Page 78 - Drumul_socialismului_1985_07

1. 2| DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Pămînt Iraneclorean \ PENTRL

Pămîntul nostru-i bun de pus pe rană \ \ Scena \ DV.
Pămînt din tulnice, din urme-adînci de cară, i
Din amfore ce poartă zveltc-n ele \ \
Gestul rotund al horei de secară. \ IŢELE
Pămînt din Apuseni şi Retezat, s si oamenii ei \E5b«*fî@HSSi
Poiana Ruscăi şi al Orăştiei; \ 13.00 Telex
Heraldici munţi care. nc-au întrupat \ La Bistriţa, în cadrul c- 13,05 La sfi
Sculptîndu-ne asemeni, lor, veciei. tapci republicane a Festi­ t\ tămînă
Pămîntul nostru-i pîine pentru miri \ valului naţional „Cîntarea 1 sumar
dansur
României",' Casa de cultu- 1
Pămînt uşor cum eTumina-n floare... \ iră din Deva a prezentat re- 1 Gala (
Eu scriu cu el luminii viitoare citalul de poezie „Avem / mat *
Datornic Iui, deci unicei iubiri. timp pentru iubire", intr-o l ! tic *
* Uni-
realizare
ar-
şi
montare
Demult vorbind, nu mai vorbesc de mine;
F I N T I N I L E drumurile oiereşti, negusto­ Sînt unul dintre voi, al vostru sînt, , tistică de excepţie. Printre \ 3 ,'tli.j—'] î,
ş-isotăn
Gheorghe
reşti sau ostăşeşti se ale­
/
protagonişti
\
—
Jfdiţic
geau ţinîndu-se seama în Eu sînt pămînt prin cîntccul ce vine / Costca — uu tînăr de o ) 14,15 Imagin
ţ rară gingăşie şi delicateţe l
Ca o copilărie citadină, rul fintinilor din Bucovina: primul rînd de fintini. A şi ard pentru lumina din cuvînt. i despre al cărui talent in- ) cubanc
am cunoscut intii fintinile la Mitocul Dragomirnei, fie­ săpa o fintină e — ca şi EUGEN EVU ) terpretativ au vorbit nu o t : 14.45 Săptăn
(color)
recunoscuţi
dată
oameni
1
din basme: lintinile cu care casă te îmbie cu fin­ săditul unui pom - un gest 1 ai scenei. Vorbesc atît de l 19.00 Telcjui
apă vie, cele care răsplă­ tina ieşită la drum, una în care poporul a văzut l convingător evoluţiile sale * 19,20 Tclccn
spectacolele
tesc sau pedepsesc, finii- mai frumoasă decît alta, întotdeauna una dintre cete * în judeţene dedicate tematice l 19.45 In Iun
V
eveni-
nile care vindecă sau cele toate curate, îngrijite, cu mai alese binefaceri. Iar CRONICA FILMULUI Acasă“ .1 montelor deosebite din V rclor ,
siunc ,
care cîntă, fintina cu scări, împrejmuirea de lemn nou una dintre cele mai res­ ţ viaţa partidului şi poporu- 20,30 Film
a Spinului şi a lui Harap- şi acoperiş de draniţă cu pectate meserii era socoti- ’ 1 lui nostru, recitalurile de \ l°r). 1 ,
î poezie din creaţia scriito- i
Alb, lintinile vrăjite sau mireasmă de răşină. Şi nu tă aceea de fîntinar. De Din tentativa scenaristu­ inadaptat declarat,la viaţa / rilor Dominic Stanca,- Ra- ţ nialăl".
ţară.'
descintate. Sau lintinile din fapt, nici nu era aşezată lui Dumitru Carabăţ de „metropolei", visînd şi, în ) du Stanca, Mirau Scoro- i Televi:
istoriile de demult, cele pe printre meseriile de rînd, împletire a liricului cu final, rcalizînd întoarcerea i bete, Marin Sorescu. Vor- ) neze
care strămoşii le înveni­ £ ^ & l4 A A & \ ci printre cele care pre­ dramaticul şi cea a regi­ în sat, la matcă. Vbesc titlurile de laureat 1 21.45 Teleju
j obţinute ca recitator indi- 1
nau atunci cind, băjenin- 3MB supuneau un dar ascuns zorului Constantin Vaeni J vidual în cadrul Festiva- 1 21,55 Romar
îndrăg
du-se in păduri, „tăceau şi nu oricui dăruit, precum de a transpune cinemato­ Există în film o cam a- 1 lului naţional „Cîntarea I
„Devorantul
cu
României"
l
1
pustiul" in urma lor pentru aceea de vraci ori de mag. grafic un scenariu stufos, bruptă împărţire a perso­ l Cronos" de Ştefan Augus- 1
ca năvălitorii să nu aibă mă pot gindi decît cu nos­ A venit vara — in sfirşii a rezultat acest „Acasă", najelor în buni şi răi. ' tin Doinaş şi „Celei care 1
sprijin de nicăieri. Periodic talgie la fintinile singura­ a venit şi vara I — şi, ca un film foarte, aproape de „Şmecherii" de Bucureşti, \ ştie" de Constantin Chiri- >
ţă, şi cel. obţinut împreu- l
apoi, in vacanţe, printre tice din pusta cea fără de în fiecare an, drumuri a- metaforă, început ca un unii inofensivi, alţii de-a V nă cu colectivul de reci- I
BUCURpf
multe alte revelaţii, satul capăt a Banatului: înalte­ nonime'şi singuratice de eseu liric, clari epicizat ul­ dreptul malefici — o lume ! tatori ai casei de cultură l dioprograni
mi-a dăruit-o şi oe aceea le lor cumpeni le vestesc ţară mă cheamă irezisti­ terior excc.siv.. constituită artificial, con­ ţ în „Amfiteatrul conşliin- / G,30 La or
a fintinilor aievea. Rămi- de departe, ca nişte enig­ bil să le străbat cu pasul. trastează ■ greu credibil cu l tei" agricultură
neam lungi răstimpuri uitat matice semne scrise pe Le voi descoperi frumuse­ Subiectul, de actualitate, verosimila lume aspră ă jurnal; 7.
angajameni
de mine, aplecat asupra zare, iar vitele care vin aici ţea şi taina, iar la un cot, „decupat din viaţă", se ar­ şantierului care trece mult Răspunzinii
lor, fascinat ds ochiul lu­ să se adape, desfătindu-şi sub o streaşină de pădure ticulează pe psihologia per­ înaintea imaginii satului. t o v a r ă!ş
cios din adine, de boarea boturile Însetate in strălim- ori sub o ripă galbenă, sonajului central Petre, îm- Actorii Oana Pellea, Ila- Ceauşescd, :j
integral
răcoroasă venită de jos,' pezimea rece a jgheaburi­ printre rugi, un ţirău umil . părţit între utopie (casa rion Ciobanii, un bunic de să pregătii:
de sunetele misterioase şi lor, au în ochi recunoş­ îmi va vesti clipocind ră­ lui, calul,. grădina, pomii) antologie, , Gheorghe Vişu nul anului
pr
puţin Înfricoşătoare, reper­ tinţă omenească pentru cel coarea lui. Sau o fintină. şi datorie, (reabilitarea ta­ şi ceilalţi, dar mai., ales Revista pentru
tec
cutate de pereţii de piatră, ce le dăruieşte bucuria a- Cu ciutură, cu cumpănă, tălui),' .'propunind un por­ Şerban îonescu, duc pe lor noastr
ca fabuloase ecouri de pe pei. ori, poate, cu roată bă- tret al omului' contempo­ umeri greul.: filmului. . - de ştiri ;i
10,
un Alt Tărim. Fintinile — condiţie nu trină, scîrţîitoare, dar în­ ran care a asimilat valo­ In acord cu ideea-senti- radio; 10,03
ştiri;
Am să port in suflet pină numai a vieţii, ci şi a re­ totdeauna cu apa binecu- rile civilizaţiei ; socialiste ment din film, • partitura cr-' radk
ţin de istoria
la capăt fintinile Apuseni­ generam . ....................... ^ vîntată, limpede, rece. Una ; pe fundalul unui indestruc­ muzicală realizată dp. Cor­ V >' \ .
lor, cu colacul lor dinte-o noastră adine, ca pădurile dintre marile bucurii . ale tibil .simţ al tradiţiei, re­ nelia Tăutu este densă şi ihtr-un g I
lespede sură şi cu prăjină şi munţii. Aproape in fie- verilor mele este şi aceea înviind . tradiţia în condi­ tensionată. - Publicitate
lungă de capătul căreia atir- care basm este şi cite o de a intîlni fintini necu- ţiile noi ale agriculturii de ştiri; v
:
nă. doniţa“ cu lemnul' care fintjnă. Întemeierea satelor noscute. '. moderne. Pefte "este un VERONICA PALADE tural; 12,S
folclorului
' a' prins muşchi verde. Mă se făcea şi după locurile \ premieră'
■ surprind uneori ducind do­ de fintină, ' iar taberele şi RADU CIOBANU --------------------:—r-r— De la 1
rid ian c|i
NOTE DE LECTOR \ Şi, lotuşi, contactul cu tln de şt
i scena al Iul Gheorghe Cos*.. doscop se
| tea, om al muncii la bi- 18,35. Op*
CRONICA LITERARĂ l roul financiar al Staţiei r»r„\ *> rom
A gindi realitatea din preajmă I C.F;R. Deva, s-a făcut ca Petri? 1!
chetarii"
l
interpret
în
de
piesa
Radu Stanca TEATRU lim 1 teatru „Piticul din grădina ştiri; 17,0
l de vară" de Dumitru Radu
<
dresa
' Acţiunea romanului „Ca­ şi asigură romanului o lec­ .* Popescu. Tot din această 13,00 Orei
i perioadă poate fi menţlo-
diojurnalf
reul' de fugă" de Grigore tură alertă. Se poate vorbi ! nat spectacolul festiv dc- politică i
Hunedoara s-a Impus naţională
. In anul 1968, la Editura şi profet", unde un motiv şi £n cadrul ediţiei a V-a Zâne se petrece cu cel pu­ de o adevărată' strategie J dicât deschiderii noului e- formaţii ţ
1 dificiu al casei de cultu-
de captjvare a atenţiei, de
pentru literatură, apărea un biblic devine pretext pen­ a Festivalului naţional ţin douăzeci de ani în canalizare a acesteia spre J ră. Au urmat piesele „Pa- nai • Sil
La
sugei
prim volum care reunea tru constituirea unei dense „Cintarea Eomâniei" ca o urmă într-un oraş transil­ l sărea Shakespeare" şi „In Radiojuri
cinci dintre cele cincispre­ parabole. Intr-o cetate, a- vatră de intensă şi valo­ van, centru universitar. De un anume mod de inter­ I căutarea sensului pierdut", că de d
pretare a textului şi nu
\ cu care colectivul de tea-
zece picse.de teatru ale sisţăm la o adevărată dez­ roasă crea(ie populară! ' altfel, vîrsta majorităţii altul. _ Este creat şi men­ / tru devean este laureat al Buletin (
•lui Radu Stanca. In acest lănţuire a simţurilor încu­ Dulăpiorul Sculptat cu personajelor este prin ime­ ţinut'cu un fel de grijă 1 Festivalului Interjudeţean
an, prin strădania Ioanei rajate de regele cetăţii. Un izbutite motive specifice diata' apropiere a ' adoles­ cadrul în care să poată fi l de la Slănic Moldova,
Lipovanu, Editura Emir profet sancţionează faptul locului este revelator în cenţei, fapt premeditat de folosit fără probleme su- i — Există realmente un
nescu îi oferă cititorului acest sens. autor pentru crearea unui ) miracol ai, scenei, mărtu-
alte cinci piese ale cunos­ şi prevesteşte dărîmarea mediu de factură studen­ culenţa limbajului lui Da- ■ i riseşte Gheorghe Costea. i
cetăţii care adăposteşte ţească. Mediul în Cauză vid Alexiu, şoferul de ta- > Cine l-a urcat odată trep-
cutului poet şi dramaturg. casa plăcerilor. Preotul va xiu devenit, dintr-o am­ \ telc nu o mai poate -lăsa. ŞWA-j.
Şi. anume „Ochiul", „Ma­ transforma însă locul pier­ este chiar punctul forte al biţie, student la stomato­ i E o chemare pentru minte 1—rf ’ (Al
dona cu zîmbetul", „Rege, cărţii, ale cărui zone fier­ logie, dar corigent la sfîr- şi suflet. Te ajută şi te RA: Nei
preot şi profet", „Faunul şi zaniei într-o biserică. Ges­ binţi — nU puţine ! — îi şitul anului universitar la îmbogăţeşte în numele fru­ — sala
tul său dovedeşte că în mosului artistic. ol puşti
cariatida" şi „Secera de mai toate obiectele. Cori- — Şi, totuşi, cum s-a sala B);
aur". Mai avem; aşadar, discursul, profetului ,a găsit , genţe pe care însă şi le produs apropierea de tex­ ţă (Plac
puţin şi ne vom putea o deschidere . acţionîhd, va lua cu bine în urma tul poetic, de teatru ? rilor (
Corvlneş
■ bucura de teatrul complet preotul pune în fond di- intervenţiei — doar telefo­ — Citind. In această pe­ ŞANI :
rioadă de puternice trepi- /
al lui Radu Stanca. . vinitatea . în situaţia de a nice — a capilor familiei \ daţii constructive, cînd ) călătoari
Poet, eseist şi drama­ accepta sau nu o contra­ Panait cu a căror fiică se 1 timpul îţi permite un mo- i de urs
are mul
turg, numele lui Radu dicţie. Acceptată, ţinînd de căsătoreşte. Tumultuosului ţ ment de respiro, citirea ) I-II (7
Stanca se leagă de un tea­ definirea divinităţii, aceas­ David, autorul îi opune pe unei pagini literare c uni PENI :
ciştig. Cu fiecare volum
tru c,u. modalităţi poetice, tă contradicţie ar duce la . liniştitul,, intelectualul . şi de poezie parcurs acumu- \ (Cultura
Kramer
un teatru în care metafo­ anularea acesteia. Din a- parcă maturizatul înainte Iezi tot mai multă informa- i (Luceafi
ra deschide perspective ccastă cauză, profeţia se de' vreme Miliţii Bratu, a- ţie poetică. Din abordarea ) Ziua „Z
spre marile frămîntări şi împlineşte doar ca idee. bia ieşit de pe băncile, o- sau urmărirea spectacole- I NOASA
(Muncit
nelinişti ale omului. Un relor de studii, S-ar părea ^ lor de poezie şl teatru al / Raliul
teatru al semnificaţiilor ca­ O altă piesă, „Secera de că în jurul acestui perso­ ' de fiecare dată ceva de ) Jandarr
naj se ţese întreaga acţiu­
tril <S
re îl propun ca pe un act aur" se remarcă prin mo­ ne a cărţii, deşi prin in­ învăţat, se adaugă ceva. ( raştie
Se cîştigă în sensibilitate, i
extratei
care contează ca interio­ tivul modelării gesturilor termediul său nu se întîm- Te autoeduci. 1 Imposlk
ri tate, ca finalitate intelec­ umane după tiparele cos­ plă decît o „trădare" a du­ — Aceasta, în planul a- I rlile
mice, aici secera • lui Gru-
GEOAG
tuală cu evidente potenţe ian respectînd tiparul lunii. blului joc pe care îl prac­ cumulărilor personale. l terizeai
filosofice. Volumul beneficiază de tică dezinvolt romancierul: — Intr-adevăr. In actul J St", de
Prima piesă, „Ochiul", o prefaţă semnată de Ioa­ pe rînd, fiecărui personaj artistic, ca act colectiv, ţ Acorda
tenuanl
propune un personaj în na Eipovanu, prefaţă de i se creează ocazia de a fiecare îşi aduce însă par- 1 Emisia
absenţa învestiturii mitice fi „vioara întîi". Sigur, tea sa de contribuţie, cu o ’ Mitică
la început mărturisită a fi aceasta se petrece în urma- idee, cu un mod personal cultură
care i-a conferit măreţia o prezentare a întregii dra­ unei regizări subtile, a unei de a vedea lucrurile. In şarii (
şi puterea. Domnitorului îi maturgii a lui Radu Stan­ exploatări a materialului măsura în care realizăm / Glissan
(Lumii:
lipseşte ochiul care rîde şi, ca. . Ni se pare însă destul . brut avut la dispoziţie. Dar, ceva nou, devenim crea- 1 Câmpii
fără de acesta, deşi în­ de impersonală, cu obser­ în ultimă instanţă, şi ceea ce tori colectivi ai actului de | (Miner
şi dă de altfel greutate
cearcă să devină prin pu­ vaţii generale, mai ales că scrierii, este problematica cultură. 1
— Se conturează deci O 1
terile lui ceea ce a visat, spaţiul nu permite relie­ majoră, punctarea unor fe­ nouă ipostază 7 1
personajul va răniîne sub farea nuanţată a specifi­ nomene grave şi complexe — Acces la actul de cui- i
semnul degradării. „Mado­ cului teatrului lui Radu care au dus în final la tură arc oricine în splcat- 1 ţ
care
generozitate
pe
dida
na cu zîmbetul" se reţine ■ Stanca. Aşa că o referinţă crearea acelui tot pe care o oferă societatea noastră. I Timj
îl numim „obsedantul de­
’ mai degrabă ca schiţă pen­ în ceea ce priveşte Radu ceniu", dar poate mai ales, E absolut necesar însă un / azi, 27
tru „Dona Juana": umbra Stanca fămîne tot studiul felul cum acei tineri gîn- pas înainte, acela al par- ) se me
căldur
destinului urmăreşte perso­ desc , realitatea din preaj­ ticlpării efective a noas- ^ riabil,
din 1978, pe care l-a de­ mă prin prisma unor struc­ tră, a tuturor, Ia realizarea i noapte
najele, semnificaţiile vor dicat Ion Vartic, studiu turi . încă în formare, dar actului cultural în cadrul .1 slab la
primi însă o altă perspec­ peste care nu se poate tre­ marcate de responsabilita­ Festivalului naţional „Cin- ţ vest.
nime
tivă în „Dona Juana". Ge­ ce cînd se abordează opera te în faţa istoriei, în faţa tarea României". I tre 10
neroasă interpretării se o- lor înşişi ca oameni ai u- MINEL BODEA cele r
31 de‘
lui Radu Stanca. nei societăţi noi, socialiste.
feră piesa cea mai bună ridicat
servi c.
a volumului „Rege, preot MIRCEA MOŢ DUMITRU HURUBĂ ------—----- -———=