Page 69 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 69
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÂ
1 EPOCA NICOLAE CEAUSESC.U S
\ ....................... ................. ............... ..... .............................—................................... .
\ epoca marilor împliniri socialiste <
Iniţialele unui harnic colectiv
C I 4U S M I I L \ \ de constructori: I. A. C. R. S. H.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C j Numele operei sale: Hunedoara!
Ş l A L C O N S I I I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Dacă facem o „radio dent tot atit de maiestuos tea ii mulţumim din adin-
Anul XXXVII, nr. 8 612 MARŢI, 23 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani grafie sentimentală" a Hu in inima şi in sufletul con cul inimii ctitorului Româ
nedoarei de azi vom găsi structorilor noştri care au niei socialiste, tovarăşul
acolo, la începuturile de dat, îndeosebi in ult'mele Nicolae Ceauşescu, adevă
venirii sale socialiste, două două decenii, dovada ma rat constructor al vieţii
Adunările generale ale oamenilor simboluri de preţ: tirnăco- terială a înaltei lor con noastre şi al comunismului
IMPORTANTE pul şi lopata. Sînt uneltele ştiinţe comuniste. Facem pe pămintul patriei".
care au răscolit cele din
muncii - cadru de manifestare ţii pămintul pentru noile ce in perioada ce a ur amintirile mai vechi despre
In Hunedoara de azi,
această afirmaţie deoare
SUCCES:E i iN rădăcini ale Cetăţii de Foc. mat istoricului Congres al constructori sau chiar şi
plenară a democraţiei noastre purtau înaltul titlu de bri IX-lea, care a ales in frun cele mai proaspete, se în
Oamenii ce le-au minuit
văluie rapid in aburul spe
tea partidului pe cel mai
ÎNTRECEREA gadier care a devenit, la iubit liu al naţiunii, tova cific înălţimilor de... legen
socialiste, a autoconducerii rindul său, un simbol al dă. Maria Bute, unul din
dăruirii umane, al tinereţii răşul Nicolae Ceauşescu,
A
SOCIALIST] şi hărniciei. colectivul nostru de con oamenii care se pot mîndrl
şi autogestiunii economice Prin urmare, dacă tre structori şi-a Înscris acti că ou fost prezpnţi pe
buie să dăm azi- numele vitatea pe cele moi inalte „Şantierul Naţional Hune
In întreprinderile indus semestrul I, să stabilească unei adevărate opere sem cote ale calităţii şi eficien doara", işi aminteşte că ei,
19t~, triale şi în organizaţiile de măsuri corespunzătoare nate de oamenii minunaţi ţei economice, beneficiind, M. LIVEZEANU
construcţii, în transporturi menite să asigure soluţio ai şantierelor socialiste, totodată, alături de Între
şi telecomunicaţii, în insti narea în col mai scurt timp vom spune lără ezitare : gul popor, de importante
tutele şi centrele de cer a tuturor problemelor de Hunedoara. Şi dacă vrem
cetare şi proiectare, în u- care depinde bunul mers să-i înscriem aici şi pe cei Împliniri materiale şi spi
nităţile de comerţ, turism, al activităţii econcynice şi care au ridicat Hunedoara rituale. Pentru toate aces (Continuare în pag. a 3-a)
prestări de servicii, pre care să determine realiza de azi — de la temeliile
cum şi în instituţiile so- rea integrală a planului pe sale cele 'mai adinei pînă
cial-culturale se vor des semestrul al II-lea, pe în la turnurile cu becuri de
făşura, din această săptă- tregul an. semnalizare, pentru aver
mînă şi pînă în 20 august In prim-planul dezbate tizarea... avioanelor — vom
a.c., adunările generale ale rilor să se situeze derula folosi tot un singur nume:
oamenilor muncii. Foru rea planului la producţia colectivul Întreprinderii an
muri instituţionalizate a- fizică şi livrarea operativă trepriză de construcţii şi
le democraţiei noastre so a produselor către benefi reparaţii s i d e r u r g i c e
cialiste, ale autoconducerii ciari, cauzele- care au gre (I.A.C.R.S.). „Acei briga
şi autogestiunii economico- vat îndeplinirea integrală dieri ai anului 1949 - ne-a
finaneiare de manifestare a sarcinilor la acest indica declarat ing. Alexandru
Construcţii noi largă a participării maselor tor. Avînd în vedere pon Ciorogaru, ' d i r e c t o r u l
la viaţa cconomico-socială derea judeţului nostru în I.A.C.R.S. Hunedoara - au
a întreprinderilor, adunări volumul de produse fizice format nucleul de bază la
Coleclivele oamenilor le generale ale oamenilor de necesitate vitală pentru in fiinţarea întreprinderii
muncii din cadrul muncii vor trebui să dez economia naţională, un noastre. O mare parte din
T.A.G.C.M. Deva se bată cu înaltă responsabi accent deosebit se cere tre ei pot ii intilniţi şi a-
prezintă la sărbătorirea litate, în spirit revoluţio pus pe realizarea produc cum pe schelele obiective
a două decenii de la nar, pe baza orientărilor ţiilor de cărbune cocsifi- lor industriale şi sociale
Congresul al IX-lea al şi indicaţiilor date de se cabil şi energetic, de oţel, ale Hunedoarei sau pe
P.C.R. cu realizări im cretarul general al parti fontă şi laminate, de ci înălţimile care au prins
portante. In perioada dului, tovarăşul Nicolae ment Şi energie electrică contur in ultimii ani şi sint
care a trecut din acest Ceauşescu, la plenara co pe bază de cărbune, de gata de finalizare la Ziaşti,
ultim an al actualului mună a Consiliului Naţio minereu de fier şl alte re Călan, Baru şi in alte lo
cincinal, harnicii con nal al Oamenilor Muncii surse minerale utile, de
structori au predat „la şi a Consiliului Suprem al materiale de construcţii şi calităţi ale judeţului. Împli
cheie" 730 apartamente Dezvoltării Economice şi produse chimice etc. nirile măreţe pe plan arhi
şi spaţii comerciale, 'în- Sociale, din iunie a.c., mo tectonic sau economic, ce Pentru buna calitate a reparaţiilor la furnalul 3 de
sumînd 29 000 mp. Tot dul în care consiliile oa In acelaşi timp vor tre se văd in prezent la Hu la C.S.V. Călan, militează şt echipa de sudori condusă de
odată, ci au ridicat im menilor muncii au acţio bui propuse măsuri cores nedoara, au un corespon Dionisie Mihaleo. Ei fac parte din brigada 63 a I.A.C.R.S.
Hunedoara.
portante obiective in nat pentru îndeplinirea punzătoare pentru îmbu-
dustriale : staţia de con
diţionat seminţe Orăş- prevederilor de plan pe (Continuare în pag. a 2-a)
tie, Ferma avicolă nr. 2
din Şoimuş, Staţia de
reparaţii şi întreţinere
a autovehiculelor din in LUCRĂTORI
dustria alimentară etc. Al OGOARELOR !
Produse fizice Grăbiţi secerişul
i
i
în plus griului, eliberarea
Peste 20 milioane lei terenului şi semă
— aceasta este valoarea
depăşirii planului la pro Puternică mobilizare de forţe la secerişul griului! natul culturilor du
ducţia marfă reali ble.
zată de c o l e c t i v u l
I.P.S.R.U.E.E.M. Petro
şani în cele şase
j luni şi două deca Secerişul griului a început în toate consiliile unice agro ogoarelor, ritmuri susţinute la recoltat se înregistrează în unităţi 1
de din an. Ea se re industriale din judeţ. In numeroase cooperative agricole secerişul cum sînt C.A.P. Brănisca, unde griul s-a secerat de pe 110 ha,
găseşte in efectuarea u- se desfăşoară din plin, acţionîndu-se, grupat, cu formaţii com Şoimuş (100 ha), Deva (80 ha), Sintandrei (70 ha), Haţeg (70 ha),
nuj însemnat volum de plexe de maşini şi utilaje, atingîndu-sc viteze zilnice dintre cele Hărău, Simeria, Ilia (peste 50 ha în fiecare unitate) şl altele.
reparaţii şi într-o scrie Concomitent se munceşte în flux continuu la eliberatul terenu
de produse fizice reali mai bune. O temeinică organizare a activităţii, mobilizare exem lui de paie, pregătitul patului germinativ şi semănatul culturi
zate în plus, între care: plară a mecanizatorilor, specialiştilor şi celorlalţi lucrători ai lor duble.
2050 stîlpi hidraulici,
1000 tone armături de
mină, 250 tone ţevi flan-
şate, 155 tone tuburi de c.u.a.s.c. Geoagiu: Organizare
aeraj, 110 tone piese de
schimb.
Piese de schimb temeinică, răspundere şi hărnicie
recondiţionate
In activitatea sa de
bază — de reparare a Duminică, la C.A.P. ne şi utilaje de transport,
vagoanelor —, colectivul Geoagiu s-a acţionat cu organizate într-o formaţie
I.M.M.R. Simeria pune răspundere şi hărnicie la complexă puternică, care
un accent deosebit pe secerişul griului. Ziua de să asigure secerişul griu
recuperarea, rccondiţio- muncă a fost temeinic pre lui de pe întreaga solă în
narea şi refolosirea pie gătită încă de sîmbătă, cursul aceleiaşi zile.
selor de schimb. La a- cînd, constatîndu-se că e- Astfel, duminică dimi
cest indicator, planul pe xistă condiţii optime pen neaţa, o formaţie de 14
şase luni şi două de tru recoltarea masivă a Glorii la volanul cărora se
cade din an a fost de griului, Aurel Doboş, pre aflau numai combineri cu
păşit cu aproape 5 mi şedintele C.U.A.S.C., Virgil experienţă, aştepta la mar
lioane lei. Au fost re Tudan, directorul S.M.A.
parate peste plan G90 Geoagiu, împreună cu Ioan ginea lanului rezultatul a-
vagoane echivalente, s-au Lascu, inginerul şef al coo nalizei de umiditate, pen
recondiţionat în plus 106 tru, a putea începe seceri
osii, iar valoarea pro perativei, au căzut de a- şul. Alături de mecaniza-
ducţiei marfă prezintă cord să concentreze în
C.A.p. Geoagiu. Duminică
o depăşire de 1,5 milioa lui in tarlaua „După dig“. formaţie de combine a lucrat intens la recoltarea grîu- tarlaua „După dig" un nu
ne lei.
măr mal mare de combi (Continuare in pag. a 2-a)
