Page 71 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 71
12 • MARŢI, 23 IULIE 1985 Pag. 3
riMPUL
BER | EPOCA NICOLAE CEAUSESCU ! 20 de enf da la Congresul al IX-les al P.C.R ■IjlSiUi-
I ^poca. marilor împliniri socialiste
larilor ini Iniţialele unui harnic colectiv
lor). Şcoa-
Ceauşescu
ţară — o (Urmate din pag. 1) „Din 1965 încoace — propiat de noi trebuie aşe- !
ţă (color)
e de vcr- ne-a spus comunistul Mi zate maşinile şi utilajele )
brigadierii, au plantat în hail Milotin - noi, alături care acordă, în unitatea Manifestări politico-educative
a în eco- O.T. (Oraşul tineretului), de toţi constructorii ţării, noastră, valoarea de
zeci de plopi. De ce plopi? am trăit cele mai glorioa 135 000 lei pentru fiecare HUNEDOARA omagiu frumuseţilor Româ gial „1965-1985, ani de
i f estiva- Nu se ştie. A fost aşa, o se evenimente. Sub con minut de activitate. Valoa- \ mari şi înnoitoare prefa
nal „Cin- • „Deceniile demnităţii niei socialiste, frumuseţi
iniei“ (co- dragoste instinctuală a ti ducerea încercată ' a se rea imensă, de 2 250 lei noastre — Epoca Nicolae durate în eroicul timp din ceri revoluţionare ale pa
nerilor brigadieri faţă de cretarului general al parti pentru fiecare secundă de . Epoca Nicolae Ceauşescu. triei sub conducerea Parti
inainta- acest arbore care creşte dului, tovarăşul Nicolae muncă, vine de la dina- ţ Ceauşescu" a fost generi Manifestarea a fost emo dului Comunist Român".
itive, efi- ^ înalt. In plus, păcănitul na Ceauşescu, în această e- mismul nemaiîntîlnit pe ( cul sub care s-a desfăşu ţionant întregită de peli Organizat de consiliul co
rat întîlnirea cenaclului li
tural al frunzelor de plop pocă de aur înscrisă în is care l-a cunoscut produc- / terar „Lucian Blaga" al cula cinematografică „O- munal de educaţie politi
poate constitui foarte bine torie cu numele conducă tivitatea muncii în „Epoca) Casei municipale de cul magiu ". că şi cultură socialistă Va
şi un „morse" prin care torului iubit, întreaga ţară Nicolae Ceauşescu". In i tură Hunedoara, cu colec ® Tot la Casa pionieri ta de Jos, în colaborare cu
tinerii comunică cu Univer a devenit un vast şantier, 1985, de pildă, producti lor şi şoimilor patriei a Casa de cultură din Brad,
tivul fruntaş în muncă al
sul ! Deci, plopii au fost iar înălţimile pe care le-am vitatea muncii in I.A.C.R.S. întreprinderii de tricotaje fost deschisă expoziţia de la lucrările simpozionului
îngrijiţi şi au crescut ra cucerit nu sînt doar cele Hunedoara va creşte cu 18 \ tip lină din localitate. Or carte social-politică cu te au participat cetăţeni din
pid, ajungind să domine verticale, ci şi înălţimile la sută faţă de anul trecut, ' ma „Contribuţia preşedin comună, oameni ai muncii
cu înălţimea lor toată Hu din profunzimea şi din iar 73,9 la sută din această ganizată sub îndrumarea telui Nicolae Ceauşescu la aflaţi la odihnă şi trata
comitetului de partid şi cu
nedoara. creştere se va realiza pe concursul comitetelor sin dezvoltarea gîndirii social- ment în staţiunea balnea
— Aceşti plopi pot fi vă miezul lucrurilor. Adică tot seama extinderii şi intro dicatului şi al U.T.C. din politice". Sînt expuse pes ră, pionieri şi cadre,didac
zuţi şi astăzi — ne-a măr ceea ce construim astăzi ducerii progresului tehnic, j întreprindere, acţiunea s-a te 50 de lucrări din opera tice din judeţul Alba, care
turisit Viorel Lupulescu, se- se ridică la nivelul mon Datorăm aceste ritmuri înscris emoţionant în suita teoretică a preşedintelui îşi petrec o parte din va
cretarul comitetului U.T.C. dial al tehnicii, iar tehno înalte de dezvoltare tova- . manifestărilor omagiale de României socialiste. canţa de vară în tabăra
ţ din I.A.C.R.S.H. Dar ei nu logiile folosite sînt dintre rasului Nicolae Ceauşescu, ţ dicate împlinirii a două ® Un inspirat dialog în de la Vaţa, Despre isto'i-
mai sînt aşa de înalţi, au cele mai moderne". secretarul general al parti decenii de la Congresul al faţa ecranului — a fost rea cele realizări ale Români
fost întrecuţi de construc Hirleţul şi tirnăcopul - dului, care a imprimat în IX-lea al partidului. Mo lizat la cinematograful ei socialiste, durate în E-
ţiile ridicate în oraş de că primele „tehnologii" cu tregii vieţi româneşti mer mentele poetice au fost „Arta". Tema acestuia „Po poca Nicolae Ceauşescu,
tre colectivul nostru de care am început zidirea sul ascendent spre comu- l susţinute de Dumitru Bur- litica externă a ţării noas despre înnoirile materiale
muncă. Cel mai bun e- noii societăţi — ocupă şi nism. In calitate de con- ' duja, Daniela Paraschiv, tre, politica de pace şi în şi spirituale petrecute în
xemplu îl constituie blocul- prima „vitrină" din amin structori, ne angajăm in Virgiliu Vera, Nuţa Cră ţelegere între popoare" - comuna Vaţa de Jos ca şi
turn ridicat recent în zona tirile noastre. faţa ctitorului nostru stră- 1 ciun, Viorel Bobar, Lumini susţinută de filmul docu despre perspectivele ei de
stadionului „Corvinul". — In această ordine — lucit să finalizăm toate o- - ţa Raţă, Dumitru Spătaru, mentar „Planeta albastră" dezvoltare, despre locul în-
Tot despre „turnuri", de ne-a declarat Niculina But- biectivele cu termen în a- . loan Evu, Eugen Evu, iar a fost o caldă evocare a văţămîntului, culturii şi ar
\ această dată industriale, naru, secretar cu probleme cest an, să urmăm pilda ) cele muzicale — de apre demersurilor şi iniţiativelor tei hunedorene în viaţa
l îşi amintesc Mihail Milo- organizatorice al comitetu de activitate neobosită a ciatul grup vocal-instru- făcute de preşedintele Ro României moderne au vor
? tin, Nicolac Gilvitu, Gheor- lui de partid al I.A.C.R.S.H. secretarului general al mental „Canon". mâniei pentru înţelegere şi bit profeso ii Ileana Ţucu-
1 ghe Anatolie... - pe „raftul“ cel mai a- partidului. colaborare cu toate popoa lete, Mihai David, Vasile
DEVA rele lumii. La reuşita dia Bota şi Dumitru Ciur.
• „Ţară frumoasă, ţară logului au colaborat Silvia Manifestarea a fost emo
de cînt" s-a intitulat reci Bădilă şi Voichiţa Oros. ţionant întregită de un re
Omul nou — omul grandioaselor talul de poezie patriotică cital de poezie patriotică,
organizat la Casa pionie VAŢA DE JOS susţinută de pionieri aflaţi
obiective ale acestor ani Participanţii — membri ai ce dedicate aniversării a două în tabăra de vacanţă. (E-
• în şirul manifestărilor
rilor şi şoimilor petrieî.
dita Filip, secretar adjunct
naclului literar de la casa decenii de la Congresul al al Comitetului comunal de
Dezvoltarea într-o depli II-lea pe ţară, răsplata bi adaugă 2 369 formaţii ale pionierilor — au adus, prin IX-lea al partidului se în partid, directorul căminu
nă armonie a ansamblului nemeritată a pasiunii şi pionierilor, elevilor, stu creaţiile proprii, un cald scrie şi simpozionul oma lui cultural Vaţa de Jos).
vieţii economico-sociale pe competenţei slujitorilor săi. denţilor. O participare im
care o consemnează la loc Rezultate deosebite a ob presionantă, cu adevărat de
de frunte Programul parti ţinut învăţămîntul supe masă, pe care numai spi Ulii
dului de edificare a socie rior hunedorean prin cele ritualitatea anilor socialis SPORT
tăţii socialiste multilateral două institute din Valea mului o poate oferi. în ju
dezvoltate şi înaintare a Jiului şi Hunedoara, care deţ s-au generalizat săptă
României spre comunism, pregătesc specialişti de mâni eultural-educative la .CUPA CONSTRUCTORUL" ■ VARŞOVIA 22 (Agerpres).’
documentele Congresului al înaltă calificare în minerit nivelul tuturor localităţi — In runda a G-a a turneu
XlII-lea al partidului im şi siderurgie, ei devenind Sub semnul aniversării sportive, cuprinse şi în sui lui Internaţional de şan de
Nalenchowe
la
(Polonia),
plică în cel mai înalt grad oameni de bază ai econo-- lor. Dau permanenţă actu a 20 de ani de la istori ta de manifestări dedicate maestrul roman Constantin
formarea omului nou, con miei judeţului, ai econo lui cultural: „Festivalul cul Congres al IX-lea al Anului internaţional al ti Ionoscu a remizat cu polone
Krzeszinslci,
structor conştient şi devo miei naţionale. culturii şi educaţiei socia partidului, „Ziua Construc neretului, am notat între zul consemnata şl in egalitatea
fiind
parti
tat al socialismului pe Activitatea educaţională liste — „Sarmis", Luna cul torului" a fost sărbătorită cerea de caiac-canoe des da Vellkov — Dobosz. Dibow-
pămîntul patriei. Numai do formare a omului nou, turii pentru tineret „Cos- şi în municipiul Hunedoa făşurată pe apa lacului ski a cîştigat la RadzepaglcJ,
cu participarea responsa începută în şcoală, se te.şti", „Luna culturii ci ra prin reuşite acţiuni Cinciş, la al cărei start au Prcszvoznik la Blatny, Ghczoa
bilă a unui astfel de om continuă firesc în institu nematografice hunedorene. sportlv-turistice şi de a- fost aliniaţi concurenţi din a pierdut la Smaghin. In cla
Sma-
sament
Scrghei
conduce
pot fi concepute şi înfăp ţiile de cultură şi artă. Lar Salonul hunedorean al căr gremont. Arad, Tîrgu-Mureş, Satu ghin (U.R.S.S.) cu 4,5 puncte,
tuite grandioasele obiecti ga deschidere pe care că ţii, festivalurile de muzică Cei peste 3 000 de oa Mare şi Hunedoara. In ur urmat de Petar Velikov (Bul
—
Constan
ve ale acestor ani, pot fi minele culturale, casele de uşoară „Cîntecul adîncu- meni ai muncii de la ma unor dispute dîrze, lo garia) Ionescu 4 se puncte. pe locul
află
ta
realizate mutaţiile calita cultură, cluburile muncito I.A.C.R.S. Hunedoara şi de cul I pe echipe a fost o- 5, cu 3 puncte şl o partidă
tive, rod al unei politici reşti o oferă spre cunoaş lui", „Luceferi de metal", la alte unităţi economice cupat de formaţia hunedo întreruptă.
îndrăzneţe, pline de dina terea şi aprofundarea do al cinecluburilor „Omul şi din localitate plecaţi în reană „Constructorul", an O VARŞOVIA 22 (Agerpres).
mism, specifice măreţei cumentelor de partid, pen producţia", „Zilele reviste drumeţie la Cinciş au fost trenată de tînărul Gavrilă — Tccneul internaţional de
perioade — „Epoca Nicolae tru formarea • unei gîndiri lor literare din Transilva martorii unui atractiv pro Drăgoi. baschet pentru juniori de la
se
Ceauşescu". economice, ridicarea pregă nia", „Căluşerul transilvă gram, întrecerile sportive Agenda sportivă hunedo Olsztyn a a revenit primei urmată
lecţionate
Poloniei
Ea formarea omului nou tirii profesionale, educaţia nean" şi altele. la care au asistat .fiind reană a fost completată de România, Polonia D, R.D.
contribuie esenţial şcoala, patriotică, civică, ştiinţifi Este larga deschidere dotate cu „Cupa Construc cu finalizarea „Cupei Germană. Rezultatele din ul
aşezămîntul de cultură şi că se constituie în tot atî- spre lumea ştiinţei şi cul torul". Cu toţii au trăit Constructorul" la fotbal, tima zi a competiţiei : Polo
(52—
nia — România 101—96
artă. In ultimii 20 de ani, ţia paşi spre desăvîrşirea turii oferită cu generozita clipe de emoţie şi recreere volei şi tenis de masă, în 42) ; Polonia B — R.D. Ger
pe fondul puternicei dez personalităţii umane. te oamenilor pămîntului la demonstraţiile de box, treceri la care au partici mană 70—63 (36—31). Cel mal
jucător
voltări a bazei materiale, în ediţiile Festivalului hunedorean de timpul lu lupte şi handbal feminin, pat 24 de echipe dintre ca eficace sportivul al turneului
fost
român
a
Clau-
şcoala hunedoreană a ur naţional „Cîntarea Româ minos al anilor socialismu executate de sportivii de ro s-au detaşat cele a bri diu Muntcanu cu 103 puncte
mărit ridicarea calităţii niei", măreaţă ctitorie spi lui, de cea mai fertilă c- ia „Constructorul", care au găzilor nr. 61, 64 şi a sec înscrise în trei meciuri.
procesului instructiv-educa- rituală a „Epocii Nicolae pocă din istoria patriei — etalat frumuseţea acestor ţiei de producţie industria
tiv. Reţeaua de şcoli pro Ceauşescu", au trecut pra discipline pe covorul ver lă, toate de la I.A.C.R.S. In H TUNIS 22 (Agerpres). —
meci
pentru
conlind
retur
fesionale şi licee industria gul instituţiilor culturale „Epoca Nicolae Ceauşescu". de al pajiştii din jurul Hunedoara. sferturile de finală ale pre
le a răspuns prompt şi e- hunedorene peste treizeci lacului de agrement. Din IOAN VLAD liminariilor campionatului
ficient dezideratului aces şi trei milioane oameni ai MINEL BODEA buchetul do competiţii corespondent mondial de fotbal — zona a-
la
Tunis,
echipa
Tu
fricană.
tei perioade de mari efor muncii în calitate de be nisiei a Întrecut cu scorul de
turi constructive, pregă neficiari şi realizatori ai semnificative: sîmbătă, 20 2—o (2—0) formaţia Nigeriei
tind tinerii pentru a se in actului de cultură, ca Un crîmpei din... Marea Neagră iulie, de pildă, au fost vin- şi s-a calificat in semifinale,
înlrucit
ni
tegra în domeniile produc spectatori de film, teatru, gerieni in tur fotbaliştii numai
cu
cişligaseră
tive specifice judeţului i diverse spectacole artistice, De circa 10 zile, de cînd mitru Goia, şeful unităţii. dute peste 5 000 sticle de 1—0. Golurile manşei a doua'
minerit, siderurgie, ener ca vizitatori ai muzeelor, a început şi vara... hune Am hotărit, împreună cu răcoritoare şi 12 000 sticle au fost înscrise de Jeridi
getică, construcţii, chimie, cititori ai bibliotecilor etc. doreană, oamenii studiază conducerea oficiului jude de bere, 250 kg mici, cotlet (min. 8 Şi 20).
agricultură. Ea rîndul lor, In judeţ s-au dat în folo cu mai multă ardoare hăr ţean, să schimbăm radical, haiducesc, pui la grătar B SEUL 22 (Agerpres). —
şcolile generale şi-au extins sinţă în această perioadă ţile turistice ale judeţului, în bine, acest popas turis etc. Alaltăieri, duminică, In preliminariile campionatu
fotbal
(zona
prima treaptă de liceu, a- 27 cămine culturale, 7 ci se află permanent în cău tic. Au fost construite noi peste 15 000 de oameni - lui mondial la de Scut, formaţia
hunedoreni şi din alte ju
asiatică),
vînd acelaşi obiectiv prio nematografe moderne, 19 tarea locurilor ideale pen căsuţe şi amenajate cele deţe - şi-au petrecut ziua Coreei de Sud a întrecut cu
ritar — legarea învăţămân librării, s-a extins şi mo tru petrecerea timpului lor vechi, avînd in prezent 104 liberă la Popasul turistic scorul dc 2—0 (0—0) reprezen
tului de viaţă, de practica dernizat sediul Teatrului liber, li informăm — îndeo locuri de cazare, număr tativa Indoneziei.
I pentru productivă. de stat „Valea Jiului" Pe sebi pe cei care încă nu care va spori. Spre slîrşi- „Strei". Şeful unităţii şi so- E PRAG A 22 (Agerpres). —
I : Vre- Se urmăreşte permanent troşani destinat ridicării s-au decis asupra vreunui tul acestei luni va fi des ţia sa, Elena Goia, au a- In sferturile de finală ale tur
ominant cu mai multă eficienţă, spirituale a celor mai avizi „mijloc de natură" — că vut buna inspiraţie de a
feminin
1 varia- chis, la categoria I, şi res organiza activitatea celor 15 neului junioare ce de se tenis pen
tru
desfăşoară
n noap- prin activitatea de preîn- oameni spre lumina ştiin Popasul turistic „Strei" re taurantul unde reparaţiile lucrători comerciali ai po
Cu to- scriere, iniţiativa Inspecto ţei şi culturii. prezintă unul din frumoa şi celelalte îmbunătăţiri în aceste zile la Iloustka (Ce
;ona de ratului şcolar judeţean, ge Prin intermediul Festi sele locuri de agrement ale constructive sînt acum spre pasului pe 10 puncte pen hoslovacia), tînăra jucătoare
r cădea tru desfacerea produselor. româncă Diane Samungi a e-
de a- neralizată la nivelul între valului naţional „Cîntarea judeţului nostru. Este me finalizare. Avem mobilie Limba de nisip auriu care liminat-o cu 6—2. 0—4 pe A-
de des- gii ţări, temeinica orienta României", o şesime din ritul incontestabil al con rul şi restul dotărilor ne licc Nohakova (Cehoslovacia).
Vintul re profesională a elevilor, populaţia judeţului (apro ducerii O.J.T. Hunedoara- cesare. De la 1 august există lingă apa Streiului,
pînă la opţiunile tinerilor clădin- ximativ 91000 locuitori) Deva, care a găsit mijloa numărul mare de oameni H BELGRAD 22 (Agerpres).
f intcn- 1985 va funcţiona aici şi prezenţi la plajă, soarele — La Turla. (Iugoslavia), în
e pînă du-se pe maturitatea de participă la activitatea de cele necesare pentru trans un punct de schimb valu torid şi buna organizare a campionatul european dc bas
sectorul gîndire concepută în con creaţie şi interpretare ar formarea vechiului cam tar, iar Popasul turistic chet feminin, rezervat echipe
rile mi- cordanţă cu gradul de cu tistică. Dacă în anul 1979, ping într-o adevărată aşe „Strei" va reintra in circui activităţii ne-au făcut să lor de junioare II (cadete),
seleei ion.ala României a învins
16 gra- vedem in Popasul turistic
ime în- noaştere şi aptitudinile fie Hunedoara se înscria în zare turistică. „Mi s-a în tul turistic internaţional". „Strei" un crimpei din cu scorul de 60—43 (31—21)
>. Local căruia. Pentru rezultatele festival doar cu 1 269 co credinţat conducerea aces In ce priveşte baza ma reprezentativa franţei. Cele
(Meteo- obţinute, Inspectoratul şco lective artistice, astăzi nu tei baze turistice de circa terială - produsele oferite Marea Neagră. mai bune jucătoare ale echi
: Liana pei române au fost Petra (12),
lar judeţean, şcoala hune- mărul lor a ajuns la 2 392 3 luni — ne-a declarat Du zilnic turiştilor — cifrele sînt MARIN NEGOITA Pandrea (0). Manca (7). A-
dorcană a ocupat locul al ale maturilor, la care se