Page 83 - Drumul_socialismului_1985_07

617 ® DUMINICĂ, 28 IULIE 1985 rug. cs

RU TIMPUL
/. LIBER

Munţii Orăstiei - nucleul statului dac • Minerii clin formaţia trei clasaţi în întrecere rea so-
.EVIZIUNE condusă de şeful de briga­ ciallstă pe semestrul I a.c.,
Cu mii dc ani în urmă milenarei noastre istorii, tînărului şl puternicului le construi este acelaşi, dă Miliai Blaga, de la I.M. din cadrul colectivului Bri­
Lupeni,
pe meleagurile patriei noas­ civilizaţia dacilor. Prin stat care ia fiinţă la înce­ ceea ce denotă că şi aceas­ avansat se află în stadiu găzii nr. 2 a T.A.G.C.M. De­
montarea
celui va. Felicitări ! • Au înce­
cu
'ICA, 28 IULIE tre au trăit seminţii de strădaniile arheologiei ro­ putul secolului I î.e.n. tă unitate de construcţie mai mare complex mecani­ put probele mecanice ia
oameni cu forme de viaţă mâneşti a apărut din a- Situată la sud de larga pledează pentru existenţa zat din istoria unităţii. El prima linie a noii capacităţi
1 dc 5 000 tone fire pe an,
în
la
asemănătoare, vorbind a- dîncuri, unde negura vre- şi mănoasa vale a Mure­ unei trainice puteri cen­ va intra înainte funcţiune termen, din cadrul I.F.A. ..Viscoza"
august,
dc
ea copiilor, eeeaşi limbă, avînd aceleaşi rnilor o îngropase, o lume şului mijlociu, această zo­ trale. în cinstea „Zilei minerului", Lupani • In activitatea dc
îlcfilmotcca de datini şi obiceiuri. Oricâte nebănuită, înfăţişîndu-se în nă de aproximativ 200 kmp Materialul aflat în cetă­ şi va echipa un abataj fron­ transport al lemnului din
liozdan (color) ţile şi aşezările din aceas­ tal cu o lungime dc 150 m parchetele situate tn Munţii
işchh»<4“ neamuri răzleţe s-au abă­ toată splendoarea lui com­ adăposteşte cel mai bogat • La Hunedoara s-au în­ Poiana Ruscăi, spre depo­
cur .<ia cîntc- tut pe aici în şirul de ani plexul de cetăţi şi aşezări complex de cetăţi şi aşe­ tă zonă ne duce spre ace­ cheiat cursurile şcolii de zitele finale şi secţiile dc
i românesc (co- fără număr au sfîrşit prin din Munţii Orăştioi, care zări dacice din cîte se cu­ eaşi concluzie. Edificiile surori de Cruce roşie. Nu­ preindustrializare, se eviden­
şoferii
constant
ţiază
Muzică popu- a se contopi in „masa ne­ reprezintă cea mai înaltă nosc pe teritoriul patriei militare şi civile •— publi­ mărul absolventelor — 80 ghir Gudca, Vinca lorga, Ar-
•
Prin servicii de calitate,
pieritoare a autohtonilor, expresie a culturii mate­ noastre. ce şi private — dezvoltate,
un duminical Ceea ce atrage în primul tehnica de construcţie, a-
t-ial color), dînd naştere acelui popor riale daco-getice. Impună­
sumar : minunat al „nemuritorilor" toarele ruine ale cetăţilor rînd atenţia la cetăţile din telierele, impresionantele
i la un şlagăr la geţi sau daci. dacice dc la Grădiştea Mun- Munţii Orăştioi e caracte­ bogăţii ale obiectelor de R e ni e in b e r
ul Din cercetările de pînă celului, Costeşti, Blidaru, rul de sistem şi unitatea metal, mulţimea, varieta­
tgini cinemato- acum se desprinde faptul Piatra Roşie, Băniţa ple­ lor de construcţie. O sim­ tea şi frumuseţea ceramicii
afice vesele că, cel mai vechi şi mai dează pentru o înaltă cul- plă privire de ansamblu nu-şi au egal în rostul Da­ unitatea dc frizerie „Bloc Avram Poiană, Ioan CăU-
arsuri important substrat etnic în ciei. turn" — Deva, a coopera­ nescu, Isaie Ticula, Petru
elodii... melodii tivei meşteşugăreşti „Mure­ Ciorca, Aron Bobora, Aron
procesul de formare a po­ Toate acestea au permis şul", tura condusă de Maria Munteanu, Mihai Varga, Ioaffl
i zi în 600 de MEMORIA PĂMÎNTULUI HUNEDOREAN arheologilor să caracterize­ Stanca • Constructorii din
cundc porului român l-a dat ra­ Colţa este un exemplu demn formaţia condusă de mais­
de urmat • In această pe­
eridiauele cln- mura geto-dacilor, din se­ ze cultura materială şi spi­ rioadă de recoltare a fruc­ trul viorel Cimpoia au pre­
3ului minţia tracilor, înrădăci­ tură materială şi spiritua­ arată că fortificaţiile do la rituală a acestei zone şi a telor de pădure, Ocolul sil­ dat la recepţie 58 de apar­
•lesport naţi în teritoriul carpato- lă a dacilor şi pentru o Costeşti, Blidaru, Vîrful acestei epoci ca o civiliza­ vic Haţeg a livrat la export tamente in blocul turn nr.
n istoria filmu- dunărean, afirmîndu-se înaintată dezvoltare a or­ lui Hulpe, Piatra Roşie şi ţie ce depăşeşte stadiul ru­ 15 tone afine, 2 tone zmeu­ 76, din cartierul Petroşani-
L mut printr-o extraordinară te­ ral âl triburilor patriar­ ră şl 3 tone ciuperci. Re­ nord • Ultima ediţie a ga­
de
îcvenţa tclcspec- nacitate şi supravieţuind ganizării lor politico-socia- Băniţa, ca şi numeroasele hale, ea întrunind atribu­ coltatul fructelor de pădure zetei secţiei perete „Şarjorul",
„alimentare-oţclă-
torului numeroaselor invazii ce le şi militare. elemente defensive de mai tele unei civilizaţii cu ten­ şi livrările către partenerii a din cadrul C.S. Hune­
rii",
de peste hotare continuă
:mne ale unui Bătrîna cetate a Sarmi- mică importanţă, au fost dinţe vădite spre formele doara, îi prezintă pe absen-
La
laboratorul
> eroic (color) s-au dezlănţuit adesea a- zegetusei de la Grădiştea concepute în scopul prote­ civilizaţiei agraro-orăşe- • stomatologice din policlini­ tomanii „fruntaşi" ai secţiei:
Hune­
cii
jurnal supra pămîntului lor. A- Muncelului, capitala statu­ jării marelui centru eco­ doara lucrează de 15 ani, Stelian Proca, Aurel Dalie
i mea de azi. cest destoinic popor ne a- lui dac şi reşedinţa regi­ nomic, politic şi religios- ne.şti, eu centre economice împreună, soţii Bibiana şi ban, Lucian Cojocaru, Şte­
oca Ceauşcscu" pare în spectrul luminos al lor daci, aminteşte cu a- crultural de la Sarmizege- locuite de pătura dominan­ Valentin Haragca. In aceşti fan Uţan, Iulius Miere, So­
area României istoriei, puternic, sănătos, tă, agricultori, meşteşugari, ani, ei au executat peste rin Harabagiu, Aurei Jim-
Cadar.
Iosif
3r) cumpătat, îndrăgostit de dîncă emoţie de creatorii tusa (Dealul Grădiştii). Ce­ plebe şi sclavi. 5 000 de lucrări protetice boreanu şi colectivului I Nu
cinste
®
fac
î artistic. „Copiii minunatele lui ţinuturi şi înaltei civilizaţii a „Daciei tăţile acestea nu sînt sim­ Să reţinem, deci, reme- dentare, toate — după cum
intrat
Neuvcux 1 * Felix", de acei pe care ple centre tribale întărite, morînd istoria iluştrilor remarca medicul şef al po­ La mina Bărbăteni a abataj
producţie
primul
în
idovision (color) iubitor de o viaţă liberă. părintele istoriei, I-Ierodot, ele au fost construite in noştri înaintaşi, că zona liclinicii, Adinei Crăciuncl — frontal dotat eu complex
cu calificativul foarte bine
jurnal. Urmele de viaţă ale aces­ îi lăuda pentru vrednicia locuri anume, îneît să se • In cinstea „Zilei mineru­ mecanizat • In numele bol».j
tui popor, în forme măre­ şi vitejia lor, arătînd că î vadă şi să se sprijine re­ din Munţii Orăştiei a con­ navilor internaţi în Sana­
din
ri, 29 IULIE ţe sau modeste, se dezvă­ ..sînt cei mai viteji şi mai ciproc. Ele nu constituie stituit inima Daciei, că ni­ lui", Muzeul mineritului ex­ toriul Gcoagiu, Ghcorghe (
Petroşani
găzduieşte
o
luie pretutindeni, fie în ce­ căieri nu poate fi mai bine poziţie de medalii şl insig­ Petrovici aduce calde mul­
•jurnal drepţi dintre traci". un număr oarecare de for­ surprinsă ca aici înalta ne minereşti. Expun Petru ţumiri, pentru modul în ca- )
•rităţi in econo- tăţile de piatră şi cărămi­ Aici, la Sarmizcgetusa, tificaţii, ci un sistem bine Mclha şl Ion Velica, mem­ re sînt trataţi, doctoriţei i
dă, fie în casele şi colibele s-a concentrat întreaga chibzuit de cetăţi, care nu treaptă de dezvoltare la bri ai secţiunii I Petroşani Vcsa-Maria Ilia, asistentului. \
mr orie (co- de lemn dezvelite cu multă putere şi forţă a statului putea fi. conceput, nici con­ care ajunseseră strămoşii a Societăţii do numismatică Vaier Pop, întregului perso-1
migală dc-a lungul anilor dac. De la Burebista pînă struit de un trib sau de noştri pe vremea marilor romănă • Groapa din tro­ nai medical • Mai muIW-1
îan-foileton (co- de către oamenii de ştiin­ la Decebal, stăpînind mă­ o uniune de triburi, ci nu­ lor conducători, Burebista tuar are diametrul dc peste sortimente de uşi pentru T
. „Bach“ ţă eu dragoste de patrie şi Decebal. Aici se reflec­ trai metru. Adresa: strada sobe de teracotă are I.C.n.M.
Hunedoara,
Viteazul,
•jurnal. şi neam. noasele pămînturi, bogă­ mai de o puternică auto­ tă în modul cel mai eloc­ Mihai unitatea Loto. Spre Deva in depozite. Dar nici •
centrală,
ţiile generoase ale solului
ritate
stat.
de
magazin
un
co-
depune
nu
lingă
vent activitatea creatoare,
acest
Cercetările arheologice şi subsolului, statul dac s-a Unitatea de concepţie a credinţele şi obiceiurile ştiinţa gospodarilor munici­ menzl pentru însă îl produs.
cer.
piului • foan Mora, Iile Ciun­
Cumpărătorii
întreprinse în anii noştri consolidat devenind adver­ cetăţilor dacice din Munţii geto-dacilor, însuşi geniul gii, Dumitru Matei — aceas­ Deschideţi uşile... sobelor de
IEMA pe cuprinsul străvechilor sarul cel mai de temut al Orăştioi e dublată de o u- acestui popor. ta este ordinea primilor teracotă :
meleaguri hunedorene, ca romanilor în Europa de nitate de construcţie. Pla­
de altfel în întreaga ţară, răsărit. Cetăţi puternice do- nul lor e cliferit, adaptîn- Prof. ION FRĂJILA
au scos la iveală urmele minînd munţii Orăştioi şi du-se la caracteristicile te­
Vulcanul (Pa­
rata care vinde unui important capitol al Sebeşului apărau capitala renului, dar modul de a
rta) ; HUNEDOA- Promisiunile (neîndeplinite) tulbură apele Streiului!
aivinsul (Modern
A); Soarele alb
ului (Modern — De patru ani şi mai bine, Un ultim exemplu, de ase­ şirei, parcă poluarea riulul
Rideţi ca-n via- de cind Strelul şi-a schim­ menea răspuns a apărut în este... asigurată ostentativ 1
ăra); Lupii mî- bat înfăţişarea datorită de­ ziarul „Scînteia" din 6 iu­ Am aflat despre condiţiile
Arta — Castelul versării în albia sa a unor nie a.c., sub titlul „APELE excelente pe care un bun
Iilor) ; PETRO- ape reziduale netratate co­ STREIULUI VOR DEVENI gospodar le-a creat pentru
respunzător, numeroase pu­ MAI LIMPEZI" (sublinierea vizitatori la Popasul Strei.
Sosesc păsările ziarului). Cu toate acestea, Un Strei cu apa limpede ar
au
repeta­
: (Paring); Ochi blicaţii rînduri scris în nepăsarea in momentul de faţă, aproa­ încununa eforturile făcute
despre
te
(Unirea); Iubirea care are ca rezultat distru­ pe permanent apa Streiului pentru amenajarea acestei
te feţe — seriile gerea unui rîu. Uneori, mai este de culoare neagră, de baze de agrement. Cui şi
cînd
se
va
Noiembrie); LU- rar, s-au dat şl răspunsuri parcă pe Strei ar curge pînă ignore i legislaţia permite
să
privind
Rideţi ca-n viaţă la materialele apărute, fără păcură ! In zilele dc sîm- protecţia mediului înconju­
a se stabili cu exactitate bătă şi duminică, zile în
I) ; VULCAN : vreun termen de executare care mii de oameni • din rător ?
contra Kramer Dr. CORNEL STOICA
a lucrărilor care se Impun. împrejurimi dau buzna la
rul)y LONEA :
a- (Minc-
5TR1. Mexicul romăn (1831—1865), autorul DEZLEGAREA CAREULUI
rl — seriile I-II Note de vacantă poeziei „Vara la ţară". apArut In ziarul
irese); ANINOA- VERTICAL : 1) A compus NR. 8 605 :
pt divers (Mun- un „Cîntec pionieresc pentru 1) DRAGOI — SNOP; 2) R<*
; URICANI: Ra- ORIZONTAL : 1) Scriitor excursii" — Autorul poeziilor MAŞCANU — E ; 3) AMADfl
contemporan, autorul volu­ „Popas" şi „La mare"; 2) Ii
tezat); BRAD : mului „Pentru zilele de va­ aparţine romanul „Nc-aşteaptă — NASTA; 4) GAN — ABE
ui şi extratereş- tara canţă" — Din creaţia acestui marea" — Mirajul vacanţelor — ION; 5) ON — UŞARI
■aua roşie); CU­ scriitor italian amintim nu­ pe litoral; 3) Autoarea poe­ DA; 6) M — STANESCU; 3
ILEA — UITATA; 8) RAC «*
CA : Vreau să ştiu vela „Vacanţă tristă"; 2) Scrii­ ziilor „Odihna" şi „La ma­ AT — R — AR ; 8) BALTA»
n aripi (Minerul); «Pili tor sovietic, autorul schiţei re" (Doina) — Plantă erba­ ZAR — M ; 10) CIKIŞ — &
„La odihnă" — Ieşit din ma­
E: Jandarmul şi rc; 3) Poet sîrb, semnatarul cee cu rădăcina comestibilă; TU VA; 11) ISAC — CRIŞA8Î
4) Din amintiri !... — ...„Note
îşlrii (Patria) ; versurilor intitulate „In va­ dc vacanţă"; 5) „...e vacanţa
lla Iubire — se- canţă" (Ivan) — „...Ia mare", marc", volum de Mihai Sto- MAT ÎN 4 MUTĂRI
Dimltrie
I-1I (Flacăra) ; poezie semnată de tabloului ian (mase.) — Companie na­
4)
Stclaru;
Autorul
U-BAl: Buletin Tulnicărescl? din Rulze ştii de Sus laureate ale Festivalului naţional „Ciuta- „Pe terasă la Sinaia" — De ţională de Radiodifuziune in Controlul poziţiei. «
rea României". S.u.A. (abr.) — Tip de... us­ Alb: Rd2, Df5, Cb7. i
c u r e . ; t i (Ca- la sursă ! — Nume masculin; cat la marc; 6) Sub solar ! —
ultură); HAŢEG: 5) Acordaj final ! — Ii apar­ A scris poezia „Wcek-end la Negru: Ild4. *
marc" — Semne de carte ! ;
i circumstanţe a- ţine poezia „Vulturi in va­ 7) A pictat tabloul „Cosaşi PRECIZARE : la enunţu
:? (Dacia); BRAZI: Tulnicăresele din Bulzeştii de Sus canţă" — Raze de soare ! ; odihnindu-sc" — Nu mai e problemei nr. 9 din ziarul ia
6) Tinără stihultoare, autoa­
’.ontlnuă; CĂLAN: rea unor „Impresii din vacan­ copil; 8) Merg la pescuit — 8 605, din 14 Iulie a.c., se Vi
Popescu (Casa de Acolo unde dealurile se cului chema la luptă, la diverse manifestări: „întîl- ţă" — In vacanţă !... 7) La Popor arab — La Neptun ! ; citi „Mat tn 5 mutări" în Io
de „Mat în 4 mutări".
; SIMERIA: Cire- întîlncsc cu legendele, iar clacă sau robotei, dar în nirea tineretului cu istoria" Snagov ! — Autoarea poezii­ 8) Scoase din cadă ! — In cla­
să I — E In... vacanţă ; 10)
lor „Urme pe nisip" şl „înot";
lureşul); ILIA : apa limpede de cristal îţi sinea sa cel care îl mînuia de la Costeşti, „Tîrgul de 8) La Borsec ! — Dc la o va­ Autorul poeziei „Ultima sea­ Răspunsurile complete 1:
Io — seriile r-II este oferită direct de la iz­ exprima setea de dreptate. fete" de pe Muntele Găina, canţă Ia alta — La marc ! ; ră de vacanţă" — „Pe ţăr­ cele 10 probleme se vo
t) ; t GHELARI : vor cu doniţa se află co­ Tot el vestea primejdiile, sărbători ale moţilor din 8) Autorul schiţei „Cura de muri" este una din creaţiile trimite în scris rcdacţi*
Autoa­
poet;
acestui
tînăr
11)
fe­
Diminutiv
nu! — seriile I-II muna cu nume de baladă chema în ajutor atunci judeţele Alba, Bihor, Cluj, Tcchirghiol" 16) — Infinitiv al unor rea povestirii „Dăruleştc-ţi o în termen dc două săptă
minin
;
I)- — Bulzeştii de Sus. Aici, cînd izbucnea focul, sem­ Arad. De curînd, tulnică- prelungite băl de soare in zl de vacanţă (Gabrlela). mini, de la publicarea ulti
Dicţionar : NEC.
sunetul tulnicului coboară naliza cazuri grave de boa­ resele din Bulzeştii de Sus vacanţă la mare — A scris mei probleme.
din înălţimile munţilor şi lă sau dacă undeva apă­ au participat la un festi­ romanul „Vacanţa"; 11) Poet VASILE MOLODET
a unei datini ancestrale, reau hoţi şi jefuiau, orj val folcloric peste hotare, y/77.
iemea; şlefuit de măiestria fură se iveau alte necazuri şi se în Republica Democrată //’. y.
egal a femeilor.- Ele ştiu cerea sprijin. Germană. m m y/// 111
să cînte dintotdeauna fiind­ Glasul tulnicului răspân­ Numărînd pînă la 35 de
ii probabil pentru că şi părinţii, moşii şi stră­ deşte astăzi chemări de tulnicărese, atunci cînd se m
iulie 1885: vreme bucurie, iubire' şi frumos adună la căminul cultural 1 m
asă, cu cerul va- moşii lor au fost neîntre­
Vintul va sufla cuţi „tulnicaşi". în vremuri înscrise în repertoriul for­ din comună, acestea repre­ n §t
pînă Ia moderat străvechi, tulnicul era mij­ maţiei de tulnicărese din zintă toate vîrstele. Dova­ m
t. Temperaturile cadrul căminului cultural, dă că glasul tulnicului nu * \ *
W '
vor fi cuprinse locul de comunicare peste şt vr V ///
şi 20 de grade, munţi, auzit pînă la mare laureată a mai multor edi­ se va stinge niciodată aici 1 m
ximele între 27 şi ţii ale Festivalului naţio­ pe dealurile din împărăţia
(rade. depărtare, primind formă nal „Cîntarea României". brazilor, a poienclor cu b t i§
şi glas prin părţile Vidrei „Chemarea oilor", „Chema­ flori. Simbolul tulnicelor m
unte : vreme tiî y///
caldă, cu cerul şi Cîmpeniului. Dar nu rea la nuntă", „Cîntarea va rămîne, în decursul Pt
ir noros. Izolat numai aici. Iancului", „Chemarea fi­ vremii, o baladă fără pe­
:ca ploi cu carac- Pe meleagurile Hunedoa­ nului" şi altele au făcut reche, cliemînd suflet lin­ y
aversă, însoţite de P? ////
uri electrice. Vin- rei, în raza comunei Bul­ din tulnicăresele din Bul­ gă suflet, inimă lingă
prezenta intensili- zeştii de Sus, la Păuleşti, zeştii de Sus o formaţie inimă. '////
nă la 55 km/oră. Giurgeşti, Bulzeştii de Jos, reprezentativă a judeţului Şl yY// r 1
■olog de serviciu ////,
Ţuţuriga). Tomnatic, Ruseşti, Stăncu- Hunedoara, care a partici­ ION COŢOI, %
le.şti, Tieera, glasul tulni­ pat de-a lungul anilor, la corespondent