Page 77 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 77
Ideile minereşti în acţiune: din abatajele
de mîine se poate extrage cărbune azi!
' Intr-o analiză recentă nerilor de la Petrila legate iubit fiu al poporului, a
a activităţii întreprinderii tot de producţia de căr declanşat o adevărată ex
Petrila, efectuată
miniere
plozie de idei valoroase
bune — creşterea produc
(M L I S M I I L lat şi au fost cuprinse în tivităţii muncii, îmbunătă rii noştri ştiu că munca
de adunarea generală a
din partea tuturor partici
ţirea indicatorilor de cali
oamenilor muncii din a-
panţilor la adunare. Mine
ceastă unitate, s-au formu
tate, micşorarea normelor
de consum şi reducerea, în
şi rodnicia
qî reprezintă
planul de măsuri, nu mai
rilor de producţie ş.a. —
puţin de 15 propuneri con
ce poate fi adus secreta
crete menite să conducă general, a tuturor costu cel mai fierbinte omagiu
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C la atingerea unui obiectiv
unic î asigurarea linie] de
I şt AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 front la nivelul planului.
O altă caracteristică a pro
punerilor constă în faptul
Anul XXXVII, nr. 8 616 j SIMBATA, 27 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani că ele se grupează în ju
rul a trei preocupări esen
ţiale pentru producţie i rezultă că adunarea ge rului general al partidu
nerală a oamenilor mun
pregătirea şi punerea în lui, tovarăşul Nicolae
ÎN SPIRITUL CUVÎNTĂRU TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU funcţiune de abataje mai cii a constituit un bogat Ceauşescu, ctitor strălucit al
vechi sau cu totul noi, izvor de idei în sprijinul României socialiste. Dova
LA PLENARA COMITETULUI CENTRAL Şl A ACTIVULUI CENTRAL executarea în acelaşi scop producţiei. dă că în perioada imediat
—• Faptul că forumul
următoare, conform propu
a unor ample lucrări de
unitatea
din
nerilor făcute de mineri,
muncitoresc
DE PARTID, CONSACRATĂ ANIVERSĂRII A 20 DE ANI deschideri în diverse zone noastră —- ne-a ‘declarat vor fi pregătite pentru pro
ale minei şi pregătirea a- ing. Aurel Marhan, direc
DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R. $1 DE LA ALEGEREA cestpra în vederea exploa torul I.M. Petrila — şi-a ducţie 11 abataje, se vor
finaliza 5 lucrări de pre
tării, a treia fiind o idee desfăşurat lucrările exact
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN FUNCŢIA privind sistematizarea trans la o zi după împlinirea gătire în straturile 3, 4 şt
portului de cărbune pe 6 şi va fi atacată o nouă
a 20 de ani de cînd isto
DE SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI orizontul „—100", blocul ricul Congres al IX-lea al lucrare de acest fel pen-
II. P.C.R, l-a ales în fruntea MARIN NEGOIŢĂ
ANGAJAMENT SOLEMN IN FATA VIITORULUI alte 27 propuneri ale mi partidului pe tovarăşul (Continuare în pag. a 3-a}
Dacă mai amintim şi
Nicolae Ceauşescu, cel mai
O vie şi incontestabilă rea cedent obţinute în cei 20 de al Frontului Democraţiei şi
lizare a vremilor de împli ani care au trecut de la Unităţii Socialiste, Consiliul
nire şi continuă înălţare pe istoricul Congres al IX-lea de Stat şl Guvernul Republi Eforturi susţinute, conjugate, pentru
care le trăim — unitatea de al P.C.R. - moment de ex cii Socialiste România, cu
monolit a întregului nostru cepţională însemnătate în prilejul aniversării a două
popor în jurul partidului, al istoria naţională, în orienta decenii de la Congresul al predarea tuturor obiectivelor la termen
secretarului său general, to rea şi înfăptuirea strategiei IX-lea ai partidului, docu
varăşul Nicolae Ceauşescu — de dezvoltare economico-so- ment care exprimă, în fapt,
şi - a găsit o nouă şi deose cială a României, care a înălţătoarele sentimente pe Antrepriza de specialita revenit frecvent atît în da mice, însă nu am tras în
bită forţă de exprimare în descătuşat energiile creatoa care le nutresc toţi oamenii te instalaţii-mon ta j, din rea de seamă, prezentată văţăminte şi acum ne con
întreaga desfăşurare a Ple re ale celor ce muncesc şi muncii din patria noastră Cadrul T.A.G.C.M. Deva, îşi de ing. Eugen Kaschuta, fruntăm din nou cu ase
narei Comitetului Central şi a dinamizat puternic întrea faţă de proeminenta perso desfăşoară activitatea în- directorul antreprizei, cît menea stări de lucruri".
a activului central de partid, ga operă de construcţie so nalitate a conducătorului tr-un perimetru vast al şi în dezbateri. Alţi participanţi la dez
consacrată aniversării a 20 cialistă a ţării. In conştiinţa nostru iubit şi stimat. judeţului, acţionînd alături Evidenţiind unele preo bateri au reclamat întâr
de ani de la Congresul al tuturor fiilor patriei se află Asemenea întregului popor de constructorii din toate cupări, eforturi ,şi rezulta zierea cu care beneficiarii
IX-lea al Partidului Comunist înscrisă cu strălucire contri român, pentru locuitorii brigăzile trustului, Ca ur te obţinute în primul se asigură amplasamentele,
Român şi de la alegerea to buţia determinantă a bărba mîndrului colţ de ţară, care mare, rezultatele muncii mestru al anului (produc iar proiectanţii înaintează
varăşului Nicolae Ceauşescu tului viteaz din fruntea parti este judeţul Hunedoara, cu- colectivelor de la A.S.I.M. ţia netă a fost depăşită cu documentaţiile, au solici
în funcţia de secretar ge dului şi a ţării, a revoluţio vîntarea rostită la această sînt condiţionate în bună peste 10 la sută, producti- tat S.U.T. Deva şi atelie
neral al partidului, măreaţă narului înflăcărat, care şi-a plenară de către secretarul măsură de modul în care rului propriu al A.S.I.M.
-
sărbătoare pentru toţi fiii consacrat întreaga viaţă şi general al partidului, tova constructorii le asigură să le expedieze operativ
patriei, minunat prilej de re activitate bunăstării şi feri răşul Nicolae Ceauşescu, se fronturile de lucru. ADUNĂRI materialele şi şă dea maî
levare a profundei satisfac cirii poporului, înălţării Româ constituie intr-im amplu pro GENERALE mare atenţie calităţii aces
ţii şi mîndrii pentru marile niei pe noi culmi de civiliza gram de acţiune, cuprinzînd In adunarea generală a tora (Ion Balbuzari, briga
realizări • obţinute de po ţie şi progres, tovarăşul îndemnuri vii la muncă neo oamenilor muncii de la ALE OAMENILOR da nr. 2); au recunoscut
porul român pe parcursul Nicolae Ceauşescu, la înfăp bosită pentru asigurarea mer A.S.I.M., desfăşurată sub MUNCII lipsurile din propria acti
celor două decenii încunu tuirea uriaşelor transformări sului neabătut ol României semnul înaltelor exigenţe vitate — slaba organizare
nate în buchet- de suflet revoluţionare pe care le-a pe calea socialismului şi co şi mobilizatoarelor sarcini a lucrului, .indisciplină,
românesc sub numele ilus cunoscut ţara noastră în ul munismului. „Acum, — se formulate de secretarul ge vitatea muncii ,cu 11,83 la număr mare de absenţe
trului ctitor, al României so timii 20 de ani. Aceste înal subliniază între altele _ în neral al partidului, tovară sută, s-au obţinut econo nemotivate şi învoiri, mi
mii de 20 lei la 1000 lei
cialiste moderne — „Epoca te aprecieri, adevăruri — lu cuvântară — cînd încheiem şul Nicolae Ceauşescu, la producţie de construcţii- nimă atenţie recuperării şi
Nicolae Ceauşescu". mină în inimile comuniştilor, bilanţul unei activităţi cu re Plenara comună a Consi montaj), materialul prezen predării materialelor refo-
Deplina încredere, entu ale întregului nostru popor zultate remarcabile şi ne liului Naţional al Oameni tat şi participanţii la dez losibile — şi s-au angajat
ziasmul unanim cu care co au fost puternic subliniate pregătim pentru o nouă eta lor Muncii şi Consiliului bateri au reliefat şi lipsu să le înlăture grabnic.
muniştii, întregul nostru po • în cuprinsul Omagiului adus pă de dezvoltare g patriei Suprem al Dezvoltării Eco rile şi neajunsurile care (Cornel Berteanu, brigadă
por înfăptuiesc cuvîntui parti- t o v a r ă ş u l u i Nicolae noastre, să ne angajăm în nomice şi Sociale*' din iu au existat în activitatea iy. 3); au accentuat asu
■ dului îşi au temeinica moti Ceauşescu de Comitetul Cen nie a.e., aspectul colabo antreprizei şi care au in pra îmbunătăţirii ’ aprovi
vaţie în chipul, nou al pa tral al Partidului Comunist rării între brigăzile A.S.I.M. fluenţat îndeplinirea celor zionării cu materiale şi a
triei, în realizările fără pre Român, Consiliul Naţional (Continuare în pag. a 3-a) şi cele ale T.A.G.C.M. a lalţi indicatori de plan. calităţii acestora, folosirii
v*AVWi‘,v.-,v.vJv;wdVivr vAVAwrftVrt-wrrâWri'xwxvrtWrtVVViiViSViVrriWiwrrt-i-iVtVivr.v. „Deşi în cadrul brigăzii cu cea mai mare grijă a
nr. 1 avem un climat bun materialelor (Petru Săbău,
de lucru, obţinînd, prin brigada nr. 2).
i mobilizare şi hărnicie, re De altfel; problema recu
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA zultate mulţumitoare în perării materialelor refolo-
primul semestru, nu ne sibile, ca sursă importantă
putem declara deplin sa în angrenajul complex al
tisfăcuţi — sublinia Gri aprovizionării, a revenit
Mobilizare exemplară, organizare bună gore Alexandrescu, şeful de mai multe ori în cadrul
brigăzii. Au lipsit zile la dezbaterilor. „Acestei acti
şi ritmuri susţinute la secerişul grîului! rând, lipsesc şi acum unele vităţi noi îi acordăm o a-
tenţie deosebită, ca şi ce
materiale (carbidul şi fi-
tingurile, de exemplu), iar lorlalţi indicatori de plan,
Secerişul grîului se des Ioan Surd, acţionau în nizatorii Vasile Amăriucăi, Cornel Dudaş, Ion Nicules- colegii constructori ne dau arăta Ilie Stăruia, şeful a~
făşoară din plin şi în tarlaua „Poeniţa", unde Ioan Gridan şi Grigore cu, Iosif Vincze, ■ Ândraş cu întârziere fronturile de
C.U.A.S.C. Orăştie.' „Aici, tocmai atacaseră ultimul Oniehe, acţionau în urma Molnoş şi Ludovic Goşman. lucru. Au fost probleme şi DUMITRU GHEONEA
ca peste tot în judeţ — lan rămas în picioare, din combinelor. Ca în atîtea MIRCEA LEPÂDATU anul trecut cu realizarea
preciza Nicolae Crăciun, cele 96 de ha cultivate cu alte campanii, Ioan Ştef Instalaţiilor la punctele ter (Continuare in pag. a 3-a)
inginerul şef al consiliu grîu. Deci, la C.A.P. Orăş Popa, şeful secţiei mecani (Continuare în pag. a 3-a)
lui unic —, pentru recol tie, joi după-amiază bătălia zare, se afla la datorie,
tarea grîului în - ritm sus alături de oamenii săi.
ţinut şi fără pierderi sînt grîului se dădea pe ulti „Dar n-am prea avut de
constituite formaţii puter mele hectare şi, cum era lucru sublinia el, deoa-
nice de combine, mijloace firesc, împreună cu meca cere combinele, bine puse
. de transport, maşini de ba
lotat şi utilaje pentru eli
berarea terenului de paie. C.U.A.S.C. O R Ă Ş T I E
Ele sînt dirijate operativ
în unităţile care au su
prafeţe mari de grîu aflate nizatorii la ea participau la punct înainte de sece
la maturitate deplină. • în Constantin Petec, inginerul riş, au mers ceas. N-a
acest fei, nu ne dispersăm şef al cooperativei,. Avram căzut nici măcar una !".
forţele, se obţin viteze Ignat, preşedintele unităţii, Sub directa coordonare
-bune de înaintare, deci Ioan Murg, brigadier la a lui Dumitru Petre, ingi
strîngcrca grabnică şl fără cultura marc şi cooperatori. nerul şef al ^unităţii, sece
pierderi a recoltei în con Inginerul şef supraveghea rişul griului se desfăşura
diţii de eficienţă sporită": secerişul, preşedintele coor din plin şi la C.A.P. Măr-
Joi, în ziua raidului nos dona transportul recoltei tineşti. Pe „Dealul Bujo
tru, am întîlnit la .lucru în baza de recepţie, briga rului", o tarla întinsă pe
patru asemenea formaţii ' dierul balotatul, eliberatul 60 de ha, un modul compus
complexe, -care.-acţionaţi în terenului şi transportul din '8 combine, prese de
lanurile-• C.A.P. Orăştie, paielor în depozitul de balotat, cupluri de remorci
Martine.şti, Căsţău şi Beriu. furaje. Munca era orga şi autoearosate pentru
La C.A.P. Orăştie, cînd nizată în flux. Transportul transportul boabelor era
am ajuns noi, la orele recoltei îl efectuau, cu în plină acţiune. Cei 'care
după-amiezii, .şase combine, trei cupluri de remorci, duceau aici cu. succes bă
la volanul cărora se aflau mecanizatorii Aurel Cin-
Vasile Dumitru, Ioan Dă- dea, Ioan Pintca şi Aurel tălia grîului erau combi- C.A.P. Orăştie. Ultimele bunkere pline cu grîu din recolta acestui an se golesc
nilă, Emilian Caraşcă, Ioan Pitorodescu. Trei prese de nei’ii Viorel Iczaru, Gheor- în remorci, luînd apoi drumul hambarelor.
Botescu, Nicolae Serban şi balotat, conduse de meca- gbe Coinan, Augiistin Pop,
