Page 90 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIAL1SMI
UNANIMA ADEZIUNE, FERMĂ HOTĂRIRE
DE A ÎNFĂPTUI POLITICA PARTIDULUI 20 de anf de la Congresul al lX~lea al P.C.R.
OMAGIUL NOSTRU MARELUI CTITOR
(Urmare din pag. 1) ţional „Cintarea României" prilejul aniversării a 20 de
prin care să asigurăm parti ani de la Congresul al IX-
a unor trăsături noi, care să ciparea unui număr cit mai lea al partidului, sîntem ho-
corespundă aspiraţiilor şi mare de cetăţeni la activi AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE 20
cerinţelor etapei pe care o tatea cultural-educativă şi tărîţi să facem totul pentru 20
parcurgem. Vom acţiona şi artistică. a transpune în viaţă sarci 20
vom folosi toate formele de nile ce ne revin, dînd prin
însufleţiţi de vibrante'e în
educaţie în cadrul aşeză demnuri adresate nouă, co faptele noastre o nouă stră Manifestări politico-educative
mintelor de cultură din fie lucire epocii pe care o edi
care sat, vom acorda o şi muniştilor, de Apelul Plena HUNEDOARA presionante împliniri mate împlinirea a 20 de ani de \
mai mare însemnătate în rei C.C. al P.C.R. şi a acti ficăm, şi care va dăinui pe riale şi spirituale". în ca la Congresul al IX-lea al \
trecerilor din Festivalul na vului central de partid, cu ste veacuri. • La emoţionantele ma drul dezbaterii, pionierele Partidului Comunist Român, !
nifestări consacrate aniver Mihaela Constantin, Simo- întreprinderea cinemato- 1
Vom traduce exemplar In viaţă chemările Congresul a! IX-lea al na Popescu, Brînduşa Bre grafică judeţeană a orga- ţ
sării a 20 de ani de la
nizat interviul cinemato- l
tea şi alţi colegi, după ce
partidului participă cu în
ce ne-au fost adresate sufleţire şi pionierii din au relevat istoricele îm grafic „Epoca Nicolae ’
Ceauşescu - epoca măre- \
pliniri ale anilor care au
municipiul Hunedoara. O trecut de la Congresul a! ţelor înfăptuiri ale patriei ^ 21
astfel de acţiune, la care IX-lea al partidului, şi-au socialiste". Cu acest pri- i 22.
întregul nostru popor o mile şi conştiinţele lucrăto nul financiar al statului.
trăit momente emoţionante rilor din agricultură simţă Prin toate acestea produc au participat peste 60 de exprimat sentimentele de lej a fost prezentat filmul J
în această perioadă de pro minte şi gînduri de înaltă ţiile agricole ca şi partici purtători ai cravatelor roşii recunoştinţă faţă de secre „Primăvara patriei soda- \
fundă semnificaţie, marcată apreciere, de hotărîre unani parea la înfăptuirea auto- cu tricolor, a fost organi tarul general al partidului, liste". ţ
de împlinirea a două dece mă pentru a da viaţă che conducerii şi autoaprovizio- zată ta sala B a cinema t o v a r ă ş u l Nicolae j
nii de la Congresul al IX- mărilor cuprinse în cele două nării au crescut de la an tografului „Modern". Pe Ceauşescu, pentru statorni SIMERIA-
m
lea al P.C.R. şi de la ale documente de înaltă valoa la an. Marile realizări obţi lingă această instituţie de ca şi marea grijă ce o ţii
gerea tovarăşului Nicolae re teoretică şi practică. în nute în cadrul noii revoluţii cultură activează, din a- poartă creşterii şi formă • Cinematograful „Mure- 1 în
rii pentru muncă şi viaţă
C'eauşescu în funcţia supre perioada numită cu mîndrie agrare - amplu şi profund cest an, „Clubul de vacan a tinerei generaţii. şui" a iniţiat evocarea ci- ) di<
nematografică „Viaţa feri- ţ
an
mă de secretar general al patriotică „Epoca Nicolae program elaborat de către ţă cinematografică", formă cită a copiilor în epoca l Ril
partidului, in acest context, Ceauşescu" agricultura - secretarul general al parti educativă care se bucură t o
ramură de bază a econo dului — ne dau satisfacţie de o largă participare şi RAPOLTU MARE Nicolae Ceauşescu". Micii i CC
cuvîntarea rostită de tovară miei naţionale — a înregis şi ne întăresc în hotărîrea audienţă. Cu sprijinul c- spectatori au urmărit în i ini
şul Nicolae Ceauşescu la trat progrese uriaşe. A spo fermă de a acţiona cu mai • Omagiind proeminenta să
plenara Comitetului Central rit continuu şi s-a moderni multă răspundere şi conştiin cestui club, la cinemato continuare filmul „Cireşa- \ nu
personalitate a secretarului
rii", producţie a Studiou- l
Re
şi a activului central de zat zestrea ei tehnică. Anul ciozitate — în lumina Ape graful „Modern" s-a des general al partidului, to iui cinematografic Bucu- rie
partid din 24 iulie a.c., ca trecut, de pildă, a fost dată lului Plenarei C.C. al P.C.R. făşurat dezbaterea cu ge varăşul Nicolae Ceauşescu, resti. i 1 Bl
pu
şi vibrantul Apel adresat de în exploatare combina C14, şi a activului central de nericul „20 de ani de im l 10,
plenară comuniştilor, tuturor un agregat complex, care partid din 24 iulie a.c. — 10,
oamenilor muncii, întregului ne-a fost de mare sprijin şi pentru înfăptuirea hotărîrî- că
nostru popor în vederea în in actuala campanie de se Icr Congresului al Xlll-lea t*
îm
deplinirii exemplare a hotă- ceriş. Agricultura a benefi ai partidului, pentru înflori Minerii de ia Barza-puternic antrenaţi co
şti
rîrilor Congresului al Xlll-lea, ciat de cantităţi tot mai rea continuă a României so lună de lună în mod cor Im
a Programului partidului de mari de îngrăşăminte chimi cialiste. (Urmare din pag. 1) rierei cu un atelier mobil stant rezultate bune. Ib
şi montarea unui concasor
făurire a societăţii socialiste ce şi insectofungicide. Şi în clat atenţie prioritară solu pentru supragabariţi, rezul medie, productivitatea fizi şti
multilateral dezvoltate şi cooperativa agricolă în care IOAN SORINCA ţionării problemelor de tatele vor fi radical schim că a fost depăşită cu peste Iul
mc
înaintare a României spre lucrăm a fost modernizată şeful secţiei de mecanizare fond ale producţiei, cum bate, uzina nu va mai su 5 la sulă. Sarcina noastră Dc
comunism, au stîmit în ini ferma zootehnică, eu spriji din Gurasada sînt: Utilizarea la capaci feri din lipsă de minereu. a constat hi deschiderea bu
let
tate a utilajelor şi insta — Secţia ,,prepararea mi zonei superioare a Zăcă- mi
laţiilor din subteran .şi de nereurilor" — a intervenit mîntului Brădişor, mai bo roi
16,
la suprafaţă, executarea Iosif Avram, preşedintele gată în conţinuturi utile, mi
Finalizarea tuturor obiectivelor reviziilor şi reparaţiilor în comitetului de sindicat pe în aplicarea unei metode şti;
grafice, extinderea tehno cele două uzine — se pre de lucru de mare produc 17,:
Pil
pentru îndeplinirea planului anual logiilor şi a metodelor de zintă cu depăşiri la toate tivitate — prin construirea bii
unui rostogol colector, eli-
exploatare cu productivita
metalele. Ele sînt cunoscu
SCI
te ridicată, îmbunătăţirea te. Şi noi considerăm însă minînd transportul pe ori *
(Urma'8 din pag. 1) graficul de execuţie, creş ţiunii prin aşteptare s-a calităţii produselor. La fie că putem face mai mult. zontală al minereului ex SUJ
tr
terea autoexigehţei şi răs dovedit încă o dată defici care dintre acestea s-au Trebuie şă înlocuim celu tras. în contipuare. dispu il a
Conştienţi eă în activita punderii faţă de calitatea tară, ineficientă .şi ea tre obţinut salturi faţă de ni lele de 1,3 mc din lemn cu nem de condiţii optime £ci
tea colectivelor pe care le lucrărilor, formarea unei buie exclusă total din ac velurile stabilite .şi compa celule metalice de 2,8 mc, realizării unor producţii No
reprezintă au mai existat opinii de masă împotriva tivitatea constructorilor. rativ cu aceeaşi perioadă a să urgentăm finalizarea lu mai mari de minereu. 24.
caren ţe de organizare şi de dezordinii şi indisciplinei, Este necesar, a conchis anului trecut. crărilor de alimentare cu La I.M. Barza se acţio
disciplină a muncii, de. ne- de care mai dau dovadă vorbitorul, să se îmbună apă potabilă şi industrială nează stăruitor pentru di
folosire la capacitate a uti Unii Constructori. Asemenea tăţească radical disciplina — Noi nu sîntem mulţu a uzinelor, turnarea blinda namizarea activităţii de
lajelor şi instalaţiilor, de referiri au făcut, între alţii, muncii, să se pună ordine miţi de realizările obţinu jelor din oţel special pen producţie, pentru îndepli
slabă gospodărire a mate Cornel Dcmian, Ladislau în aprovizionarea tehnico- te — spunea Aurel Toma, tru morile autogene, să re nirea planului la toate
rialelor, de risipă chiar. Şimon, Mircea Ioanăş, în- şeful carierei de extracţie zolvăm alte probleme ridi sortimentele. Nimeni nu se I
Aurel Floricel, Alexandru demnînd la înlăturarea lip materială şi în utilizarea a minereului cuprifer. Ac cate de producţie. Asupra împacă cu gîndul că, la Pr
Marcu şi Gheorghe Şonife- surilor şi neajunsurilor!, la capacităţilor de producţie, tivitatea noastră a fost lor sînt concentrate toate ora actuală, aici sc înre tăi
R/
leanu au solicitat o mai reflecţie .şi angajare, avînd să se dea atenţia cuvenită frînată de neasigurarca rit eforturile noastre în pre gistrează restanţe Ia cupr - 'sa
bună aprovizionare cu com în vedere sarcinile mari recuperării materialelor re- mică a motorinei şl lu- zent. şr fier. Sigur, mai sînt mii. de
bustibil, materiale şi piese care au mai rămas de în folosibile şi calităţii lucră brifianţilor, a unor piese Maistrul principal minier te probleme de rezolvat, re;
Po
de schimb, angajîndu-se deplinit pînă la sfîrşitul rilor, astfel ca anul 1985 de schimb pentru foreze, Mircea Miheţ, de la secto altele se vor ivi în conti (A
să-şi amplifice eforturile amilul. să fie încheiat cu toţi in excavatoare UNEX şi EKG, rul Brădişor, care împreu nuare. Hotărîrea acestui nc:
Ni.
la locurile lor de muncă, Prin participarea largă a dicatorii realizaţi, să se de „căderile" accidentale nă cu formaţiile pe care harnic colectiv de muncă liv
pentru recuperarea restan celor prezenţi la dezbateri poată aborda în condiţii destul de dese ale unor le coordonează, ocupă lo este de a înfăptui exemplar pa
ţelor din semestrul I şi în şi prin modul deschis de corespunzătoare noul cinci utilaje din carieră. Prin cul întîi în întrecerea so sarcinile ce-i revin, de a Hă
brl
deplinirea integrală a pla relevare a stărilor de lu nal, marile obiective trasa soluţionarea acestor pro cialistă pe întreprindere, a pregăti temeinic, de pe a- de]
nului în semestrul al II-lea cruri negative, prin anga te de Congresul al XIII- bleme, înlăturarea neajun subliniat i cum, producţia primului vii
al anului. „Printr-o apro jarea plenară pentru înde. lea al partidului. surilor proprii, dotarea ca — Am reuşit să obţinem an al viitorului cincinal. mi:
făr
vizionare mai bună cu ma. plinirea integrală a sarci Iov
teriale (plan.şce, betoane, nilor de plan anuale şi nei
ulei, motorină etc.), prin prin propunerile concrete Wc
menţinerea în permanenţă făcute în acest sens, adu Furaje există suficiente, însă trebuie grabnic ni;
lui
a utilajelor în bună stare narea oamenilor muncii un
de funcţionare, noi sîntem de la b r i g a d a nr. 1 loa
hotărîţi ca în acest an să T.A.G.C.M. Deva a consti strînse şi puse la adăpost! Dr.
roş
terminăm blocul A1, la tuit o autentică expresie Sal
care lucrăm acum, expri a democraţiei noastre socia Ferma zootehnică a G.A.P. timp şi să depozităm în ce loz. Tot pentru asigurarea putea obţine în medie 2 Tei
ma Vasile Floricel angaja liste, fiecare simţindu-se Dobra deţine în prezent le mai bune condiţii nu necesarului de suculente tone la hectar. Deci, 400 HA
tri.
rea oamenilor din subor- deopotrivă părtaş la reali un efectiv de 507 bovine treţurile de pe suprafeţele am cultivat 10 ha cu sfe tone numai de pe fîneţele I-i:
dinea sa. Avem meseriaşi zări, dar şi coautor la ră- şi 591 ovine. De remarcat destinate plantelor furaje clă furajeră .şi vom încheia naturale. Dar avem posi BA
tra
harnici, vom îmbunătăţi şi mînerile în urmă, la întrea că efectivele matcă sînt re. De asemenea, am ac. însămînţările pe 75 ha cu bilitatea să mai obţinem tur
disciplina şi vrem să ne ga viaţă economico-socială aproape la nivelul planu ţionat cu insistenţă, mo- porumb în cultură dublă. încă 140 tone otavă. La a- Iov
aducem din plin contribu a brigăzii. lui la bovine şi depăşite la bilizînd la coasă toţi mem In final, vom asigura 1900 cestea se mai adaugă a- cia
ţia la realizarea planului Accentuînd aceste prin ovine. Faţă de anul trecut brii cooperatori, în vede tone de siloz, cu 300 tone tru
Tri
po ansamblul brigăzii". cipii ale autoconducerii şl creşterile de efective nu rea recoltării la timp şi peste necesar. proximativ 110 tone de dc
Desfăşurate în spiritul autogestiunii economico- sînt prea mari. In perioa fără pierderi a nutreţurilor In ce priveşte grosierele, nutreţuri pe care le re Cu
indicaţiilor şi orientărilor financiare, tovarăşul Petru da de stabulaţie preceden de pe pajiştile naturale. de pe cele 116 ha cultiva coltăm de pe o suprafaţă (Mi
(Li
date de secretarul genera] Barna, secretarul comitetu tă, unitatea n-a avut asi — Conform balanţei, ne te cu cereale păioase şi de de 20 de ha cu trifoi vechi. Ch
al partidului, tovarăşul lui de partid al tras tulul, gurat necesarul de furaje — Ce s-a pus la adăpost rul
Nicolae Ceauşescu, la Ple a apreciat eforturile de la nivelul balanţei, fiind în baza furajeră pînă la
această dată ?
nara comună a G. G. al puse şi rezultatele bune NASA SA M8iTW IMAM ANIMALELOR! ss 1
P.C.R. şi a Consiliului Su obţinute de colectivul bri obligată să cumpere peste — Am reuşit să transpor
prem al Dezvoltării Econo găzii nr. 1, dar în acelaşi 140 tone de fîn. GUm ac tăm 180 tone paie. De ase
mice şi Sociale din iunie timp a considerat că fac ţionează conducerea coo cesarul de furaje în peri pe 50 de ha cu porumb, menea, din cele 200 ha de T
a.c. şi la recenta Plenară torii competenţi nu au dat perativei şi a fermei zoo oada de stabulaţie 1985— preconizăm să obţinem cel fineţe au fost cosite 170 azi,
a Comitetului Central şi a toată atenţia pregătirii te tehnice pentru a-şi asigu 1986 al cooperativei din puţin 570 tone. me
activului central de partid, meinice, din toamna trecu ra, din sUrse proprii, fura Dobra este de 560 tone fîn, — Cum v-aţî propus să ha, fînul fiind adunat în cu
căpiţe. Aici trebuie să ne
consacrată aniversării a 20 tă, a planului pe acest an, jele pentru următoarea pe. 1590 tone-suculente şi 406 acţionaţi şi ce s-a între Voi
car
de ani de la Congresul al ceea ce, pe lingă alte cau rioadă de stabulaţie ? tone grosiere. Cum le veţi prins pentru asigurarea fi concentrăm eforturile pen ter
IX-lea a] partidului, al ze obiective şi subiective, — Pentru a asigura în asigura ? nului, întrucit în anii pre tru a transporta fînul cît des
izol
înflăeăratelor chemări din s-a răsfrînt negativ asupra toată perioada cît anima — Am extins în acest cedenţi tocmai aici unita mai grabnic în finare, de sufl
Apelul plenarei, dezbateri realizărilor globale din lele vor sta în grajd o hră- an suprafeţele însămînţate tea a înregistrat minusuri ? oarece pînă acum n-am de şi 1
le au pus pregnant în evi primul semestru. Este a- nire corespunzătoare — a- cu trifoliene în cultură pu — Ne-am sporit supra pozitat decît 50 de tone ficâ
denţă necesitatea mobili normal ca acum, după ju răta Mircea Jivan, ingine ră. Avem 30 de ha cu tri faţa de fineţe în acest an, din cele circa 350 tone ca do
raci
zării exemplare a tuturor mătate de an, să se mai rul şef al unităţii — am foi şi lucernă, de pe care de la 143 ha la 200 ha, re sînt strînse în căpiţe în tun
constructorilor la locurile pună problema lipsei unor luat măsuri în această pri acum, eînd este aproape prin acţiunile de defrişări cîmp. prlr
lor de muncă pentru înca amplasamente şi documen măvară şi vară să însă- încheiată şi coasa a Il-a, de arboret şi lăstăriş. Fi de,
tre
drarea fiecărui obiectiv în taţii tehnice. Metoda ac mînţăm, să recoltăm la am obţinut 650 tone de si- nul a crescut bine şi vom MIRCEA LEPĂDATU