Page 10 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 10

i 2                                                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI




                                                                                                                         t p  a  c  a  lumină                                     PEr
                                                                                                 Noi ştim o Epocă prin care-o Ţară     Noi ştim o Epocă ce poartă-un nume
                                                                                                 şi-a împlinit supremul ci Destin      al bravului Bărbat — ca un îndemn —
                                                                                                                                       prin care-un neam şi-a dobîndit în lume
                                                                                                 croindu-şi drum spre Primăvară
                                                                                                                                       un loc de cinste, respectat şi demn
                                                                                                 şi spre un viitor cit mai senin
                 N k
                                                                                                                                       E EPOCA cutezătoare şi senină
                                                                                                 Noi ştim o Epocă de vis şi pace       prin care-naintăm spre un Ţel nou,
                                                                                                                                       e EPOCA de aur şi Lumină,
                                                                                                 prin care un popor nclcmător                                                   13.00  I
                                                                                                                                       numită C  E  A  U  Ş    E  S  C  U   — Brav Erou !  13,05 1
                                                                                                 şi-a făurit cu palmclc-i dibace                                                    »
                                                                                                 columna lui cc-ntruchipcază-un Zbor                          IOAN VASIU        14,10  I
                                                                                                                                                                                    v
                                                                                                                                                                                    ti
                               Conştiinţa forestieră                                       \                              S c e n a  ş i  oamenii ei                          * '>,00 Ii
                                                                                                                                                                                    n
                                                                                                                                                                                19.00  T
                                                                                           \                                                                                    19,20  'I
                                                                                                                                                                                19,50 A
                  Puţini  sint  cei  care  ştiu   ferenţă   pentru   soa ta   pă­  un  concept  specific  acestui  ţ                                                                n
                                                          r
                                                                                                                                                                                   (<
                 că  1985  este  şi  Anul  Inter­  durilor,   devenită   una   d'n-   slirşit de mileniu,   poale l  La revedere, deocamdată...                                  20,35 I
                 naţional  al  Pădurilor.  Iniţia­  tre   problemele   majore   ale   puţin  b'zar,  vag  ebarbal’/,  /
                 tiva   aparţine   O.N.U.,   prin   acestor  ani,  după  cum  al­  dar  nu-l  vom  recroba  atita  1   Este  axiomatic  câ  talentele  răzbat,  se   tineri  hunedoreni  care  prilejuiesc  afirmaţiile
                 organismul   ei   specializat,   tele  nu  vor  (?  !)  sau  mai   timp  cit  real  za eo  sa  con-  |   decantează,  se  definesc  treptat,  pentru  a  ac­  acestea  sint  destul  de  cunoscuţi  publicului   st
                                                                                 r
                                                                                                                                                                                   si
                 F.A.O.,  şi  s-a  născut  din-   curînd  nu  pot,  din  dive'se   cretă  reprez'ntă  una  d  ntrc  i   cede spre afirmare, a deveni bunul nostru, al   din  perimetrul  cultural-artistic  al  Huftedoa-   22,00 T
                 tr-o   realitate   de   proporţii   motive,  să  întreprindă  nimic   necesităţile   ’mperioase   ale   tuturor,  un  bun  care  se  numeşte  simplu  şi   rei  şi  nu  numai,  pentru  că,  de-a  lungul  ulti­  22,10 I\
                 planetare,   care,   îndeosebi   eficace   pentru   prezervarea   vremurilor noastre.   fntr-o ţ  măreţ  :  Artă.  Tot  atît  de  adevărat,  însă  este   melor ediţii ale festivalului, au urcat, repetat,   22,30 îi
                 in  ultimul  deceniu,  o  de­  pădurilor.   Gravitatea   situa­  recentă   comunicare,   praf.   i   că acest fenomen se raportează la ceea ce ne   pe  podiumul  laureaţi'or,  fie  individual,  fie   n
                 venit   alarmantă.   Pădurile   ţiei  la  care  s-a  ajuns  îşi   dr.  docent  C.  Chitiţă,  mem-  )   este  nouă,  oamenilor,  scump:  anume  timpul.   cu  formaţiile  din  care  au  făcut  parte.  Reu­
                 sint   în   primejdie,   pădurile   are  originea  tocmai  în  a-   bru  corespondent  al  Acade-  )   Festivalul naţional „Cîntarea României", una   şita lor, promovarea, prin examene extrem de
                 sînt   bolnave,   se   vorbeşte   ceastă lipsă de coordona-  miei  R.S.R.,  scria  că  :  „Este  i   din  ideile  generoase  ale  revoluţiei  cultural-   dificile, la I.A.T.C. şi, respectiv, Institutul de
                 chiar   de  moartea   păduri­                      de  aşteptat  ca  în  timp  re-  i   ştiinţifice, iniţiativă a secretarului general a’   Arte  Plastice  „N.  Grigorescu",  nu  este  în-
                 lor,  ceea  ce,  inev'tabil,  ar                   lativ   scurt,   incepînd  din  1   partidului,  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  a   tîmplătoare,  ea  încununînd  talentul  incon-
                 duce   la   agonia   planete:                      acest-An   Internaţional   al   \   oferit  ceea  ce  am  numi  climatul  ideal  pen­  fundabil  al  fiecăruia  în  parte,  dar  şi  parti­  BUC
                 însăşi.  Şi  nu  este  o  alar­                    Pădurilor,  să  se  realizeze  o  ţ   tru  ca  acest  proces  de  stimulare.o  ieşirii  la   ciparea  constantă,  efectivă  şi  afectivă,  la   ci io pro
                 mă  falsă  :  exploatări  iraţio­  ^ P R IV E L IŞ T I  cooperare   a   omenirii   la   !   ’umină  a  talentelor  să  se  accelereze,  să  di­  acel  efort  tenace  de  autoperfecţionare  me­  0,30 L
                                                                                                                                                                                ugricii
                                                                                                                                               r
                nale,  fără  preocuparea  pen­                      formarea  unei  conştiinţe  1   namizeze,  să  dezlănţuie  talentele  aspiraţii  :   nit  a  da  od,  a  demonstra,  încă  o  dată,  via­  jurnal
                 tru  replanlări,  defrişări  bar­  re  a  iniţiativelor  de  apă­  forestiere naţionale şi mon- ţ   spre  Frumos,  iar  argumentele  vin  mereu  să   bilitatea fiinţării numitului festival al muncii   1985.
                 bare,  incendii  mai  mult  sau   rare  a  pădurilor.  Căci  e-   diale,  care  să  poată  im-  t   confirme adevărul acesta. Trei din mu'ţii  şi- creaţiei.   foii, m
                 mai   puţin   întimplâloare,   chilibrele  naturale  sint  sub­  pune  măsuri  efective  pen-  '                                                               rilor t
                                                                                                                                                                                Cea u sc
                 dar  mai  ales  masive  poluări   tile  şi  aflate  într-o  inextri­  tru  slăbirea  progresivă  a  )                                                          1985
                 cu   consecinţe   ecologice   cabilă  interdependenţă  :  un   emisiunii  noxelor  dăunătoa-  ţ                                                                planul
                 dezastruoase   şi   ireversibile   dezastru   ecologic   produs   re  şi  distrugătoare  de  ar-  i                                                            mcinic
                                                                                                                                                                                Itcvist;
                 sînt  motive  cit  se  poate  de   pe  un  meridian  poate  să   borete  şi  pentru  redresa-  I                                                               ricrul
                concrete  şi  mai  mult  decit   aibă,  şi  de  cele  mai  multe   rea  în  măsură  maximă  po-  ţ                                                              Buletii
                                                                                                                                                                                Au di ei
                 suficiente  pentru  a  justifi­  ori   chiar   are,   consecinţe   sibilă a pădurilor/...!"   ţ                                                                 Ictin c
                 ca  această  alertă  in  care   imprevizibile   pe   celelalte   Dar  ce  putem  face  noi,  i                                                                  vi • • J
                 se   angajează   din   ce   in   meridiane.   Salvarea   pădu­  nespecialiştii  ?  Multe  putem  J                                                             popula
                ce  mai  mulţi  factori.  Sint   rilor  nu  poate  veni,  aşa­  lace.  E  plin  sezon  turistic,  \                                                             Oracle;
                state  în  care  grija  pentru                     Putem  cruţa  pădurile  Să  I                                                                                ştiri ;
                destinul   pădurilor   repre­  dar,   decit   din   eloiturile   nu  le  poluăm,  lăsînd  pre-  >                                                               intr-ui
                                                                                                                                                                                l»ubl ie­
                zintă  o  coordonată  a  po­  conjugate  pe  plan  mondial   tutindeni   urmele   trecerii                                                                      de ştii
                liticii  lor  de  ansamblu,  do-   ale   tuturor   guvernelor   şi   noastre. Să le ferim de loc.                                                               turul;
                                          factorilor   de   spec.alilate                                                                                                        folclor
                bîndind  expresia  unor  pla­                      Să  nu  le  distrugem  inutil                                                                                1 la 3
                nuri  de  lungă  perspectivă,   dar  şi  ale  tuturor  oameni­  launa  şi  Hora.  Inlt  un  cu-  .                                                              club ;
                fundamentate   ştiinţific.   Din   lor  de  bine  conşt  enţi  dc   vint,  să  le  respectăm  şi  să  ţ     EI.ORIN BUSUIOC        GAVRIL kovacs                ştiri ;
                                                                                                                                                                                social-
                fericire  şi  spre  cinste  o  ei,   importanţa   probleme■.   A   le  iubim.  Ar  li  foarte  mult.  i   SIMONA GALBEN UŞA                                    Bulctir
                România  se  numără  printre   apărui   ostie’   un   coic-.pt   Ar li foarte bine.   >                     înalt,  blond,  cu  o  marc   Un  tinâr  înalt  cu  un   zică
                 acestea.   Sînt   altele   însă   nou   şi   anume   acela   de                  O   fată   frumoasă,   cu   labilitate   interpretativă,   chip   sugerind   ambiţie,   voastr.
                care manifestă încă indi­  „conştiinţă forestieră". E        RADU CIOBANU l     multe   calităţi,   clin   care   poate   preponderenţă   spre   ochi   pătrunzători,   privind   V Ra
                                                                                                izbesc  tenacitatea,  vioiciu­                      undeva  dincolo  de...  ima­  Cina
                                                                                                                                                                                 intern;
                                                                                                nea   spiritului,   inteligenţa,   comedie,  format  şi  el  la   gini.  A  promovat  la  Arte   inform
                                                                                                o  fată  cu  ochii  căprioarei   şcoala   „Cîntării   Româ­  Plastice,   secţia   grafică.   Sport
              CRONICA LITERARĂ                                       CRONICA FILMULUI           lui  Labi.ş,  umeziţi  mereu  de   niei"  şi  prezent  în  multe   Nici   el  n-a  răsărit  din   ★  Sea
                                                                                                rouă  emoţiei.  In  stare  să   din   spectacolele   formaţiei                   sugesi
                                                                                                                                                                                 jurnal
                                                                                                                                            clubul
                 Cristian Teodorescu : MAESTRUL DE LUMINI                 DECLARAŢIE            joace  roluri  de  claviatură   de   teatru   de   la  (realizate   senin.  Are  „la  activ"  ţi-   pretuti
                                                                                                                          „Siderurgistul"
                                                                                                                                                   tluri  de  laureat  cu  locui  I
                                                                         DE DRAGOSTE            amplă,  de  la  scheci  la   chiar  de  tatăl  său.  Aurel                       dans ;
                                                                                                                                                                                 de ştii
               Volumul  lui  Cristian  Tco-   atent,  capabil  să  reţină  a-                   febra  unui  poem  pluriva­                         pe_  ţară  la  toate  ediţiile
              dorescu,  apărut  la  Editura   mănunteie   semnificative.                        lent  prin  stări  şi  suges­  Busuioc),   Florin   Busuioc   „Cîntării  României".  Spe­
              Cartea   Românească   merită   Autorul  se  supune  realului,   Pe  un  scenariu  de  Gcor-   tii,   un   talent   înnăscut,   are  de  asemenea  Ia  activ   cialitatea  lui  :  filmul  de
              să  fie...  recitit  prin  faptul   scrie  o  proză  a  cotidianu­  ge  Şovu,  cu  mijloacele  unui   dar  şi  un  caracter  Har­  numeroase  premii  întîi  pe   animaţie.   Deocamdată.   Să
              că  este  unul  dintre  debu­  lui,   fără   intenţia   de   a   experimentat  autor  de  co­  nică,  iradiind  ceva  cuce­  ţară.   fie   prin   roluri   de   adăugăm  şi  două  premii
              turile  semnificative  şi  ma­  transforma   discursul   râu   medii   („Ora   zero",   „Alo,   ritor,   cînd   duios,   eînd   coloratură   diversă,   fie   internaţionale:   unul   la
              ture ale ultimilor ani.    într-un   spectacol   al   drta-   aterizează   străbunica"),   re.   tulburător   printr-o   „as­  prin   interpretarea   de   Burgas, altul la Gyor.
               „Maestrul   de   lumini"   şării   ironice.   Spre   deose­  gizorul   Nicolac   Corjos   a   prime   băieţească",   Simona   mare   tensiune   emoţiona­  —  Gavril,  ce  a  fost,  ce   •<rngc
              este  o  carte  de  proză  scur­  bire  de  mulţi  confraţi  care   construit   filntic   o   poveste   a  jucat  roluri  diverse  în   lă  a  unor  poeme  alese   va   rămîne   pentru   tine   ciul
              tă  şi  aceasta  înseamnă  în   scriu  o  proză  ce  se  reţine   de   dragoste,   prin   care   trei  ediţii  finale,  aducând   cu   inspiraţie   din   zestrea   Hunedoara,   cinoclubul   sj-   IIUNEi
                                                                                                                                                                                (Moder
              primul  rîncl  la  Cristian  Teo­  printr-o   „înscenare"   inteli­  transpar   întrebări   existen­  laurii   locului   întîi   pe   lirică  clasică  ori  moder­  derurgiştilor.  locul  şi  oa­  mâ.şag'
              dorescu   propunerea   unor   gentă,   prin   intelectualiza-   ţiale   inevitabile   la   intra­  ţară.  A  crezut  în  steaua   nă.  menii  unde  şi  între  care   B)V.
              fragmente   de   existenţă.   rea  unghiului  prin  care  -vste   rea,   prin   experienţe   deci­  ei.   Existau   incitantole,   —  M-am  pregătit  pen­  ai trăit ?  lui   (F!
              Proza  lui  nu  are  ambiţia   receptată   realitatea.   ori   sive.   in   maturitate.   In   grăitoare  şi  ele  în  con­  tru  acest  moment  crucial,   —   Eu  m-am  găsit  pe   ta,  Cas
                                                                                                                                                                                PETRC
              de  a  se  prezenta  cititoru­  prin   spectacolul   savuros   principal,   sînt   radiogra­  text,   antecedente   i   Ana   intrarea   la   Institutul   de   mine   în   climatul   acesta,   ter   s:
              lui  ca  un  univers  real  finit,   uneori   al   ironiei,   Cristian   fiate  trei  medii  (şcoala,  fa­  Ciontea,   Camelia   Maxim,   Artă  Teatrală  .şi  Cinema­  emulativ,  încărcat  de  idei,   ring);
              ca  o  lume  care  contează   Teodorescu  este  un  poves­  milia,   şantierul   pentru   ti­               tografică,  după  ce  am  a-                          Rămâş
              în  şi  prin  text.  Dimpotri­  titor   care   se   prezintă  ca   neret)  şi  realităţi  semnifica­  răsărite   din   acelaşi   co­  similat   mult,   am   învăţat   de   fapto-simbolice.   de   LUPEL
                                                                                                                                                                                (Cui  tu
              vă,  textul  este  o  mărturie   un   martor   al   întîmplărilor   tive,   caracteristice   vremii   lectiv   al   Casei   munici­  chiar  şi  din  micile  eşe­  poezie...   Premiile   obţi­  Rîdeţl
              a  unei  realităţi  căreia  pare   cotidiene.   El   dă   impresia   noastre,   din   perspectiva   pale  de  cultură  din  Hu­  curi,  nu  se  putea  altfel...   nute,  activitatea  mea,  în­  farul)  ;
              să  i  se  supună  şi  din  care   că  nu  inventează,  ci  tran­  totdeauna   tulburătoare   a   nedoara.   Fascinaţia   ei   Acum   sînt   liniştit,   dar   ţelegerea   .celor   din   jur,   nă  la
              surprinde   o   anumită   por­  scrie  întîmplări  care  in  rea­  unor  tineri  aflaţi  la  înce­  este teatrul ; dragostea ci  conştient   că   începe   un   au  contribuit  Ia  cristali­  ANINC
                                                                                                                                                                                flăcări
              ţiune   si   „fragmenta-   din   litate  nu  constituie  eveni­  putul  drumului  lor  în  via­  —  poezia.  A  jucat  roluri   drum   mai   greu,   trebuie   zarea   unei   voinţe,   care.   (Munc
              timpul   oamenilor   care   se   mente  şi  nu  sînt  referinţe.   ţă,   adolescenţi   îndrăgos­  diametral   opuse,   de   la   să  confirm,  să  ating  co­  iată,   se   fructifică   prin   Ziua  >
              mişcă  în  proza  lui  Cris­  O   anumită   seriozitate   a   tiţi.   din   ultima   clasă   de   Mira („Meşterul Manole"  tele   necesare   afii   mării.   reuşita  mea,  a  u  n  u  i   vis...   Mitică
                                                                                                                                                                                roşie);
              tian  Teodorescu  ca  în  spa­  autorului   în   faţa   realului,   liceu.        —   de  Lucian  Blaga).  la   Activitatea  mea  în  cadrul   Mă  voi  strădui  să  duc   Lini
              ţiul  reportajului  :  persona­  seriozitate  nu  doar  a  vi­  Succesul   acestei   poveşti   Stănică,   în   travesti,   din   formaţiilor   de   amatori  a   ceva  specific,  să  învăţ  tot   conţin
              jele  au  o  dezinvoltură  a   ziunii,   cît,   mai   ales,   a   —  cu  motivăr]  psihologice   „Muza  de  la  Burdujeni“    fost   o   autentică   şcoală,   ce  se  poate  învăţa,  iar  în   OAGll
              gesturilor  şi  un  firesc  al   transcrierii,   renunţarea   Ia   de  sensibilitate  şi  fineţe  —   al  Vitoriei  Lipan  („Nun­ ;  m-am  confruntat  cu  idei­  privinţa   viitorului,   mi-c   iubire
                                                                                                                              cu
                                                                                                                          le,
                                                                                                                                            m-am
                                                                                                                                   publicul,
                                                                                                                                                                                de cu
              limbajului   care   susţin   un   ipostaza   care   i-ar   permite   l-a  asigurat  o  echipă  valo­  tă   înstelată"),   precum   şi   definit,   în   mare   măsură,   greu   să   anticipez...   Ştiu   Jandai
              prozator  deosebit  de  înzes­  surprinderea   ansamblului   roasă  în  ansamblu  :  ope­  nenumărate   spectacole   de   pe  mine.  Am  dorinţa  ar­  doar  că  talentul  se  nu­  tril (E
              trat.  Lumea  prozei  lui  Cris­  în  favoarea  celei  care  îl   ratorul   Doru   Mitran,   Ion   poezie  şi  muzică,  alături   dentă  de  a  dovedi,  lr  rîn-   treşte   prin   muncă,   re­  deva,
                                                                                                                                                                                Ci roşa
              tian  Teodorescu  nu  începe,   apropie   dc   porţiuni   ale   Nedelcu   —  autorul  deco­  de  colegii  dragi  ei.  Ion   du-mi,  că  vocaţia  indus­  nunţări,   încredere   neabă­  i**râ);
              aşadar,  şi  nu  se  sfîrşeşte   realului,  de  gesturi  pe  care   rurilor   de   bun   gust   şi   Mcrmezan,   Petre   Sănduţ,   trială  a  TIunednrei  noas­  tută în tine.  U (Mi
              o  dată  cu  textul.  Autorul   tradiţia   nu   le-ar   include   funcţionalitate   ;   compozito­          tre  poate  fi  şi  una  cul­  •—Sînt   convins   că   deva,
              este  naratorul  unei  situaţii   în  sfera  scrisului  dar  care   rul   Florin   Bogardo,   care   grupul   „Cannon"...   Toate   turală,  aşa  cum  s-a  vă­  tustrei  veţi  reuşi,  aşa  că   GIIEL
                                                                                                                                                                                de ce
              şi  a  unui  anumit  ceas  din   deschid   în   „Maestrul   de   subliniază   inefabilul   por­  vor  fi  amintiri  de  neui­  zut  şi  în  Festival,  de  la   vă  dorim  cele  mai  bune   rul).
              viaţa  personajelor  sale.  De   lumini"   perspective   spre   tret  al  dragostei  prin  pre­  tat, cum ne spune ea...  o  ediţie  la  alta...  O  „com­  succese  .în  viitor,  talen­
                                                                                                      Ce  visezi,  Simona,
                                                                                                  —
              aici  deschiderea  spre  con­  profunzimi  psihologice  şi  o   zenţa  muzicii  sale  discrete,   acum,  în  pragul  studen­  petiţie"  de  a  reuşi  în  a-   tul   vostru   fiind   argu­
              tinuitate   :   prozele   volu­  plăcere   nereţinută   de   a   dar   expresive.   De   aseme­  ţiei,  după  exigentul  exa­  cest  domeniu,  al  teatrului   mentul—forte   al   convin­
              mului  dau  impresia  că  scri­  povesti,  toate  aceste  i  în­  nea,  o  pleiadă  de  actori  i   men şi succesul tău ?  profesionist,   există   deja   gerii noastre.
              sul  Iui  Cristian  Teodorescu   tregesc  portretul  unui  pro­  Adrian  Păduraru  (cu  cali­               aici,  ea  este,  prin  rezul­
              este  în  fond  un  popas  în   zator   despre   care   fără   tăţi  de  june-prini),  Teodora   —  Visez  să...  fie  ade­  tatele   din   aceşti   ultimi   Trei   tineri,   trei   spe­
              real,  o  venire  în  mijlocul   îndoială, se va scrie mult.  Mareş   (revelaţia   actori­  vărat  1  Să  învăţ,  să  ştiu,   ani,  o  certitudine  şi  pen­  ranţe  pentru  cultura  noas­  Tim)
              vieţii   personajelor   pentru                       cească  a  filmului  —  stu­  să  confirm.  Să  devin  o   tru  eej  ce  ne-au  exami­  tră  tînără,  trei  argumente   azi,   3
                                                                                                                                                                                mea  ^
              a le observa cu un ochi              MIRCEA MOŢ       dentă   încă   la   I.A.T.C.),   actriţă   despre   care   hu-   nat  şi  aceasta  ne-a  um-   certe   despre   eficienţa   şi   la  în<
                                                                   Carmen  Enca  (tot  studen­  nedorenii   să    spună:   plul de mîndrie.        rodnicia   amplului   festi­  veni
                                                                    tă),  Ion  Caramitru  (în  ro­  „Este  de-a  noastră"...  Să   •—  Florine,  îţi  urez,  ca   val  al  muncii  şi  creaţiei,   să.   C
                                                                                                                                                                                rar  n<
                              „ZARAND '85"                         lul   profesorului   de   filo­  confirm   .încrederea   dum­  fost  colaborator,  să  reu­  „Cîntarea   României".   Pri-   riabil
                                                                   sofic),   Taihara   Buciuceanu   neavoastră  în  mine,  a  pro­  şeşti  şi  tu,  şi  Simona,  ast­  vindu-le   fotografiile,   în   cădea
                 Tradiţionala   manifestare  tică   şi   cultură   socidistă   (profesoara   -de   matemati­              fel  ea,  peste  anii  studen.   parte,   vom   descifra,   ca   însoţit
                politico-educativă   şi   cul-  —■  se  vor  desfăşura  sub   că),  Adela  Măreulescu  (în   fesoarei   mele   Cleopatra   ţiei,  să  ne  revedem  cu           lectrlc
                tural-artistică   din   oraşul  emblema   însufleţitoarelor   rolul   mamei),   Constantin   Pup,  a  colegilor,  a  spec­  mîndria  invocată  de  voi,   într-un   poem,   mai   mult   dină
                                                                                                                                                                                Vînlul
                Brad  —-  festivalul  ,,Za-  acţiuni   de   omagiere   a   Diplan  (realizează  în  rolul   tatorilor  mei...  A,  da  !   a   îndatoririi   sufleteşti   decît  spun  cuvintele  noas­  modei
                rand"   —   îşi   deschide,  timpului  eroic  din  cei  20   tatălui   lui   Alexandru   un   Să  revin  pe  scenele  noas­  pentru   hunedoreni,   pentru   tre   de   bucurie   şi   de   cu   i
                mîine,  duminică,  cea  de-a  de  ani  care  au  trecut  de   portret  savuros),  Dore)  Vi-   tre,  acasă,  cu  spectacole,   locurile   dragţ   nouă,   tu­  consonanţă  cu  inimile  lor   tempe
                                                                                                                                                                                la  50
                XlI-a   ediţie.   Manifestă­  la   Congresul   al   IX-lea   şan,  Florin  Chiriac.  Cr'sti-   din   care,   măcar   unul,   turor.   Pentru   Arta   de   tinere.  rilft i
                rile  actualei  ediţii  —  or­  al  partidului  —  piatră  de   na Deleanu etc.  alături  de  colegul  şi  prie­  obîrşie  hunedoreană  !  Am­                  prinse
                ganizate   de   consiliul   o-  hotar  în  devenirea  Româ­                     tenul meu Florin Busuioc...  bilor — succes 1                  EUGEN EVU        de,   ii
                răşenesc de ecfucaţie poli-  niei socialiste moderne.                                                                                                           tre 26
                                                                          VERONICA PALADE
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15