Page 10 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 10
i 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
t p a c a lumină PEr
Noi ştim o Epocă prin care-o Ţară Noi ştim o Epocă ce poartă-un nume
şi-a împlinit supremul ci Destin al bravului Bărbat — ca un îndemn —
prin care-un neam şi-a dobîndit în lume
croindu-şi drum spre Primăvară
un loc de cinste, respectat şi demn
şi spre un viitor cit mai senin
N k
E EPOCA cutezătoare şi senină
Noi ştim o Epocă de vis şi pace prin care-naintăm spre un Ţel nou,
e EPOCA de aur şi Lumină,
prin care un popor nclcmător 13.00 I
numită C E A U Ş E S C U — Brav Erou ! 13,05 1
şi-a făurit cu palmclc-i dibace »
columna lui cc-ntruchipcază-un Zbor IOAN VASIU 14,10 I
v
ti
Conştiinţa forestieră \ S c e n a ş i oamenii ei * '>,00 Ii
n
19.00 T
\ 19,20 'I
19,50 A
Puţini sint cei care ştiu ferenţă pentru soa ta pă un concept specific acestui ţ n
r
(<
că 1985 este şi Anul Inter durilor, devenită una d'n- slirşit de mileniu, poale l La revedere, deocamdată... 20,35 I
naţional al Pădurilor. Iniţia tre problemele majore ale puţin b'zar, vag ebarbal’/, /
tiva aparţine O.N.U., prin acestor ani, după cum al dar nu-l vom recroba atita 1 Este axiomatic câ talentele răzbat, se tineri hunedoreni care prilejuiesc afirmaţiile
organismul ei specializat, tele nu vor (? !) sau mai timp cit real za eo sa con- | decantează, se definesc treptat, pentru a ac acestea sint destul de cunoscuţi publicului st
r
si
F.A.O., şi s-a născut din- curînd nu pot, din dive'se cretă reprez'ntă una d ntrc i cede spre afirmare, a deveni bunul nostru, al din perimetrul cultural-artistic al Huftedoa- 22,00 T
tr-o realitate de proporţii motive, să întreprindă nimic necesităţile ’mperioase ale tuturor, un bun care se numeşte simplu şi rei şi nu numai, pentru că, de-a lungul ulti 22,10 I\
planetare, care, îndeosebi eficace pentru prezervarea vremurilor noastre. fntr-o ţ măreţ : Artă. Tot atît de adevărat, însă este melor ediţii ale festivalului, au urcat, repetat, 22,30 îi
in ultimul deceniu, o de pădurilor. Gravitatea situa recentă comunicare, praf. i că acest fenomen se raportează la ceea ce ne pe podiumul laureaţi'or, fie individual, fie n
venit alarmantă. Pădurile ţiei la care s-a ajuns îşi dr. docent C. Chitiţă, mem- ) este nouă, oamenilor, scump: anume timpul. cu formaţiile din care au făcut parte. Reu
sint în primejdie, pădurile are originea tocmai în a- bru corespondent al Acade- ) Festivalul naţional „Cîntarea României", una şita lor, promovarea, prin examene extrem de
sînt bolnave, se vorbeşte ceastă lipsă de coordona- miei R.S.R., scria că : „Este i din ideile generoase ale revoluţiei cultural- dificile, la I.A.T.C. şi, respectiv, Institutul de
chiar de moartea păduri de aşteptat ca în timp re- i ştiinţifice, iniţiativă a secretarului general a’ Arte Plastice „N. Grigorescu", nu este în-
lor, ceea ce, inev'tabil, ar lativ scurt, incepînd din 1 partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a tîmplătoare, ea încununînd talentul incon-
duce la agonia planete: acest-An Internaţional al \ oferit ceea ce am numi climatul ideal pen fundabil al fiecăruia în parte, dar şi parti BUC
însăşi. Şi nu este o alar Pădurilor, să se realizeze o ţ tru ca acest proces de stimulare.o ieşirii la ciparea constantă, efectivă şi afectivă, la ci io pro
mă falsă : exploatări iraţio ^ P R IV E L IŞ T I cooperare a omenirii la ! ’umină a talentelor să se accelereze, să di acel efort tenace de autoperfecţionare me 0,30 L
ugricii
r
nale, fără preocuparea pen formarea unei conştiinţe 1 namizeze, să dezlănţuie talentele aspiraţii : nit a da od, a demonstra, încă o dată, via jurnal
tru replanlări, defrişări bar re a iniţiativelor de apă forestiere naţionale şi mon- ţ spre Frumos, iar argumentele vin mereu să bilitatea fiinţării numitului festival al muncii 1985.
bare, incendii mai mult sau rare a pădurilor. Căci e- diale, care să poată im- t confirme adevărul acesta. Trei din mu'ţii şi- creaţiei. foii, m
mai puţin întimplâloare, chilibrele naturale sint sub pune măsuri efective pen- ' rilor t
Cea u sc
dar mai ales masive poluări tile şi aflate într-o inextri tru slăbirea progresivă a ) 1985
cu consecinţe ecologice cabilă interdependenţă : un emisiunii noxelor dăunătoa- ţ planul
dezastruoase şi ireversibile dezastru ecologic produs re şi distrugătoare de ar- i mcinic
Itcvist;
sînt motive cit se poate de pe un meridian poate să borete şi pentru redresa- I ricrul
concrete şi mai mult decit aibă, şi de cele mai multe rea în măsură maximă po- ţ Buletii
Au di ei
suficiente pentru a justifi ori chiar are, consecinţe sibilă a pădurilor/...!" ţ Ictin c
ca această alertă in care imprevizibile pe celelalte Dar ce putem face noi, i vi • • J
se angajează din ce in meridiane. Salvarea pădu nespecialiştii ? Multe putem J popula
ce mai mulţi factori. Sint rilor nu poate veni, aşa lace. E plin sezon turistic, \ Oracle;
state în care grija pentru Putem cruţa pădurile Să I ştiri ;
destinul pădurilor repre dar, decit din eloiturile nu le poluăm, lăsînd pre- > intr-ui
l»ubl ie
zintă o coordonată a po conjugate pe plan mondial tutindeni urmele trecerii de ştii
liticii lor de ansamblu, do- ale tuturor guvernelor şi noastre. Să le ferim de loc. turul;
factorilor de spec.alilate folclor
bîndind expresia unor pla Să nu le distrugem inutil 1 la 3
nuri de lungă perspectivă, dar şi ale tuturor oameni launa şi Hora. Inlt un cu- . club ;
fundamentate ştiinţific. Din lor de bine conşt enţi dc vint, să le respectăm şi să ţ EI.ORIN BUSUIOC GAVRIL kovacs ştiri ;
social-
fericire şi spre cinste o ei, importanţa probleme■. A le iubim. Ar li foarte mult. i SIMONA GALBEN UŞA Bulctir
România se numără printre apărui ostie’ un coic-.pt Ar li foarte bine. > înalt, blond, cu o marc Un tinâr înalt cu un zică
acestea. Sînt altele însă nou şi anume acela de O fată frumoasă, cu labilitate interpretativă, chip sugerind ambiţie, voastr.
care manifestă încă indi „conştiinţă forestieră". E RADU CIOBANU l multe calităţi, clin care poate preponderenţă spre ochi pătrunzători, privind V Ra
izbesc tenacitatea, vioiciu undeva dincolo de... ima Cina
intern;
nea spiritului, inteligenţa, comedie, format şi el la gini. A promovat la Arte inform
o fată cu ochii căprioarei şcoala „Cîntării Româ Plastice, secţia grafică. Sport
CRONICA LITERARĂ CRONICA FILMULUI lui Labi.ş, umeziţi mereu de niei" şi prezent în multe Nici el n-a răsărit din ★ Sea
rouă emoţiei. In stare să din spectacolele formaţiei sugesi
jurnal
clubul
Cristian Teodorescu : MAESTRUL DE LUMINI DECLARAŢIE joace roluri de claviatură de teatru de la (realizate senin. Are „la activ" ţi- pretuti
„Siderurgistul"
tluri de laureat cu locui I
DE DRAGOSTE amplă, de la scheci la chiar de tatăl său. Aurel dans ;
de ştii
Volumul lui Cristian Tco- atent, capabil să reţină a- febra unui poem pluriva pe_ ţară la toate ediţiile
dorescu, apărut la Editura mănunteie semnificative. lent prin stări şi suges Busuioc), Florin Busuioc „Cîntării României". Spe
Cartea Românească merită Autorul se supune realului, Pe un scenariu de Gcor- tii, un talent înnăscut, are de asemenea Ia activ cialitatea lui : filmul de
să fie... recitit prin faptul scrie o proză a cotidianu ge Şovu, cu mijloacele unui dar şi un caracter Har numeroase premii întîi pe animaţie. Deocamdată. Să
că este unul dintre debu lui, fără intenţia de a experimentat autor de co nică, iradiind ceva cuce ţară. fie prin roluri de adăugăm şi două premii
turile semnificative şi ma transforma discursul râu medii („Ora zero", „Alo, ritor, cînd duios, eînd coloratură diversă, fie internaţionale: unul la
ture ale ultimilor ani. într-un spectacol al drta- aterizează străbunica"), re. tulburător printr-o „as prin interpretarea de Burgas, altul la Gyor.
„Maestrul de lumini" şării ironice. Spre deose gizorul Nicolac Corjos a prime băieţească", Simona mare tensiune emoţiona — Gavril, ce a fost, ce •<rngc
este o carte de proză scur bire de mulţi confraţi care construit filntic o poveste a jucat roluri diverse în lă a unor poeme alese va rămîne pentru tine ciul
tă şi aceasta înseamnă în scriu o proză ce se reţine de dragoste, prin care trei ediţii finale, aducând cu inspiraţie din zestrea Hunedoara, cinoclubul sj- IIUNEi
(Moder
primul rîncl la Cristian Teo printr-o „înscenare" inteli transpar întrebări existen laurii locului întîi pe lirică clasică ori moder derurgiştilor. locul şi oa mâ.şag'
dorescu propunerea unor gentă, prin intelectualiza- ţiale inevitabile la intra ţară. A crezut în steaua nă. menii unde şi între care B)V.
fragmente de existenţă. rea unghiului prin care -vste rea, prin experienţe deci ei. Existau incitantole, — M-am pregătit pen ai trăit ? lui (F!
Proza lui nu are ambiţia receptată realitatea. ori sive. in maturitate. In grăitoare şi ele în con tru acest moment crucial, — Eu m-am găsit pe ta, Cas
PETRC
de a se prezenta cititoru prin spectacolul savuros principal, sînt radiogra text, antecedente i Ana intrarea la Institutul de mine în climatul acesta, ter s:
lui ca un univers real finit, uneori al ironiei, Cristian fiate trei medii (şcoala, fa Ciontea, Camelia Maxim, Artă Teatrală .şi Cinema emulativ, încărcat de idei, ring);
ca o lume care contează Teodorescu este un poves milia, şantierul pentru ti tografică, după ce am a- Rămâş
în şi prin text. Dimpotri titor care se prezintă ca neret) şi realităţi semnifica răsărite din acelaşi co similat mult, am învăţat de fapto-simbolice. de LUPEL
(Cui tu
vă, textul este o mărturie un martor al întîmplărilor tive, caracteristice vremii lectiv al Casei munici chiar şi din micile eşe poezie... Premiile obţi Rîdeţl
a unei realităţi căreia pare cotidiene. El dă impresia noastre, din perspectiva pale de cultură din Hu curi, nu se putea altfel... nute, activitatea mea, în farul) ;
să i se supună şi din care că nu inventează, ci tran totdeauna tulburătoare a nedoara. Fascinaţia ei Acum sînt liniştit, dar ţelegerea .celor din jur, nă la
surprinde o anumită por scrie întîmplări care in rea unor tineri aflaţi la înce este teatrul ; dragostea ci conştient că începe un au contribuit Ia cristali ANINC
flăcări
ţiune si „fragmenta- din litate nu constituie eveni putul drumului lor în via — poezia. A jucat roluri drum mai greu, trebuie zarea unei voinţe, care. (Munc
timpul oamenilor care se mente şi nu sînt referinţe. ţă, adolescenţi îndrăgos diametral opuse, de la să confirm, să ating co iată, se fructifică prin Ziua >
mişcă în proza lui Cris O anumită seriozitate a tiţi. din ultima clasă de Mira („Meşterul Manole" tele necesare afii mării. reuşita mea, a u n u i vis... Mitică
roşie);
tian Teodorescu ca în spa autorului în faţa realului, liceu. — de Lucian Blaga). la Activitatea mea în cadrul Mă voi strădui să duc Lini
ţiul reportajului : persona seriozitate nu doar a vi Succesul acestei poveşti Stănică, în travesti, din formaţiilor de amatori a ceva specific, să învăţ tot conţin
jele au o dezinvoltură a ziunii, cît, mai ales, a — cu motivăr] psihologice „Muza de la Burdujeni“ fost o autentică şcoală, ce se poate învăţa, iar în OAGll
gesturilor şi un firesc al transcrierii, renunţarea Ia de sensibilitate şi fineţe — al Vitoriei Lipan („Nun ; m-am confruntat cu idei privinţa viitorului, mi-c iubire
cu
le,
m-am
publicul,
de cu
limbajului care susţin un ipostaza care i-ar permite l-a asigurat o echipă valo tă înstelată"), precum şi definit, în mare măsură, greu să anticipez... Ştiu Jandai
prozator deosebit de înzes surprinderea ansamblului roasă în ansamblu : ope nenumărate spectacole de pe mine. Am dorinţa ar doar că talentul se nu tril (E
trat. Lumea prozei lui Cris în favoarea celei care îl ratorul Doru Mitran, Ion poezie şi muzică, alături dentă de a dovedi, lr rîn- treşte prin muncă, re deva,
Ci roşa
tian Teodorescu nu începe, apropie dc porţiuni ale Nedelcu — autorul deco de colegii dragi ei. Ion du-mi, că vocaţia indus nunţări, încredere neabă i**râ);
aşadar, şi nu se sfîrşeşte realului, de gesturi pe care rurilor de bun gust şi Mcrmezan, Petre Sănduţ, trială a TIunednrei noas tută în tine. U (Mi
o dată cu textul. Autorul tradiţia nu le-ar include funcţionalitate ; compozito tre poate fi şi una cul •—Sînt convins că deva,
este naratorul unei situaţii în sfera scrisului dar care rul Florin Bogardo, care grupul „Cannon"... Toate turală, aşa cum s-a vă tustrei veţi reuşi, aşa că GIIEL
de ce
şi a unui anumit ceas din deschid în „Maestrul de subliniază inefabilul por vor fi amintiri de neui zut şi în Festival, de la vă dorim cele mai bune rul).
viaţa personajelor sale. De lumini" perspective spre tret al dragostei prin pre tat, cum ne spune ea... o ediţie la alta... O „com succese .în viitor, talen
Ce visezi, Simona,
—
aici deschiderea spre con profunzimi psihologice şi o zenţa muzicii sale discrete, acum, în pragul studen petiţie" de a reuşi în a- tul vostru fiind argu
tinuitate : prozele volu plăcere nereţinută de a dar expresive. De aseme ţiei, după exigentul exa cest domeniu, al teatrului mentul—forte al convin
mului dau impresia că scri povesti, toate aceste i în nea, o pleiadă de actori i men şi succesul tău ? profesionist, există deja gerii noastre.
sul Iui Cristian Teodorescu tregesc portretul unui pro Adrian Păduraru (cu cali aici, ea este, prin rezul
este în fond un popas în zator despre care fără tăţi de june-prini), Teodora — Visez să... fie ade tatele din aceşti ultimi Trei tineri, trei spe
real, o venire în mijlocul îndoială, se va scrie mult. Mareş (revelaţia actori vărat 1 Să învăţ, să ştiu, ani, o certitudine şi pen ranţe pentru cultura noas Tim)
vieţii personajelor pentru cească a filmului — stu să confirm. Să devin o tru eej ce ne-au exami tră tînără, trei argumente azi, 3
mea ^
a le observa cu un ochi MIRCEA MOŢ dentă încă la I.A.T.C.), actriţă despre care hu- nat şi aceasta ne-a um- certe despre eficienţa şi la în<
Carmen Enca (tot studen nedorenii să spună: plul de mîndrie. rodnicia amplului festi veni
tă), Ion Caramitru (în ro „Este de-a noastră"... Să •— Florine, îţi urez, ca val al muncii şi creaţiei, să. C
rar n<
„ZARAND '85" lul profesorului de filo confirm .încrederea dum fost colaborator, să reu „Cîntarea României". Pri- riabil
sofic), Taihara Buciuceanu neavoastră în mine, a pro şeşti şi tu, şi Simona, ast vindu-le fotografiile, în cădea
Tradiţionala manifestare tică şi cultură socidistă (profesoara -de matemati fel ea, peste anii studen. parte, vom descifra, ca însoţit
politico-educativă şi cul- —■ se vor desfăşura sub că), Adela Măreulescu (în fesoarei mele Cleopatra ţiei, să ne revedem cu lectrlc
tural-artistică din oraşul emblema însufleţitoarelor rolul mamei), Constantin Pup, a colegilor, a spec mîndria invocată de voi, într-un poem, mai mult dină
Vînlul
Brad —- festivalul ,,Za- acţiuni de omagiere a Diplan (realizează în rolul tatorilor mei... A, da ! a îndatoririi sufleteşti decît spun cuvintele noas modei
rand" — îşi deschide, timpului eroic din cei 20 tatălui lui Alexandru un Să revin pe scenele noas pentru hunedoreni, pentru tre de bucurie şi de cu i
mîine, duminică, cea de-a de ani care au trecut de portret savuros), Dore) Vi- tre, acasă, cu spectacole, locurile dragţ nouă, tu consonanţă cu inimile lor tempe
la 50
XlI-a ediţie. Manifestă la Congresul al IX-lea şan, Florin Chiriac. Cr'sti- din care, măcar unul, turor. Pentru Arta de tinere. rilft i
rile actualei ediţii — or al partidului — piatră de na Deleanu etc. alături de colegul şi prie obîrşie hunedoreană ! Am prinse
ganizate de consiliul o- hotar în devenirea Româ tenul meu Florin Busuioc... bilor — succes 1 EUGEN EVU de, ii
răşenesc de ecfucaţie poli- niei socialiste moderne. tre 26
VERONICA PALADE