Page 89 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 89
OAMENI Al MUNCII DIN INDUSTRIE,
TRANSPORTURI Şl CONSTRUCŢII!
tây
„Plenara adresează consiliilor oamenilor muncii din industrie,
■ transporturi, construcţii, clasei muncitoare şi tuturor oamenilor
muncii chemarea de a acţiona cu abnegaţie şi înalt spirit revolu
ţionar pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a planurilor de
producţie, pentru a asigura ridicarea nivelului tehnic şi calitatiy
al produselor, valorificarea superioară a resurselor materiale,
ORGAN Al JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C creşterea necontenită a productivităţii muncii, reducerea consumu
rilor de materii prime, energie şi materiale, ridicarea continuă a
calităţii produselor, astfel îneît, Ia sfîrşitul cincinalului viitor, marea
majoritate a produselor industriei româneşti să fie realizate la cel
Anul XXXVII, nr. 8 619 MIERCURI, 31 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani mai înalt nivel mondial, iar o parte din ele să dobîndească întîie-
tate în lume".
(Din APELUL Plenarei Comitetului Central al Parti
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ dului Comunist Român şi a activului central de partid)
• •• ' '
Cuvîntu! de ordine: preocupare Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Apelul Plenarei C.C.
maximă în fiecare unitate pentru al P.C.R. şi a activului central de partid — primite cu vie satisfacţie
încheierea grabnică de toţi comuniştii, de întregul popor
a secerişului grîului! Unanimă adeziune, fermă hotărâre
Luni, în majoritatea coo tinse şi operativ am diri de paie şi efectuarea în de a înfăptui politica partidului
perativelor agricole din jat combinele în toate u- flux a celorlalte lucrări. 11
C.U.A.S.C. Călan s-a mun nităţile unde stadiul de în tarlaua „Luncă a
cit în ritm susţinut la se G.AP. Bretea Strei, la se
coacere şi procentul de u- cerişul grîului acţiona o 0 epocă pe care o trăim cu toată fiinţa noastră
cerişul grîului, eliberatul miditate permiteau recolta formaţie de şase „Glorii",
terenului de paie, trans rea. Astăzi, de exemplu, la volanul cărora se aflau
portul recoltei la bazele formaţiile de combine, pre mecanizatorii Stan Pană, „Epoca Nicolae Ceauşescu" Plenara Comitetului Central logic al partidului în vede
de recepţie şi al paielor se de balotat şi cupluri de este perioada pe care am şi a activului central de rea creşterii nivelului de
în depozitele de furaje. remorci pentru transportul loan Sas, Sorin Rotaru, trăit-o cu toată fiinţa mea, partid din 24 iulie a.c., am conştiinţă, vom acţiona prin
Gheorghe Chivu, loan Mo-
— Pentru menţinerea u- boabelor în bază acţionea roşan şi Traian Boglea. Se cu visurile, cu bucuriile, cu putut desprinde cu claritate toate formele muncii politi
nor ritmuri cît mai înalte ză la cooperativele din recoltau de fapt, ultimele speranţele, cu munca de aprecierile făcute cu profun ce pentru educarea cetăţe
la recoltat — arăta ingine suprafeţe de pe această fiecare zi. îmi amintesc dă satisfacţie şi mîndrie nilor, a tineretului, în spiri
faţă de tre
rul loan Cotuţiu, directorul Bretea Strei, Gînţaga, Sîn- solă, combinele urmînd să clipa de acum douăzeci de pentru marile realizări ob tul dragostei al poporului,
ani, cînd avea loc alege
cutul glorios
ţinute în cele două dece
S.M.A. Călan — am con crai, Nădăştie, Boşorod şi intre în continuare pe altă rea tovarăşului Nicolae nii care au trecut de la cel faţă de patrie şi partid. Prin
stituit şase grupe de com Valea Sîngiorgiului. în a- tarla, cea de la „Transfor Ceauşescu în fruntea parti de-al IX-lea Congres al măsurile stabilite la nivelul
bine, care acţionează pe cestc zile toate forţele noas mator". Marcel Petruţa, dului. întreaga activitate a partidului, realizări care sînt comitetului comunal de partid
x-înd în toate unităţile din- tre sînt mobilizate cu în inginerul şef al cooperati- t o v a r ă ş u l u i Nicolae rodul muncii pline de abne urmărim să întărim şi să
tr-o anumită zonă. Evident, treaga răspundere, din Ceauşescu s-a împletit, încă gaţie a întregului nostru cultivăm spiritul revoluţionar
s-a început secerişul în la zori şi pînă-n noapte, pe MIRCEA LEPĂDATU din fragedă copilărie cu popor, precum şi hotărîrea în cadrul organizaţiilor de
nurile în care grîul a a- ogoare pentru a grăbi în lupta partidului comunist, cu nestrămutată de a acţiona tineret din şcoli, astfel ca
juns la stadiul de matu cheierea secerişului grîu marile aspiraţii ale poporu necontenit pentru înfăptuirea întreaga noastră activitate
ritate pe suprafeţe mal în lui, eliberarea terenurilor (Continuare în pag. a 3-a) lui nostru. îmi amintesc de neabătută a hotăririlor Con să se bazeze pe concepţia
anul 1965, cînd gîndurile şi gresului al Xlll-îea; a Pro ideologică a partidului nos
experienţa revoluţionarului gramului partidului de fău tru, pe formarea la oameni
înflăcărat Nicolae Ceauşescu rire a societăţii socialiste
aşezau temelia unei noi multilateral dezvoltate şi de 1LIE TOMA,
epoci în istoria patriei, extra înaintare a României spre secretar adjunct
ordinara sa gîndire creatoa comunism. cu probleme
re fiind pusă în slujba idea Reţinînd ideea ce se re de propagandă
lurilor poporului, cauzei so feră la activitatea pe care al comitetului comunal
cialismului şi comunismului. trebuie să o desfăşurăm pe de partid,
Urmărind magistrala cuvîn- linia muncii ideologice şi directorul căminului cultural
tare rostită de secretarul ge politico-educative, de for Şoimuş
neral al partidului, tovară mare a omului nou, de în
şul Nicolae Ceauşescu, la făptuire a programului ideo (Continuare în pag. a 2-a)
ÎN ZIARUL DE AZI ; Mobilizare activă pentru
• Cam gospodărim, cum
întreţinem casele în finalizarea tuturor obiectivelor,
care locuim ?
• Vara să pregătim ier
natul animalelor pentru îndeplinirea planului anual
• Carnet cultural
• Sport Şi în acest an, brigăzii asupra îndeplinirii unor o-
C.A.p. Bretea Strei. In tarlaua „Luncă" combinele seceră în lanul mănos de • Reflector nr. 1 a T.A.G.C.M. Deva biective şi indicatori de
grâu, adun în tl ultimele bunkere din recolta acestui an. îi revin sarcini importante, plan.
prin îndeplinirea cărora Materialul prezentat, ca
• — îşi sporeşte contribuţia la şi majoritatea participanţi
® —
opera de dezvoltare şi mo lor la dezbateri au relevat
dernizare a municipiului că, în pofida ritmurilor
Minerii de la Barza — puternic antrenaţi pentru Deva, unde îşi arc concen slabe de lucru din primele
trată epa mai mare parte două luni ale anului, cînd
îndeplinirea şi depăşirea planului a lucrărilor. Colectivul a- starea vremii a fost defa
vorabilă activităţii pe şan
cestei brigăzi este — după
cum s-a apreciat şi în ca- tiere, s-a acţionat totuşi
la toate sortimentele
Adunările generale ale oamenilor muncii —
I.M. Barza este o uni surile luate de consiliul cru din subteran şi de la Aş sublinia că există con
tate reprezentativă a mine oamenilor muncii şi comi suprafaţă au crescut în in diţii asigurate, o preocu expresie a democraţiei şi autoconducerii
ritului hunedorean şi chiar tetul de partid, în lumina tensitate. pare sporită din partea tu muncitoreşti
al ţării. Colectivul aces sarcinilor reieşite din cu — Să ne oprim puţin, to turor factorilor, a întregu
tei întreprinderi a fost şi vîntarea secretarului gene varăşe director, la aceste lui colectiv pentru înche
este puternic mobilizat în ral al partidului, tovarăşul plusuri. Care sînt ele ? ierea semestrului al II-lea drul adunării generale a dinamic în continuare, în-
muncă pentru a valorifica Nicolae Ceauşescu, la ple — De la începutul anu al anului 1985 cu rezultate oamenilor muncii — unul deplinindu-se planul la
cît mai bine bogatele re nara C.C. al P.C.R. şi â lui au fost depăşite sarci bune în producţie. dintre cele mai solide şi producţia globală şi depă-
surse minerale clin zonă, a activului central de partid, nile de plan cu 6 tone la Trebuie remarcat faptul mai angajate în angrenajul şindu-se cu 6,5 la sută
pune la dispoziţia econo că la înregistrarea acestor larg şi complex al activi prevederile la producţia
miei naţionale cantităţi tot im w m m m FTi ' TfTf rezultate frumoase .şi-au tăţii trustului. netă, rămînînd ncrealizate
1
mai însemnate de metale. f adus contribuţia toate sec Darea de seamă prezen un număr de 15 aparta
Inginerul Nicolae Lungu, m E E M S W 2E 2.1 miiji i n toarele de activitate: Valea tată în acest cadru de mente din planul primului
directorul unităţii, ne-a Morii, Brădişor, Valea Ar ing. Mircca Chirilă, şeful semestru. Aceasta şi dato
spus : i - consacrată aniversării a 20 plumb, 11 tone la zinc, 035 sului, Musariu II şi I, sec brigăzii, a făcut o analiză rită întîrzierii în predarea
— încheiem şapte luni de ani de la Congresul al tone la sulf, 800 tone la torul de investiţii, cît şi aprofundată a activităţii unor documentaţii şi des
de activitate, o perioadă pe IX-lea al P.C.R., prin in calcită, 130 tone la utilaj cariera de extracţie a mi din prima jumătate a anu chiderea finanţării, a frec
care o doream mai rodni tensificarea eforturilor în tehnologie minier, cu cir- nereului cuprifer. în cele lui, cu numeroase subli ventelor schimbări de so
că, mai aproape de posi tregului nostru colectiv, . ea 17 milioane lei. la piese şapte luni trecute din an, nieri critice şi autocritice luţii, îndeosebi la blocurile
bilităţile reale ale colecti minusurile rămase vor fi de schimb. De asemenea, după cum remarca ing. Io la adresa unor membri ai de- pe bulevardul „Dece-
vului nostru. Cu toate stră anulate în cel mai scurt pentru asigurarea volumu nel Lung, şeful serviciului colectivului, care au avut bal", a slabei aprovizionări
daniile, n-am reuşit să re timp. De altfel, redresarea lui de rezerve de mine plan, dezvoltare, organiza abateri de la disciplina teh eu agregate, ciment şi alte
cuperăm integral restanţele producţiei este vizibil con reuri s-au executat supli re, la I.M. Barza s-a acor- nologică şi de producţie, a materiale.
la producţia marfă, dato firmată de plusurile ob mentar peste 1 400 ml lu conducerii brigăzii, pentru
rate condiţiilor deosebit de ţinute la sortimentele fi crări de pregătire şi aproa LIVIU BRAICA deficienţe în stilul de mun DUMITRU GHEONEA
grele din primul trimestru zice, iar ritmurile de mun pe 600 ml lucrări geologice că tolerînd stări de lucruri
al anului, însă, prSa mă că la _ toate punctele de lu- de cercetare .şi deschidere. (Continuare în pag. a 2-a) negative, care au grevat (Continuare in pag. a 2-a)