
c planul
10 ltevis- CEAUŞESCU, în care se nomico-sociale, fundamen doara în acest sfîrşit de
Cîntcc spune : tate personal de dumnea cincinal şi trecerea la în
• zilelor i „Făcîrid bilanţul marilor voastră, privind creşterea făptuirea celor adoptate
ilctin de
(a radio; înfăptuiri ale acestei peri mai accentuată a produc de Corig'resul al Xlll-lea al
le şW-r ; oade, sîntem mîndri să re ţiei de cărbune şi energie partidului, pentru perioada
rar? levăm, mult stimate tova electrică,' de oţeluri' spe celui de-al 8-lea cincinal,
sstk e răşe secretar general, fap ciale, aliate şi înalt alia spre binele şi propăşirea
a An-
c „Răp tul că „Epoca Nicotae te, - minereuri complexe, multilaterală a patriei
ii,00 Bu- Ceauşescu" s-a afirmat şi materiale de construcţii şi noastre socialiste".
11,05 Un
Iiiozdan;
12.00 Bu-
,05 Atlas Manifestări politico-educative
Din co-
i : 12,45
Idio-Tv.;
3; 15,00 HUNEDOARA doara în eroicul timp al IX-lea al partidului" (ec.
1
6.00 -Bu- Epocii Nicolae Ceauşescu* Petru Rădoane).
15 Pi'rti- • Siderurgiştii hunedo- (mg. Sabin Faur, directorul Participanţii la simpozio
>rul ur
cătorul ; reni, cei care in aceşti ani C.S.H.), „Calitatea produ nul omagial au adoptat, în
.ru (ara de glorioase împliniri . au selor siderurgice, preocu atmosfera emoţionanta şî
Ictin de ridicat, prin faptele de zi pare continuă a oamenilor solemnă a manifestării, tex
ă pe a- tul unei' telegrame adresate
(rcle se- cu zi, colectivul combinatu muncii din C.S.H. in cele
ijur-.ial ; lui Ia titlul de „Erou al două decenii care au tre secretarului general ; al
liţ * La Muncii Socialiste", s-au în- cut de la Congresul al IX- partidului, t o v a r ă ş u l
) Radio- tîlni.t în număr mare la NICOLAE CEAUŞESCU,' în
nuri de lea al partidului" (Dan •
,55—24,00 simpozionul, omagial orga- ■ Pichiu, secretarul organi care se spune, printre al
nizat sub emblema „Epoca zaţiei de partid C.T.C.-Ia- tele : „In aceste momente
Nicolae Ceauşescu — epo boratoare), „Concepţia se aniversare, care vor intra
ca unor impresionante rea cretarului general al parti pentru totdeauna în istoria
lizări in industria României României ■ moderne, vă asi
Nicolae
moderne". Organizat de dului, tovarăşul privire la gurăm, mult stimate şî iu
Ceauşescu,
cu
comitetul de partid din bite tovarăşe Nicolae
nic, aşa autoconducerea muncito
bor pe- combinat şi cabinetul mu rească în condiţiile dezvol Ceauşescu, că, însufleţiţi
nicipal penriu activitatea de chemările şi îndemnu
irt ideologică şi politico-edu- tării proprietăţii socialiste" rile pe.-,care le-aţi adresat
II . (ec. Tiberiu Frankfurt),
Ochi de cativă, simpozionul a bene „Cercetarea tehn ico-ştiinţi - întregului partid, întregului
tia B) ; ficiat de documentate şi popor, noi, siderurgiştii hu-
i nepot apreciate intervenţii. Aşa au fică din C.S.H. în timpul nedoreni vom acţiona cu
i de la eroic al Epocii Nicolae
Castelul fost „ E p o c a Nicolae hotărîre şi cu toată capa
PETRO- Ceauşescu, perioada mari Ceauşescu" (Elena Rîcă, citatea, pentru a înfăptui
extra- lor împliniri in siderurgia secretar al organizaţiei de exemplar îndatoririle ce ne
I Zorro partid din secţia cerceta
nirea) ; hunedoreană" (susţinută de revin în măreaţa operavde
:mbrie); lacob Topliceanu, secreta re), „Noile dimensiuni ale construcţie a noii noastre
>1 fiara rul comitetului de partid productivităţii muncii în societăţi şi de viguroasă
iltural);
5“ (Lu- al C.S.H.), „Evoluţia Com C.S.H., în perioada par înaintare a ei spre comu
: tubi- binatului siderurgic Hune cursă de la Congresul al nism". La C.A.P. Tciu puternică mobilizare «le forţe la secerişul grabnic şi fără pier.
3 — sc- al griului.
); ANI-
(Munci-
t: Vra-
(Itctc-
Adela Cantitatea şi calitatea oţelului i
ORAŞ- s
cu (Pa- Din cronica întrecerii socialiste}
mu — (Urmare din pag. 1) clarviziune ştiinţifică, am forturile pentru ridicarea le datorăm secretarului ge I
îcăra) ;
.murgul trăit şi noi, alături de în nivelului de pregătire pro neral al partidului, tova
! CUltll* de oţel. „Cu această canti tregul popor, cele mai glo fesională al tuturor oame răşul Nicolae Ceauşescu". t (Urmare din pag. 1) Materiale ţ
ventură tate de oţel — ne-a decla rioase evenimente din via nilor. Şi de la perioada Prim-topitorii Francisc
li (Da- rat ing.- Ioan Drăgan, şe ţa noastră de oţelari. Aş recuperate, ţ
venturi cînd se lucra mai mult cu Elekcs, Crăciun Stingă şi / II pe ţară în întrecerea
— i - ful secţiei — putem rapor vrea să amintesc aici doar muşchii, s-a ajuns la fabri Ioan Prejban ne-au vorbit
ranâar- ta recuperarea integrală a faptul că de la 24107 tone carea oţelului în mod ştiin despre eficienţa economică \ socialistă în anul 1984 refolosite c
rii (Ca- restanţelor la producţia fi oţel' fabricate în 1947, am l — acţionează permanent De la şeful coloanei i
ILIA : ţific, cu noi tehnologii. Aţi obţinută în special prin re ! pentru realizarea indi- din Teliuc a U.M.T.C.F. 1
iile I-II zică, obţinînd şi Un plus trecut în 1965 la 236 940 văzut, la un cuptor sînt a- ducerea consumurilor spe
Rl: Fe peste prevederile de plan tone şi am ajuns să produ cum 3 oameni în loc de 8. cifice de materii prime, 1 catorilor de plan, îndeo- Deva, aflăm: Paralel cu ţ
rul) . cumulate de la începutul cem în 1985 circa 360 000 Apoi, sînt transformările materiale şi energie (la fe- ^ sebi a producţiei fizice strădaniile ce se depun i|
acestui ultim an al actua tone". din producţia propriu-zisă. romangan cu 0,6 kg/t, u- i şi a exportului. Astfel, zi de zi în vederea rea- a
lului cincinal. în luna iu Despre alte înnoiri cu în 1977 a dispărut total tilaj de turnare — 0,89 1 în primele 6 luni care lizării şi depăşirii pla- \
1
lie 1985, întreg colectivul adevărat revoluţionare pe din fabricaţie oţelul necal kg/t, plăci termoizolante \ au trecut din acest an, nului Ia transportul lem- 4
secţiei noastre, format din trecute în activitatea oţe- mat care era cel mai sim — 0,32 kg/t, prafuri exo- l aici s-au obţinut, cu rc- nului de Ia parchetele
pentru peste 380 de oameni ai larilor de la O.S.M. I, ne-a plu oţel. Au apărut, în terme — 0,21 kg/t etc.), ) ducerea substanţială a din Munţii Poiana Rus- 1
ifremea muncii, s-a angajat să în- vorbit Victor Sîntimbrea- schimb, cu pondere mare, despre depăşirea indicelui 1 consumurilor specifice, căi, se acţionează stă- 4
cu ce- tîmpinc cu rezultate deose i aproape 10 000 bucăţi ruitor şi pentru recupe- «
amia- nu, economistul secţiei, un oţelul calmat (124 893 tone de utilizare a cuptoarelor ! tricotaje peste prevederi, rarea şi refolosirca ma- I
la ploi, bite în producţie aniversa om care este prezent în faţă de numai 3 447 tone cu 0,1 la sută, prin redu
araeter rea a 20 de ani de la isto acest colectiv din anul 1956. fabricate mai înainte), pre cerea fiecărei reparaţii pla 1 iar pe luna iulie 1985 terialelor. Astfel, numai ţ
iie, în- ricul Congres al IX-lea, „Trebuie ţinut seama — cum şi oţelul aliat divers ^ exportul pe devize libc- în trimestrul II din a- l
•i elec- nificate cu cel puţin, o zi. i re a fost realizat inte- cest an s-au trimis Ia I
sulla care a ales în fruntea parti ne-a declarat interlocuto pentru construcţia de ma O.S.M. I — ne-au spus oţe-
in sec- dului pe cel mai iubit fiu rul — că schimbările ra şini (365 241 tone faţă de larii — şi-a realizat planul < grai eu 12 zile mai de- reşapat 203 anvelope, ş
iraturi- al naţiunii, t o v a r ă ş u l dicale şi înnoirile s-au pe ) vreme. Totodată, a fost 2,2 tone ulei au fost re- 4
luprin- „zero" înainte de anul în fiecare an, de cînd e- l pregătită şi expusă la folosite, s-au colectat 5 /
grade, Nicolae Ceauşescu. Cuvîn- trecut mai mult în struc 1965). Un alt exemplu sim xistă. Este singura oţelă- .' Bucureşti colecţia pro-
ntre 26 tul a- devenit faptă şi pu tura producţiei şi în con plu : astăzi, dacă oţelul rie care se poate mîndri tone fier vechi, 30 bu- *
nai ri- tem raporta secretarului ştiinţa oamenilor. Pînă în pentru axe de locomotivă, \ duselor de lină „Wool- căţi acumulatori, 300 kg 4
iţii de cu această performanţă. Şi i mark" pentru testarea cenuşi de plumb, 40 kg i
general al partidului, cu 1965 existau 8 oţelari la un în loc de 40—45 la sută planul pe 1985 va fi' rea
ie cui cele mai alese sentimente cuptor. In perioada care a carbon, are 46 la sută — lizat integral, iar condiţii i partenerilor străini, în alamă, 13 kg cupru, alte J
va ria- de stimă şi dragoste, că în urmat, secretarul general deci cu un singur procent în le pentru producţia primu i vederea încheierii con- materiale refolosibile. \
lea a- ^ tractelor de export pen-* (ARON CÂTA, cores- l
n solite epoca celor două decenii, al partidului, tovarăşul plus, nu mai este acceptat! lui an din viitorul cincinal ^ tru anul de plan 1986. pondent). /
rlce. de cînd ne conduce cu înal Nicolae Ceauşescu, a indi Toate aceste cuceriri ale vor fi pregătite în mod co
tă hotărîre revoluţionară şi cat să se depună toate e- noului, ale .ştiinţei oţelului respunzător.
