Page 9 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 9
Stafiei de coneasare — un
PROLETARI DIN TOATE TARILE .UNIŢI-VĂ !
gram" de atenţie in plus!
a/
în drumul său spre, cele deraieiâ vagoane, sau lipsa lajele merg. Dar praful ne*
două combinate siderurgi acestoi-a, silozuri plixxe... sufocă. Noroc că nu mai
KJDETUL HUNtOOaBAc ce, calcarul de Crăciuneşti Maistrul Petru I-Ianeş ne e un geam întreg...".
Treapta
I
sfăxâmare.
( M L I S M I I L lozurile de la Fizeşti. Un spune: „Ne sosesc uneori rializeze intenţiile declara
Linia de vai’. Aici, com
face prima „escală" la si
binatul trebuie să-şi mate
popas strict obligatoriu pen
„negabariţi"
din
carieră
te. Cornel Diniş, muncitori
tru „toaletarea negabariţi-
blochează
care
buncărul.
„De anul trecut ni s-a pi’O-
lor", care ridică multe pro-
mis acoperirea benzii şl
bleme în exploatarea in
stalaţiilor de sfăi’îmare, Trebuie să-i măruntim. construirea unei cabine
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C pentru colectarea, unei can pentru mecanic, dar... am
tităţi mai mari de calcar, Pe drumul rămas cu pi’omisiunea. Ma
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N întrucât, se cunoaşte, de terialele aduse pe jumăta
aici şi pînă la destinaţie calcarului, din te s-au degradat. Vine iar
transportul se faee pe ca na, vin şi greutăţile. Se
Anul XXXVII, nr. 8 596 JOI, 4 IULIE 1985 4 pagini - 50 bani lea ferată. cariere pare că nu ne-am învăţat
minte".
Cum se extrage în ca
rieră şi cum ajunge aceas ia combinatele în ziua documentării, ce
tă importantă rezervă la le cinci silozuri pentru cal
silozuri, am văzut. Iată, siderurgice (iii) car erau pline... ochi. Mun
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ mai departe, o „radiogra citorii Petru Diniş şi Do
rin Mihăilă, împreună cu
fie" a procesului de sfă-
rîmare în ansamblul său. maistrul Petru Haneş in-
O facem pentru că şi aici Şi-i foarte greu. Iar cînd ventariau instalaţiile şi U-
La seceriş, întreţinerea culturilor şi recoltarea se ivesc (cînd nici nu te plouă, se produc anomalii tilajele la care trebuiau
din cauza amestecului de
aştepţi!) nereguli care „gî-
executate intervenţii, mici
tuiesc" producţia .de calcar. calcar cu argilă". „Nu a- reparaţii. Colectivul de
vem nici piese de schimb
furajelor-bună organizare, activitate intensă propi’ietatea combinatului pentru utilaje" — comple aici se străduieşte să-şi
Staţia de coneasare este
facă corect datoria, să nu
clin Hunedoara, deci a be tează opei’atorul Petru creeze probleme combina
Buda.
• Cea mai importantă acti însămînţării culturilor du Dumitru Andx’eucă. Pe cele neficiarului. în registrul Treapta a Il-a de sfărâ tului. Bine ar fi dacă şî
cu procese verbale de pri-
combinatul ar acorda un
vitate a acestei perioade ble. Secerişul, eliberarea 95 ba semănate cu sfeclă mire-prcdare a serviciilor mare din punctul de ve „gram” de atenţie în plus
dc zahăr şi furajeră s-au
este secerişul orzului. La terenului, efectuarea arătu efectuat eîte două pi’aşile pe anul în curs sînt con dere al ventilaţiei se pre acestei staţii intermediax’e,
C.A.P. Deva lucrarea a în rilor şi însămînţările se mecanice şi manuale. Re- semnate toate opririle teh zintă sub orice critică. Ven deosebit de importantă în
ceput în 28 iunie după a- desfăşoară în flux conti ferindu-se la praşila ma nologice şi cauzele lor : tilatorul existent nu face parcurgerea fără „bariere"
miază, cu un număr de nuu, sub îndrumarea ingi nuală a sfeclei, brigadierul blocări buncăr — granula- faţă. Muncitorul Petru a calcarului spre propxâile
şase combine conduse de nerului şef al cooperativei, Iuliu Păcurar remarca hăr ţie prea mare ori calcar. Groza, înti'ebat cum mer necesităţi.
Petru Gavi'ilă, Nicolae Lu- a Măriei Căluşer, şefa fer nicia dovedită de marea amestecat cu argilă, „că ge treaba, cu amărăciune
puţ, Gavrilă Mititeanu, mei vegetale şi Elenei Ja- .majoi'itate a cooperatorilor, deri" accidentale ia utilaje. în glas ne răspunde: „Uti LIVIU BRAICA
Augustin Olaru, Ioan No- na. economista de fermă. pi’intre care Cornelia Igna,
diş şi Andrei Joo. Folo
Lucreţia Maer, Aurelia To-
sind fiecare oră bună de' dea, Elena Popa, Juja Ni-
lucru, pînă marţi seai’a — C. A.P. DEVA coară, Andrei Zsok, Petru MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI,
cum ne-a spus Sergiu Zbu- Gulaci, Gabor Mihai, Va-
chea, inginerul şef al uni OAMENI DE STIINTĂ !
tăţii — s-a secerat oi’zui Ploaia căzută luni noap leria Petrescu şi alţii. U-
de pe 45 ha. S-a căutat şi tea a întrerupt secerişul nitatea agricolă din Deva
s-a reuşit să se realizeze orzului, dar lucrarea s-a a distiubuit terenuri şi a- Puneţi în valoare întreaga voastră competenţă, pasiunea în J
celor oameni din munici
la seceriş viteza de luci’U reluat marţi după-amiază piu care şi-au exprimat j muncă şi spiritul gospodăresc pentru a realiza zi de zi producţii de|
planificată — Petru Gavri în aceeaşi bună organiza dorinţa să pai’ticipe la în
lă şi Nicolae Lupuţ sece- re, cu aceeaşi mobilizare treţinerea culturilor, indi ! un înalt nivel tehnic şi calitativ, înfăptuind riguros programele dej
cînd peste cinci ha fiecare de forţe, ferent de locul lor de mun
zilnic, în condiţiile maxi în paralel, continuă în J înnoire şi modernizare a fabricaţiei, sporind continuu prestigiul pro- '
mei griji pentru a nu se treţinerea culturilor pră.şi- că. Elena Grosu, - preşedin
ta coopei-ativei, consideră
pierde nici un bob. Recol toare. Pînă în prezent s-a că s-au efectuat luci’ări de | duselor româneşti în lume ! i
ta obţinută a fost predată efectuat prima rebilonai'e \
în întregime la fondul de a cartofilor şi tratamentele I (Din HOTĂRiREA-CHEMARE a Plenarei comune a Consiliului Naţional al Oame s
stat, transportul acesteia contra manei şi a gînda- TRAIAN BONDOR S nilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale).
fiind efectuat de Gheorghe cului din Colorado — lu
Bui'leanu şi Ioan Bogdan. crări executate de mecani (Continuare în pag. a 2-a) —
După combine, în tarlaua zatorii Ioan Stanciu şi Ga
de la Pietroasa a intrat vrilă Sălvan. La porumb
în funcţiune presa de ba s-a efectuat o praşilă me
lotat, cu care lucrează canică, întreaga cultură, ca
Ioan Boi’odi. în cursul zi şi cea de cafrofi, fiind er- CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI!
lei de ' marţi s-au adunat bicidată • total. Aici au lu
baloţii de paie, iar astăzi crat Ioan Borodi, Vasile de minereuri cu conţinuturi *
Sala mare a Casei de
încep arăturile în vederea Bob, Gheorghe Burleanu şi cultură Deva a cunoscut I.P.E.G. HUNEDOARA-DEVA - distinsă utile mai scăzute, la lărgi- )
ieri, 3 iulie 1985, at'rfioste- rea căutărilor tuturor sub- 1
ra vibrantă specifică săr cu Ordinul Muncii clasa I, pentru locul I stanţelor utile. „Practic - 1
HMhlilMittt I bătorilor închinate muncii ocupat în întrecerea socialistă sublinia secretarul gene-».*
ral al partidului - nu e- ţ
ecdnditipnare-Qefolosire şi roadelor bogate. Peste
AkC JLhM Ci ii . gssa x.
500 de reprezentanţi ai co în anul 1984 xistă substanţă utilă care t
lectivului întreprinderii de să nu fie necesară econo- )
Importantă cale prospecţiuni şi explorări tului că în acest ultim an au beneficiat din plin de miei şi , căreia să nu-i a- ţ
cordăm atenţia necesară". i
geologice Hunedoara-Deva
sprijinul material şi de in
Acest important tezaur /
de creştere a bazei s-au întîlnit aici pentru al actualului cincinal se dicaţiile directe date de de Idei a stat şi la baza )
împlinesc 35 de ani de la
a-şi exprima sentimentele
de adincă preţuire şi dra in fiinţarea întreprinderii. secretarul general al parti activităţii oamenilor mun- 1
dului, de strategia elabo
de materii prime goste faţă de secretarul Din această frumoasă vîrstă rată cu rigurozitate ştiinţi cii de la I.P.E.G. Deva. i
a colectivului de muncă se
general al partidului, to
Succesele repurtate (in ui- 1
varăşul- Nicolae Ceauşescu, detaşează, prin amploare fică in domeniul materiilor timii 6 ani, harnicul colec- ţ
Experienţa acumulată în I.M. Lupeni, U.U.M.R. Criş- recunoştinţa pentru înalta şi rodnicie, perioada ce a prime. Astfel, încă de la tiv a lost distins de 4 ori ţ
ultimii ani în judeţul nos cior, I.M.M.R. Simeria şi distincţie ce le-a fost con- urmat Congresului al IX- început, secretarul gene- cu Ordinul Muncii), dar, î
tru, realizările obţinute în altele. cu deosebire, realizările din i
direcţia recuperării şi re- La obţinerea acestor re 1984 au lost relevate in i
lolosirii resurselor mate zultate, deosebit de efi cuvîntul său de Ing, Cor- 1
riale şi de energie atestă cientă s-a dovedit meto neliu Arsin, directorul in- \
treprinderii. Anul trecut i
largile posibilităţi existen da oi’ganizării de acţiuni s-au obţinut depăşiri la /
te în acest domeniu, re comune a consiliilor popu toate sortimentele de re- \
ciclarea materialelor în- lare cu Intrepi’indcrea ju zerve de substanţe mine- l
scriindu-se ca una dintre deţeană de recuperax’e şi rate, utile şi s-au realizat I
acţiunile de acută utili valorificare a materiale peste planul fizic, la foraj !
tate şi necesitate practică' lor i'efolosibilc,. cu orga .- 4 978 ml, la galerii — ţ
în ansamblul preocupărilor nizaţiile de pionieri, U.T.C., 290 ml, suitori - 86 ml, iar l
unităţilor privind dezvolta asociaţiile de locatari şi la puţuri de cercetare - »
rea bazei de materii prime 490 ml. Prin reducerea ţ
şi materiale. comisiile de femei, pentru consumurilor specifice . de i
Astfel, în perioada tre .antrenarea cetăţenilor Ia materiale şi a celor ener- /
cută din acest an, planul recuperarea acestor valori. getice s-a obţinut o eco- )
Astfel, lunar, prin organi
de recuperare a materia- nomie de aproape 7 mi- l
lelor refolosibilc la nive zarea unor acţiuni s-au lioane lei la preţul de i
4
lul judeţului a fost reali recuperat de la populaţie cost. )
Pentru rezultatele preş- ţ
zat în proporţie de 106,2 în medie 30—40 tone hîr- tigioase obţinute in 1984, 1
lâ sută, din care Ia ma tie, 70—80 tone fier .vechi, tovarăşul Constantin Co- J
teriale metalice 111,7 Ia textile, alte matei’ialc. loji, secretar al Comitetu- ţ
sută. P.e sortimente s-au Pentru a yeni în sprijinul Moment de satisfacţie deplină pentru colectivul dc oameni ai muncii de la I.P.E.G. Iu! Uniunii sindicatelor din i
depăşit prevederile de plan populaţiei au fost con Deva — primirea Diplomei şi a Drapelului de unitate fruntaşă pe ramură. ramura mine, petrol, geo- ?
cu i 16,4 ia sută la oţel, fecţionate şi . repartizate ferită prin Decret preziden lea, care l-a ales în frun ral al partidului, tovarăşul logie şi energie electrică J
9 la sută la fontă, 1,4.1a asociaţiilor de locatari ţial: Ordinul Muncii clasa tea partidului pe cel mai Nicolae Ceauşescu - eva- a inmînat colectivului Irun- ţ
sută la cupru, 2,1 la sută peste 2 000 microcontaine- I, pentru locul I ocupat în de seamă fiu al naţiunii luind riscul unei utilizări taş „Steagul roşu" şi „Di- t
la bronz, 18,6 la sută la re pentru hîrtie, cît şi 200 întrecerea socialistă pe a- noastre, tovarăşul Nicolae excesive şi Iară limite a a- ploma de onoare", decer- »
plumb, 101,2 la sută la nul 1984 şi pentru a primi Ceauşescu. In epoca glo cestor resurse repartizate nate de Consiliul Central ţ
aluminiu, 31,4 la sută la RODICA GIURCĂ, „Steagul roşu" şi „Diploma rioasă a celor două dece neuniform pe glob şi epui al U.G.S.R.
anvelope reşapabile. Cu adjunct şef de secţie de onoare" din partea nii, ce s-a înscris definitiv zabile - o cerut să se Prin cuvintele rostite la
bune rezultate pe cinci luni planificare, organizare, Consiliului Central al in istorie cu numele con treacă la o susţinută acţiu adunarea festivă, Ioan
dezvoltare la Consiliul
se prezintă întreprinderile popular al judeţului U.G.S.R. ducătorului iubit, căutăto ne de economisire a resur MARIN NEGOIŢĂ
electi’ocentrale şi lianţi Hunedoara De la inceput, adunarea rii de comori din judeţul selor energetice valoroase
Deva, întreprinderea de u- festivă a căpătat şi încăr nostru, ca şi toate colecti şi de dezvoltare a bazei
tilaj minier Petroşani, cătura emoţională a iap- vele muncitoreşti ale ţării, de combustibili inferiori şi (Continuare în pag. a 2-a)
I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, •(Continuare în pag. a 2-a)
