Page 7 - Drumul_socialismului_1985_07

8 595 • MIERCURI, 3 IULIE 1985 Fag. 3

TIMPUL Locul fruntaş
EPOCA NICOLA E CEAUSESCU
LIBER
■ • .. : f poate fi recucerit ?
epoca marilor împliniri socialiste Ediţia a V-a a Festiva­ sitate, care urinau să se
lului naţional „Cîntarea organizeze în satul Ruda
României" îşi deapănă ul­ şi la club. Căminul cul­
al timele acorduri ale între­ tural din Ruda a intrat
iţea în eco- Călan — iubită „floare de foc“ a tinereţii cerilor etapei republicane. însă în reparaţie. Acţiu­
lezariuare şi Cu certitudine, Hunedoara nile n-au putut fi orga­
se va situa din nou prin­ nizate. Nu se aminteşte
itv. ; Con­ Rugat so răspundă scurt Am încercat o dată so ne un-'Tfudeu de tradiţie mun­ cestea sint in întregime
ţi i 17* iea — Ia întrebarea „Ce înseam­ desprindem de Călan. N-am citorească, dar şi mari cîştigurile anilor '60-'85. tre judeţele fruntaşe, con- decît de o manifestare de
al luărilor tinuînd o merituoasă tra­ 1 iunie iniţiată- de şcoala
nă pentru locuitorii oraşu­ reuşit. Sint prea multe fi­ rezerve de a o dezvolta. L-am întrebat pe profe­
Ţcauşescu lui de pe Strei, Colanul ce­ rele care ne leagă de a- Partidul a hotărît dezvol­ sorul Ernest Uskar : diţie. Ţinutul pădurenilor generală. „în ultimele trei
arial : „In lor 20 de ani trecuţi de la cest oraş. Cei care-i sin- tarea oraşului pe această - Tovarăşe profesor, noi­ a fost şi de data aceasta luni — ne spune, de alt­
fericirii". prezent cu marea diversi­ fel, tovarăşa Maria To-
1 istoricul Congres al IX-lea tem cetăţeni trăim un lei bază. le condiţii create prin dez­ tate, cu profunzimile şi pliceanu, directorul şcolii
al al partidului ?", tovarăşul de mindrie. Oraşul nostru Cînd, în 1982 tovarăşul voltarea explozivă in ultimii
ea progra- Dionisie Frenţoni, secretar e frumos. Noi aşa îl ve­ Nicolae Ceauşescu ne-a 20 de ani a oraşului au splendorile folclorului său. generale, numai şcoala ce
adjunct al Comitetului o- dem ; iar în ultimii 5-6 făcut deosebita cinste de creat, paralel, condiţii de A lipsit Ghelariul (un a mai făcut. Formaţiile
/ rapsod neputînd suplini artistice ale elevilor au
răşenesc de partid, trăitor ani l-am făcut şi mai fru­ a ne vizita oraşul, de a se afirmare a spiritualităţii
de o viaţă - chiar dacă mos şi, economiceşte,: mult sfătui cu noi, aşa cum o sale. Ce credeţi că este marii absenţi)... Locali­ fost cele care au partici­
viaţa aceasta numără cu mai puternic. lace cu întregul popor, ne-a definitoriu din acest punct tate, ani la rînd, fruntaşă pat la deschiderea Festi­
ceva peste 30 de ani - pe Dacă în acest caz senti­ cerut să-l dezvoltăm in con­ de vedere pentru oamenii pe judeţ în domeniul miş­ valului artei pădureneşti".
vatra Colanului, ne-a răs­ mentul statorniciei i-a le­ tinuare in deplină armo­ oraşului ? cării artistice de amatori, La închiderea, ce a avut
I *: 6.00 Ka- fruntaşă pe ţară, prin loc la Hunedoara, po lingă
• ‘dimineţii ; puns : gat pe oameni de locuri, nie cu destinul lui indus­ - Două lucruri mi se par numărul do premii obţi­ elevi au mai participat
nea zilei în — Pentru mine ca şi pen­ pentru maistrul Ion Bera- trial. lată, armonia aceas­ deosebit de importante.
caolta strîn- tru toţi cei ce trăiesc şi ru legătura trainică cu ta se vede acum foarte nute în marca întrecere, fanfara şi o parte din cor.
; 7,00 Radio- Dezvoltarea reţelei de în- prin recunoscutele sale Era o acţiune organizată
Sarcină şi muncesc in apropierea ve- Călanul s-a format şi con- distinct în noul oraş, Jnlre- văţămint şi perfecţionarea
i de onoare. trelor de foc de la Călan, condiţiilor de pregătire au
. chemărilor înseamnă saltul uriaş în
. u i Nicolae permis tuturor lărgirea ori­ FESTIVALUL NATIONAL
săi indepli- calitate de la satul Crişeni DOUĂ DECENII DE PREFACERI zontului de cultură genera­
pcf 1985, să al anului 1961 la oraşul de ÎNNOITOARE PE MELEAGURILE „CÎNTAREA ROMÂNIEI"
ieinic planul astăzi. Chiar dacă statu­ lă şi profesională, iar dez­
! 8,00 Revis- JUDEŢULUI HUNEDOARA voltarea bazei materiale a
,10 Curierul tul de oraş a fost obţi­ culturii a determinat spo­
9100 Buletin nut in 1961, adevăratul o-
Răspundem raş Călan s-a edificat in rirea aportului intelectuali­ formaţii : corul ţărănesc, de municipiu şi „pe 'v
; i 10,00 Bu- anii ce au urmat Congresu­ solidat tot din acest mo­ git de atunci încoace cu o tăţii la dezvoltarea con­ brigada artistică (Ghelari), zute" lucrurile devin „y
i i 10,05 In- tiv dar şi din altul. L-a seamă de funcţionalităţi ştiinţei socialiste. Aş mai dansurile populare mixte, rificabile".
lUEică popu- lui al IX-lea al partidului. molipsit dinamismul oraşu­ deosebite pentru plinăta­ adăuga crearea unui climat rapsodul Catrina Ani.şca şi La club, contemplînd (
int ţările so- In acest interval s-a con­ tea vieţii noastre sociale.
151 Noi în- struit combinatul modern lui. de viaţă muncitorească, de grupul vocal (Ruda),’ lau­ frumos tablou al formaţie
muzică co- — La noi tot ce s-a fă­ Pe tovarăşul Troian Hor- convieţuire prietenească în­ reate ale Festivalului na­ corale, realizat în 1973 1
Btiletin de de astăzi, pe structura u- cut, s-a făcut din mers. vat, maistru în marele tre oameni indiferent de ţional „Cîntarea Româ­ sărbătorirea a 68 de ar
ftadiocarusc- zinei „Victoria“, ceea ce Ne-am dezvoltat din punct combinat siderurgic al ora­
•drum bun a permis aproape inzecirea profesia lor, de naţionali­ niei", fanfarele maturilor de la înfiinţare, tablou y
rile verii ; de vedere industrial in şului, l-am rugat să în- tatea lor. şi copiilor. care număram 80 df ;
ate ; 12,00 producţiei de fontă cenu­ timp ce produceam deja . cerce a desprinde ce o terpreţi, tovarăşa - Elev .
ti»ri ; 12,05 şie, mai mult decit inzeci­ adus semnificativ in viaţa Călanul este pentru fie­ La această oră, Ghela­
•ui XX ; rea producţiei de piese de 100 de ani tontă ce­ care dintre , noi oraşul iu­ riul trăieşte din... amintiri Monenciu, biblioteca'.,
i r< 1,0 - nuşie, am clădit un oraş oamenilor colectivismul vie­ spunea nu fără regret i
‘la turnate, apariţia in forţă pe vatra. unui sat, din ţii economico-sociale a birii şi al tinereţii noastre, şi din crezul factorilor „Acuma nu mai sînt ■ atâ­
)U1 .. -ti- a unui produs siderurgic mers. Ne-am pregătit pen­ oraşului. o floare intre florile ţării, educaţionali locali că si­
Bhletin de nou - cocsul - alături de o floare de foc pe care tuaţia se va schimba în ţia. DaCă mai vin 40—50
IHora mun­ tru vremurile ce aveau să - Mai întii o gindire toţi o îndrăgim ca pe pro­ bine. Au existat cîteva de oameni. Corul nu se
ci Folclor semicocsul fabricat mai vină - şi au venit - din superioară a muncii. Mun­ mai adună ca lumea.
; .16,20 Erou- înainte. Industria siderur­ mers. Am muncit şi am în­ citorul in devenire din ţă­ pria viaţă. „zvîcniri” de orgoliu şi în
omenie, gică este platforma solidă Vă mulţumim pentru răs­ această ediţie, dar o oare­ Care-s „vechi" zic să vină
otice şi re- pe care s-a construit, pi­ văţat, am învăţat şi am ranul de pină mai ieri s-a care stare de apatie a şters şi alţii mai „noi". Ascui-
16,35 Coor- muncit. Mii de oameni ai cristalizat ca personalitate puns şi pentru... titlul re­ tînd reflecţia, ne gîndiin
iraicc ; 16,55 votul centrai în jurul căru­ Colanului au lăcut aşa. muncitorească, şi-a insuşit portajului nostru. şi intenţiile bune : la între­
ului ; 17,00 ia se ţese pe verticală, cerile judeţene, brigada cu strângere de inimă v
fetii 17,05 in timp, întreaga viaţă a Anii ce au trecut de la mai,, bine,, responsabilităţile . Călan — iubită „floare de artistică a încercat totuşi fără o intervenţie hotă­
; 17,' Cîn- Congresul al IX-lea al economico-sociale ale noii loc" a tinereţii, crescută să participe, urmînd să se rî tă, în cunoştinţă de cau­
i h Beiz-dea ; oraşului de peste 15 000 de partidului şi-au pus puter­ sale condiţii care-i cer' sub soarele socialismului,
bii române; locuitori. deplaseze cu un microbuz ză, chiar şi pasiunile se
rii * ltadio- in anii ce au urmat isto­ nic pecetea pe oraş. Aş continua perfecţionare. Noi­ întreită in vigoare şi tine­ promis de conducerea ex­ pot stinge la un moment
ista literară putea să spun că dimensiu­ le condiţii de viaţă au reţe în anii „Epocii dat.
lă, informa- ricului Congres - şi pe nile. lui de astăzi le da­ produs in noi toţi un a- Ceauşescu". ploatării miniere, care însă
Sport; 20,00 care-i identificăm plini de n-a mai venit niciodată ; Tot cu strîngere de ini­
★ Agricul- mindrie - sub ■ genericul torăm „Epocii Ceauşescu". devărat salt calitativ în masiva formaţie de dan­ mă am primit şi mărturi­
La sugestia Se ştie că aici ION CIOCLEI suri populare mixte din sirea directorului de că­
* zi înlr-o ,,Epoca Nicolae Ceauşescu"
jurnal; 23,00 - cu numele omului ctitor Ruda a trimis ca repre­ min cultural, Gabriela
’.agcrii Pro- al■ României moderne s-au zentanţi doar... copiii ; co­ Ilieş : „Cînd mi s-a încre­
,05 Arii din rul comunei, patronat prin dinţat conducerea acestui
l o Nestemate construit 2 278 din cele
23,55 — 24,00 3 200 de -apartamente ale uniforme, dirijor ete. de sector de activitate, nu
ri. oraşului, spaţii comerciale, clubul, sindicatelor şi-a a- mi-a spus nimeni ce tre­
moderne, policlinică, liceu bandonat' farmecul, ine­ buie să fac. Nu mi s-a
şi şcoală generală, casă ditul său de odinioară de predat absolut nimic. Edi­
de cultură, unităţi de pres­ cor ţărănesc care, din 1905, ţia a V-a a Festivalului
tări servicii. Asta înseamnă purta cu mindrie costumul naţional „Cîntarea Româ­
pe scurt Călanul anului popular pădurenesc. Co­ niei" a fost un lucru nou
1985 fată de cel al anului ruri sînt relativ multe în pentru mine. Norocul meu
1965. judeţ, indiferent de speci­ au fost elevii, cadrele di­
i (/..ut) ; ficul aşezămintelor. de cul­ dactice, care m-au ajutat
: Roclty II Succint dar convingător
A); Niclt portret pentru o localitate tură cărora le aparţin, dar ca adevăraţi colegi. Acum
îtectiv (Mo- in plină afirmare. S-a con­ coruri ţărăneşti bune sînt pot să spun că ştiu totul,
3); Adela două — Ghelariul şi Do- ce trebuie să fac şi .cum
agele noas- turat in niqi 30 de ani, dar
Vrta — Căş­ pecetea de nobleţe indus­ bra. Să ţinem la ele şi să să fac". Cine trebuie să
tilor) ; PE- trială şi urbanistică i-au le ajutăm să existe ! recepteze aceste' cuvinte,
iventură in pus-o ultimii 20 de ani. Ce s-a întîmplat la Ghe­ să o facă !
ii (Paring);
agostei (U- 'in toţi aceşti ani orice ţari în ultima ediţie a Intr-adevăr, noua ediţie
ţjle pe faţă adolescent, orice tînăr stră­ „Cintării României" ? Se­ a „Cintării României" va
5 LUPENI: bate paralei cu oraşul lun­ cretarul adjunct cu proble­
Mverii (Cul- trebui să readucă, nu
AN : Dacă gul drum al afirmării şi me de propagandă al comi­ numai clubul. nu numai
•nţ să fie ! devenirii. Aşa l-a stră­ tetului comunal do partid căminul cultural, ci comu­
LONEA : bătut şi economista lozelina şi directorul căminului cul­
;irul); PE- na Ghelari pe locul frun­
îdâ statue- Stănescu, unul din călă- tural, Gabriela Tlieş, ime­ taş şi în domeniul muncii
(Muncito- nenii prin adopţiune. diat după alegere a urmat cultural-artistice. Mobili­
iSA : Le- — Oraşul — spune inter­ un curs de perfecţionare.
oresc); li­ locutoarea - s-a ivit sub zarea şi colaborarea tutu­
nul (Rcte- Revenind, a încercat să ror factorilor, coordonaţi
‘ Amintirea ochii noştri, a influenţat 'se familiarizeze cu sectorul de consiliul comunal de
iii (Steaua destinele noastre. Sint oa­ pe care-i avea de coor­ educaţie politică şi cultură
EABARZA : meni care nu se pot des­ donat. Cămin cultural, de
ii (Mine- socialistă, do comitetul co­
"" Zonă prinde cu uşurinţă de un fapt, nu există, acţiunile munal de partid este ab­
r---; A loc. De regulă sint acei politico-cducative organi- solut necesară. Ne-au a-
i a lumii oameni ale căror destine zîndu-se la clubul sindi­
GEOAGIU- sigurat de ..intenţiile- lor
entru o. zl s-au împletit cu cele ale catelor . din localitate şi- bune factorii sindicali-prin
rră) ; • I-IA- locurilor. Aşa a fost şi 'la căminul, cultural din satul tovarăşul Gavrilă Miliuţ,
ile din ia- noi, la mine şi soţul meu. Ruda. Referitor la club,
ţ BRAZI: vicepreşedin tele corn i tetului
iută ; CĂ- tocmai cînd trebuia să se sindicatului şi preşedintele
i(Casa de ocupe mai intens de pre­ consiliului de educaţie po­
:RIA : Du- Cum am mai spus şi în gătirea formaţiilor artisti­
nată (Mu- Pe linia bunei* tradiţii alte rînduri, oamenii de ce şi participarea la eta­ litică şi cultură socialistă
Mu pă mulţi din cadrul ex]3loatării mi­
GHELARI: aici sînt preocupaţi şi ho- pele de întrecere ale „Cîn- niere, Rodica Todor, se­
l(Minerul). (Urmare din pag. 1) că nici starea altor străzi întreţinerea zonelor verzi, tărîţi să contribuie la creş­ tării României", directorul cretarul Comitetului comu­
sau drumuri nu este rezol­ a parcurilor, a pomilor terea gradului edilitar gos­ instituţiei, Iosif Toplicea-
reşanu şi Bucea. De ase­ vată chiar aşa cum s-ar fructiferi sau arborilor or­ nu, a fost trimis şi el la nal U.T.C., conducerea
menea, în satul Sirbi, în dori. namentali. podăresc, de înfrumuse­ şcoală, Nesincronizare to­ şcolii, întregul colectiv de
aceste zile se va da în fo­ Cum complexul hotelier Sigur, de aici încolo îşi ţare permanentă a locali­ tală cu perioada şi cu o- cadre didactice.
losinţă un local corespun­ şi de alimentaţie publică aşteaptă rezolvarea şi ce­ tăţii. biectivcle unei perioade Ne exprimăm convinge­
zător pentru magazinul „Mureşul" se mărgineşte lelalte propuneri făcute de La soluţionarea lucră­ de muncă. Chiar nu se în­ rea că absenţele nemotivate
ttll pentru sătesc, amenajat în fostul cu şoseaua naţională, era cetăţenii satelor, la fel de rilor executate pînă acum din etapele superioare ale
ii Vremea sediu al consiliului popu­ s-au evidenţiat deputaţii ţelege că cineva, de spe­ actualei ediţii a Festivalu­
, cu cerul foarte necesară o parcare binevenite. Printre acestea cialitate, trebuie să a-
rar noros. lar. Cum drumurile comu­ pentru autovehicule. Şi se numără întreţinerea şi Ioan Cozma, Teodor Buş- lerge, să se zbată, să mo­ lui naţional „Cîntarea
2a ploi, nale din satele Bacea, Să- această problemă s-a re­ repararea străzii Brodului tea, Gheorghe Tăma.ş, Eu­ bilizeze şi să organizeze României" ale colective­
:1 caracter cămaş, Bretea Mureşană, zolvat prin darea în fo­ lor artistice din Ghelari
ţite Izolat şi a Gării, porţiunea din genia Costea, Elena Petruşe repetiţii de calitate cu co­ pot fi „motivate" în noua
electrice. Sîrbi, Ilia nu aveau o sta­ losinţă a unei parcări faţa autogării, a aleii ce şi Traian Dan, cit şi cetă­ lectivele artistice, să orga­
, moderat re prea bună, s-a trecut la pentru circa 50—60 de ma­ duce spre gară. Mai sînt ţenii Gheorghe Suba, An- nizeze acţiuni educaţionale ediţie prin pasiunea şi dă­
paraturile repararea acestora trans- şini. Tot pe plan comu­ şi alte propuneri de com­ ruirea tuturor locuitorilor
cuprinse dronic Hedrea, Antone Că- temeinic gîndite, eficiente?! comunei, prin recunoscuta
jrade, Iar portîndu-se peste 800 mc nal s-a rezolvat înfiinţa­ petenţă judeţeană, ca pro­ Căminul cultural şi-a
ître 18 şi material pietros. Este de rea unei coj ocării. Ba toa­ blema reparării clădirii lean, Laurian Cora, Lau- programat pentru luna lor mîndrie do pădureni,
dorit ca această acţiune te acestea se mai adaugă spitalului, a canalizării şi rian Fusa, Mihai Dan, iunie acţiuni cu generice do a fi mereu în frunte.
să nu se încheie aici fiind­ lucrările efectuate pentru a apei potabile. Benone Luca. interesante, de mare den­ MINEL BODEA