Page 74 - Drumul_socialismului_1985_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1
°ag. 2

20 de ani de la Congi

EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU - cea

etapa cea mai însemnată în dezvolt

Principalii indicatori ai

dezvoltării economico-sociale

U. M. 1965 1985 %
PERSONAL MUNCITOR mii pers. 163 220 135
PERSONAL MUNCITOR
LA 1000 LOCUITORI nr. 346 394 114
PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ mii. lei 17 115 50 659 296
PRODUCŢIA AGRICOLĂ mii. Iei 1 301 3 369 259

FONDURI FIXE TOTAL mii. Iei 24 127 98 921 410
VOLUMUL INVESTIŢIILOR mii. lei 2 243 10 047 447
RETRIBUŢIA MEDIE NETĂ
LUNARĂ A PERSONA­
LULUI MUNCITOR lei 1 077 * 3 079*) 286
DESFACERI DE MĂRFURI
PRIN COMERŢUL
SOCIALIST mii. Iei 2 636 7 538 286
PRESTĂRI DE SERVICII
CĂTRE POPULAŢIE mii. lei 440**) 1 829 416
POPULAŢIA ŞCOLARĂ mii pers. 88 131 149
NUMĂRUL LOCUITORI­
LOR CE REVIN LA
UN MEDIC nr. 763 469 61
NUMĂRUL PATURILOR
DE ASISTENTĂ
MEDICALĂ nr. 4 568 6 989 153
APARTAMENTE CON­
STRUITE DIN FONDU- 1966 - 1985
RILE STATULUI SI ALE
POPULAŢIEI CU
SPRIJIN DE STAT nr. 77 521
*) in anul 1984
**) în anul 1970 IMAGINI SIMBOL ALE UNUI TIMP EF

sistemul
• 14—15
energetic
de
o
unitate
1968
1965
MAREA OPŢIUNE COMUNISTĂ Este anul luminos ce mar­ geticii româneşti. bază a ener­ • februarie — a fost dat nectat la primul grup al ZITA DE
naţional
S-a născut, la indicaţia
•
V' aşui
C.T.E. Mintia.
general
secretarului
parti­
chează începutul celei mai dului, tovarăşul al Nicolae în folosinţă marele complex 1970 C ŞES 1
IU ZDOf
spitalicesc de la Hunedoara.
fertile epoci din istoria mi­ • 10 martie — a intrat în zitate : P
Ceauşescu,
•
(Urmare din pag. 1) fic: dezvoltarea şi perfec­ lenară a patriei noastre — cărbune un nou Izvor de doara iunie — la C.S. Hune­ funcţiune bateria de cocsi­ trlla, IIui
Paroşeni.
mina
la­
intră
în
funcţiune
ţionarea activităţii din a- „Epoca C e a u ş e s c u D i n Momentul inaugural al n- minorul dc 1300 mm. ficare nr. 1 la C.S.H. s-a nedoara.
revoluţii agrare ; creşterea gricultură; amplificarea şi 1965 încep, ca dintr-un iz­ cestei importante unităţi de • 11 august — o zi me­ inaugurat prima linie a in­ program
extracţie
a
rolului ştiinţei şi promova­ afirmarea mai energică a vor unic, măreţele împli­ luminat de cărbunelui a lost morabilă pentru locuitorii stalaţiei de brichete de la întărirea
net, pentr
LA
Văii Jiului : cu prilejul săr­
Preparaţia Corocşti.
PREZENTA
rea largă a progresului teh­ cercetării ştiinţifice şi in­ niri pe toate planurile vie­ FATA LOCULUI A SECRE­ bătoririi „Zilei minerului" • 14 aprilie — intră în corespunz;
nic; necesitatea unei rate gineriei tehnologice, cu ţii economico-sociale, paşii TARULUI GENERAL AL şi a Centenarului industriei producţie mina de cărbune rea pc s
înalte a acumulării, ca fac­ deosebire în ramurile de noştri avintafi şi îndrăzneţi PARTIDULUI, TOVARĂŞUL carbonifere din Valea Jiu­ Bărbăteni. > canizării,
CA­
GENERAL
•
CEAUŞESCU,
cent pe
19 iunie — la Termo­
NICOLAE
tor hotărîtor al reproducţiei bază; aplicarea cu . con­ spre comunism, încep toţi RE A EFECTUAT O VIZI­ lui, SECRETARUL TOVARĂ­ centrala Mintia, grupul c- bil. Gene
AL
PARTIDULUI,
lărgite; repartizarea raţio­ secvenţă a mecanismului e- ceilalţi ani al căror mă­ TA DE LUCRU IN JUDE­ ŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, nergetic nr. 2 a fost conec­ proccdeuli
nală a forţelor de produc­ conomico-financiar al efi­ nunchi se va mîndri prin ŢUL nostru In perioa­ EFECTUEAZĂ O NOUA VI­ tat la sistemul energetic oxigenului
da 7—3 OCTOMBRIE 196G.
în procesi
naţional.
ţie pe teritoriul ţării; creş­ cienţei sporite, economisi­ timp cu numele ctitorului Cu această ocazie au mai ZITA DE LUCRU IN ACEAS­ • 19 septembrie — sărbă­ borarc a
La
TA
A
ŢARII.
PARTE
terea accentuată a eficien­ rea mai accentuată a mun­ strălucit al României so­ fost vizitate Institutul dc întreprinderile miniere Lu­ torirea, la Petroşani, a cen­ • octon
ţei economice şi trecerea cii vii şî materializate; creş­ cialiste, tovarăşul Nicolae mine Petroşani, C.S. Hune­ peni şi Lonea, la Staţia de tenarului liniei ferate Simc- funcţiune
localităţile
de la dezvoltarea extensi­ terea mai pronunţată a Ceauşescu. doara, precum şi Deva. La cercetări la pentru securitatea ria—Petroşani. 1000 mc 1
• 12 no
2 octombrie — sc în-
•
Lupeni,,
Orăştie,
adunare
marea
muncii,
vă la cea intensivă; parti­ productivităţii muncii; ridi­ In 1965, între 19-24 iu­ Ţebea, în pantheonul istoriei populară din Lupeni, con­
ciparea tot mai activă a carea nivelului tehnic şi lie, s-au desfăşurat la româneşti, secretarul gene­ ducătorul iubit evocă, in
economiei româneşti la di­ calitativ al producţiei; dez­ Bucureşti lucrările istoricu­ ral al partidului a plantat cuvinte fierbinţi, tradiţiile
un pui de gorun care creş­
de­
viziunea internaţională o voltarea armonioasă a lo­ lui CONGRES AL IX-LEA te viguros lingă străvechiul de luptă ale minerilor, clasei DOUĂ Dl
al
taşament
eroic
muncii. calităţilor judeţului etc. AL PARTIDULUI COMU­ gorun ce poartă numele lui noastre muncitoare, le adre­
Prin grija neobosită Acum, cînd se împlinesc NIST ROMÂN care l-a ales Horea. sează chemarea dc a scoa­
a tovarăşului Nicolae două decenii de cînd Con­ în fruntea partidului pe cel te la lumină cit mai mult fiinţează Institutul dc sub- în exploa
cărbune pentru patrie.
Ceauşescu, orientările fun­ gresul al IX-lea a ales în mai Iubit fiu al naţiunii 1967 ingineri Hunedoara. tact 0 scc
cleetnfical
a 21 decembrie — a fost
damentale date dezvoltării fruntea partidului pe tova­ noastre, T O V A R Ă Ş U L • aprilie — a fost inau­ 1969 pus în funcţiune grupul e- late—Deva
generale a patriei s-au răşul Nicolae Ceauşescu, NICOLAE CEAUŞESCU,' mi­ gurat tunelul Ghclari—Te- • G—12 august — se des­ nergetic nr. 3 la Termocen­ • dccci
liuc, lung de G100 m, de­
Prima
conturat în programe naţio­ minerii, siderurgiştii, ener- litantul neînfricat care a numit şi „tunelul produc­ făşoară lucrările celui de-AL trala Mintia. obiceiurilor ediţie lai­ a RINTA
parTtduj
Festivalului
nale pe domenii, acesteo geticienii, constructorii, lu­ intrat din fragedă tinereţe ţiei", prin care minereurile X-LEA C O N G R E S AL ce de iarnă. Ie adopta'
osigurînd practic cuprinde­ crătorii ogoarelor, slujitorii în mişcarea revoluţionară de fier extrase din abataje PARTIDULUI care, COMUNIST treaptă si
la
Uzina
exprimind
sînt
transportate
ROMAN
rea totalităţii laturilor p-o- învăţămîntului, culturii şi şi şi-a fixat drept crez al de preparare Teliuc. voinţa unanimă a întregului 1971 tea dc p
cesului constructiv, toate artei din judeţul Hunedoa­ vieţii servirea intereselor • iunie — intră în circui­ popor, îl REALEGE PE • februarie — intră în turală a i
ducerii sc
judeţele ţării. ra, fac bilanţul bogatelor partidului comunist, a tul producţiei de cărbune TOVARĂŞUL In NICOLAE funcţiune întreprinderea mi­
începe
ceauşescu
Înalta
fie
Acţionînd în spiritul aces­ înfăptuiri pe toate tărîmu- Aninoasa-Sud. producţie să „lan­ FUNCŢIE DE SECRETAR nieră Dîlja.
folosită
în
•
24 martie — sc deschi­
tor orientări, organizaţia rile, privind cu deplină în­ poporului român şi patriei cea de Hunedoara", creaţie GENERAL AL PARTIDULUI. de Exploatarea minieră Li- • 10 no
judeţeană de partid Hune- credere perspectivele des­ socialiste. a siderurgiştilor noştri, pen­ Marele forum al comuniş­ vezeni. Icjul anivi
oxigenului
doarc a orientat şi orien­ chise de cel de-al Xlll-lea Incepînd din anul 1965, tru insuflarea „Siemens Mar­ în tilor români a al relevat stră­ • 20 mai — s-a pus în de existei
lucitul
cuptoarele
ob­
muncii
bilanţ
(
tează cu fermitate colecti­ Congres, aduc conducăto­ in judeţul Hunedoara, ca tin". La Ilia, policlinica se ţinut de popor în primii funcţiune grupul nr. 4 dc „Vidra" cu
210 MWh de la Termocen­
corată
vele de oameni oi muncii rului nostru iubit cel mai şi pe întreg cuprinsul ţării, mută într-un local nou. ani de cînd este condus do trala Mintia. ol. I".
•
spre îndeplinirea responsa­ cald omagiu, angajîndu-se se petrec evenimente eco­ RINŢA decembrie — CONFE­ A tovarăşul Nicolae Ceauşescu • iunie — premieră teh­ • 23 do
NAŢIONALA
direcţiile
bilă a sarcinilor ce le re­ să acţioneze cu toată res­ nomice şi de viaţă remar­ PARTIDULUI a adoptat şl a hotărît dezvoltare şi nologică la furnalul nr. S dată în e
de
strategia
a
al C.S.H. : utilizarea oxige­
lectrificată
vin. In acest fel, efortul ponsabilitatea revoluţiona­ cabile, a căror sinteză o măsurile de perfecţionare a patriei pentru următoarea nului ca intensificator de • dccci
judeţean se regăseşte pre­ ră pentru înfăptuirea nea­ încercăm în rîndurile ce conducerii şi planificării e- etapă de construcţie socia­ fabricare a fontei. in funcţiu
ponderent în direcţiile dez­ bătută în viaţă a tuturor urmează, urmărind, filă cu conomlei naţionale, a me­ listă. 14 august — la C.S. Hu­ sos Călan
•
todelor de organizare şi con­
voltării bazei tehnîco-mate- sarcinilor pe care partida! fUă, paginile ziarului nos­ ducere a vieţii sociale cores­ nedoara este elaborată pri­ 1972
riale şi a producţiei de ma­ Ie-o încredinţat judeţului tru de-a lungul celor 20 punzător noii etape de dez­ ma şarjă la noua oţelăric • 18 iunie — au început
de ani.
e 25 n
la
de
construcţie
terii prime şi energetice, voltare socialistă a ţării, electrică (O.E. 2). lucrările dc ciment Chişcă- parţial în
precum şi principiile de ba­
Fabrica
•
25—2G octombrie — ani­
căreia ii sînt consacrate Hunedoara, spre binele şi 1966 ză ale îmbunătăţirii orga­ versarea a 700 de ani de e- daga. zinul >,U1
mari resurse financiare, un înflorirec multilaterală e e iulie — încep lucrările nizării administrativ terito­ xistenţă, atestată documen­ • *2 august — a fost a- • 21 n
focul
prins
important potenţial ştiinţi­ patriei noastre socialiste. la marea Termocentrală riale a României şi siste­ tar, a municipiului Deva. 9 al C.S.H. la furnalul nr. a 220 de
Mintia—Deva care va deveni
• 30 noiembrie — este co­
matizării localităţilor rurale.
şl 90 de