Page 15 - Drumul_socialismului_1985_08

» DUMINICĂ, 4 AUGUST 1985 Pag. 3

1PUL
R

Cercetare arheologică ia Uipia Traiana • în luna recent înche­ zile la rînd. Pentru cei ce
iată, colectivul U.F.E.T. Pe­ administrează ştrandul n-ar
La Ulpiu Traiana Sarmi- logice propriu-zise au în­ organizate de Constantin ciu. S-au desfăşurat două­ troşani a livrat suplimentar strica o... spălătură • Pa-
JGUST
zegotusa, capitala Daciei ceput în anul 1832, prin Daicoviciu, în mod ştiinţi­ sprezece campanii de să­ la export produse fizice în- raschiv Toşca şi Angela
romano, unul dintre cele efortul lui .1. Ackner, care fic şi pe scară largă Au pături, pînă în toamna sumînd aproape 100 000 Buda sînt cea mai tînără
or: lei O Pe bulevardul „Da­ familie întemeiată în oraşul
ca de mai însemnate oraşe ale a descoperit un mozaic cu fost dezvelite monumente anului 1984, ale căror re­
chiuţă" Imperiului Roman s-au imaginea zeiţei Victoria. de marc importanţă pentru zultate au fost în mare cia", din Hunedoara — în Brad. Casă de piatră ! e
(color) descoperit o serie de ma­ Nu a fost scos la supra­ istoria coloniei şi a Daciei parte publicate. Colectivul apropierea stadionului „Cor- Pentru fruntaşii în produc­
:în< -u- vinul" —, I.C.S.M.I. a des­ ţie din cadrul I.P.C.V.J. a
(c tor) teriale documentare ce faţă ci reîngropat. Ulterior traiane: Palatul augusta- amintit a adus contribuţii
lical vorbesc despre organizarea el a publicat rezultatele lilor, forul, amfiteatrul importante la cercetarea chis un magazin care fost organizată ieri o sea­
) administrativă, economică, cercetărilor sale. Mai tîrziu etc. O contribuţie esenţia­ unor complexe, scoaterea pune la dispoziţia cumpă­ ră cultural-distractivă, la
unui socială şi politică a pro­ „Societatea de istorie şi lă au avut în anii 1930, la suprafaţă a unor temple rătorilor sobe, aragaze, fri­ ştrandul termoficat din
rui la vinciei, din care cele mai arheologie a judeţului Hu_ Octavian Floca, directorul şi edificii profane, cerce­ gidere, maşini de cusut, Lupeni. Şi-a dat concur­
jrtaj de semnificative sînt mate­ nedoara", eu sediul la De­ Muzeului devean. împreună tarea sistemului defensiv multe alte articole <» „Văd sul formaţia vocal instru­
. R.S.K. rialele epigrafice. Aceste va, a efectuat între 1881 cu Constantin Daicoviciu. al oraşului. că mergeţi bine, fiule! Şi mentală „Armonic", din lo­
progra- inscripţii au fost publicate şi 1893 cercetări arheolo­ în anul 1948, istoricul de­ Eforturile arheologice au sectorul vostru — „Brădişo- calitate ® Oamenii mun­
deja din evul mediu. Mai gice în perimetrul metro­ vean a cercetat ferma ro­ o importanţă deosebită în rul" - şi „Barza", Adevă- cii de la I.M.C. Deva şi-au
mulţi ofiţeri austrieci, suc­ mană de la I-Iobiţa, comu­ studierea istoriei Ulpiei ratu-i ?". „Da, tată. De unde desemnat fruntaşii în pro­
i — re- polei antice. în atenţia is­
cesiv, au întocmit planuri toricilor hunedoreni au in­ na Sarmizegetusa. Traiana Sarmizegetusa. a ştii ?" „Citii în ziar. Tu ai ducţie pe primul semestru i
nâniei ale oraşului, au adunat trat templul zeului Mithras, Lucrări intense au fost Daciei romane, a modului spus asta ?". „Da, tată. al anului. Pe secţii, primele
inscripţii şi chiar au pu­ reîncepute în fosta capi­ de convieţuire dintre daci Aşa-i cum am spus". La cei trei locuri au fost ocu­
: „Com­ templul zeilor palmyrieni, 81 de ani ai săi, Ioan Mi- pate, în ordine, de : ,,ma-
ori blicat rezultatele cercetări­ thermele, amfiteatrul şi tală a Daciei romane în şi romani, fiind astfel o
lor lor. Semnificative sînt anul 1973 de un colectiv contribuţie esenţială în cu­
progra- descoperirile întâmplătoare templul zeiţei Nemesis, in­ de istorici clujeni şi hunc- noaşterea procesului de
ce se referă la mozaicul vestigate parţial. doroni — Adriana Rusu, formare a poporului român j R e ni e ni b e r
UST găsit în 1823 care înfăţi­ Abia în 1924 au început Ioan Piso, Dorin Alicu şi şi limbii române.
şează scene din mitologia la Uipia Traiana Sarmize- Emil Nemeş, sul) conduce­
ieo- greacă. Săpăturile arheo­ getusa săpături arheologice rea lui lladrian Daieovi- Prof. GHEORGHE FIRCZAK
heţ, din comuna Crişcior, teriale izolatoare", „meca-
ric (co- citeşte zilnic, cu aceeaşi no-energetică" şi „premo",
la ro- COPACI MULTISECULARI pasiune ziarul „Drumul iar la individual — de Şte­
>as în O poetă a culorilor socialismului”, ca în toţi fan Blănaru, losif Peteleu
Clima din deşert, pro­
on: cei 35 de ani de cînd este şi Octavian David, frunta-.ii
Dr) Cele două expoziţii per­ Portretele, naturile sta­ Lucia Ştefan este preocu­ pice vegetaţiei in tot cursul abonat la ziarul nostru. secţiilor amintite • La I.M.
ţară. sonale de pictură ale Lu­ tice sînt realizate în cele pată de realizarea unor anului, este prielnică dez­ Dialog autentic, surprins Valea de Brazi a început
ciei Ştefan, organizate în mai reprezentative şi ex­ articole tricotate pentru voltării plantelor, a declarat între Ioan şi Mircea Miheţ un curs de calificare pen­
progra- 1982 şi 1905 la Casa de presive culori. Vedem, de familie, cit şi înfrumuse­ directorul Grădinii botani­ (tată şi fiu), la întoarcerea tru 50 de mineri • în lu­
cultură din Brad s-au bu­ asemenea, vaze din cerami­ ţarea locuinţei ce din Aşhabad. Spusele lui Mircea acasă, după un nile trecute din an, colecti­
curat de un binemeritat că, care sînt însufleţite cu Arta sa va cî.ştiga mai sale şint confirmate de nu­ nou şut rodnic • Macara­ vul atelierului de maso
succes. meroasele exemplare de giul Valentin Dinişoni, din plastice ai I.P.I.C.C.F. Deva jj
'z frumoase ornamente ce pun mult, inspirîndu-se din na­ copaci - monumente ale
\ J Lucrările Luciei Ştefan în lumină talentul, delica­ tura bogată şi superbă a naturii în vîrstâ de 400—500 Hunedoara, ne-a scris des­ a refolosit peste 5 000 kg 5
sînt expresive, elevate, exe­ teţea feminină, dar şi sub_ pre gestul plin de omenie deşeuri din mase plastice *
7,00 Ac- cutate în tehnici artistice stanţialul efort de creaţie Apusenilor, a unei arii ani care trăiesc în pustiu. al colegilor săi, de la la­ în producţie • Pc-tru Cri- |
1
de rai- Recent, botaniştii din Aş­ minorul de 800 mm şi al şovan, din Haţeg, a dona «
al * Re- diverse. Pasiunea pentru ca decoratoare al artistei geografice mai largi, lucru habad au făcut un recen-
î Uadio- pictură i-a venit Luciei amatoare. pe care de altfel artista colegelor soţiei sale, de la în ultimii ani de 13 ori*
r ; 9,30 Ştefan încă de pe băncile să mint al copacilor multi­ restaurantul „Union", care sînge pentru viaţa unc 7
al; 12,00 în timpul Tlber, pe lingă şi l-a propus seculari din deşert şi au au donat din sîngele lor, semeni ai săi • Inaugu-j
oţi; 13,00 Liceului „Avram Iancu" îndatoririle de om al mun. ajuns la concluzia că nu­
Din în- din Brad, dintr-o mare eii în-domeniul prestărilor ION COTOI, solvind viaţa soţiei sale • rată cu aproximativ 30 de 1
iStrei de iubire de frumos, pentru corespondent mărul lor este de peste 30. Pentru atitudine jignitoare zile în urmă, cantina de!
i ltadio- de servicii, de soţie şi mamă. Lista acestora este deschi­ faţă de cumpărători, preţuri incintă de la U.P.5.R.U.M. |
) Radio- artă. Drept simbol al gin­ să de un nuc în vîrstâ de
or ; 11,00 găşiei şi candorii, prospe­ 500 ani numit de localnici neaflşate, etichete lipsă de Deva atrage un număr tot ţ
î N«i în­ ţimii, spontaneităţii şi sen. pe produse, vînzătoarea mai mare de consumatori. I
că "opu- „Pucul rege". Dorina Brailovschi, de la Dacă la început număra ’
aftelor; sibilităţii, florile pictate de
e ştiri ; Lucia Ştefan (trandafirii, FURTUNA PUTERNICA unitatea 119 tricotaje—mer­ 20—25 de abonaţi, în pre­
; ’ 16,30 panseluţele, viorelele, zo­ cerie Vulcan, a fost amen­ zent, 60 de persoane pot i
■ru toţi ; Asupra Republicii Irlanda dată cu suma de 1 000 lei. consuma aici în pauza de
aut cu relele, dar mai ales cele
iojurnal; do cîmp) predomină. Poli­ s-a abătut una dintre cele Mai continuă ?... • Vînză­ masă două feluri de mîn-
naţional cromia culorilor este decan­ mai puternice furtuni cu­ toarea Elena Palade, de care caldă. Prin preocu­
iiei“. So- noscute in istoria acestei la magazinul nr. 3 legume—
niuzlca- tată, purificată de striden­ parea conducerii uzinei, aici
ublicană; ţe. Culorile folosite se vor ţări. Din cauza trăzneteior fructe din Petroşani, se va fi amenajat în cu rînd
; 21,40 un eîntec nemuritor adus şi a căderilor masive de mulţumeşte cu puţin. La
itindcni ; precipitaţii, liniile electrice fiecare kg vîndut nu înca­ un bufet cu preparate reci î
1 ; 22,10 vieţii, neţărmuritei pasiuni sează în plus decît con­ şi lactate • La Fabrica de
iv ; 22,30 au fost grav deteriorate in încălţăminte din Hunedoa­
tocă. Mu- pentru pictură şf meleagu­ numeroase regiuni ale ţării, travaloarea a 15 grame,
3,55—24,00 rile Bradului, străjuite de oraşul Dublin răminînd întrebată de ce foloseşte ra au fost puse în func­
ape, dealuri şi munţi, va­ timp de mai multe ore lără asemenea practică, a repli­ ţiune cinci noi maşini cu
tră străbună.de legendă, eu lumină electrică. Au ioşt cat cu seninătate : „Păi funcţiuni complexe, care
oameni care păstrează ne­ distruse numeroase case, au ce-s alea 15 grame ?“ Ce pot efectua cîte trei ope-
alterate arta .şi obiceiurile lost dobori ţi arbori, iar li-, să fie ; 1 200 lei amen­ raţii simultan. Noile ma- *
strămoşeşti. niile de cale ferată şi şo­ dă • Zile de caniculă, şi ni sînt de concepţre
traţie dc selele naţionale au fost a- aglomeraţie mare ia ştran­ fabricaţie româneasca şi !
a) ; Vra- variate de revărsarea ape­ dul din Deva. Dar şi apă contribuie la creşterea pro- |
1 (Arta); lor. . V ■ murdară, neschimbată multe d u cti vi taţi i
muncii.
Revanşa
A); Ră­
ii, sala Monumentul memoriei eterne
dragonu- N O R O C B U N ! silă minerilor la intrarea în la intrarea in mină; 10) La
işca (Ar- t abataj — Conductă în subte­ Uricani ! — Scoşi din mină;
ineştilor); O plimbare prin Doneţk, parcurs de acest fel mersul se inalţă. Trunchiul ni se ORIZONTAL: 1) Autorul pie­ ran ; 11) A scris poezia „Mi­ U) Subunitate organizatorică a
[ick Car- * sei corale „Mineraş, miner"' — neri în lumină" — Ii aparţi­ unei întreprinderi miniere —
v (Pa- această viguroasă inimă a ţi se îngreunează, pasul înfăţişează prin doi bărbaţi ne poemul „Minerii din Ma­ Exploatarea minieră pe Val că
(tjnirea) ; marelui Donbass, prilejuieş­ devine mai rar, fără să vrei, cu cite o mină strinsă pe Prezent la sala de apel ; 2) ramureş". Trotuşului.
lieinbric); te oricărui trecător ocazio­ căci iţi reţine atenţia vrind- un paloş care, la picioare­ Munţii noştri cu mine auri­ VERTICAL: 1) Localitate mi­ Dicţionar : UCE, IDE, RCA.
t divers fere — Uritul satului; 3) Mi­ nieră in Valea Jiului — La
vic­
'DLCAN : nal irăirca unor sentimen­ nevrind, ceva care poate fi le lor, este împlintat în nerul în Vitoş Gavrilă, prima Lupeni Lupeni !; 2) Havezc, foreze, VASILE MOLODEj
august
la
1929
timă
i (Lucea- te greu de desluşit dintr-o numit deopotrivă obsesTe, bulgărele de antracit, pe — Minerii intre ei (sing.) ; 4) transportoare ele. în spriji­
O luml> dată. Intr-un spaţiu imens, repetare, chemare, reflec­ umeri avind fiecare defini­ nul minerilor. — Săcărîmb sau DEZLEGĂRI•;A CAREULUI
Minerul); Diviziunea muncii şi în sub­ lviuncel pe harta minieră a
gostea şi tolosit cu rară generozita­ ţie, toate laolaltă indem- ţia proprie - un p'ckhamer teran (pi.) — Semnatarul ver­ judeţului Hunedoara ; 3) Vechi APÂRUT IN ZIARUL
Horesc) ; te pentru edificii industria­ nîndu-te la o oprire de o şi o armă. Minerul şi osta­ surilor intitulate „Minerii Jiu­ centru minier al Văii Jiului — NR. 8 fii 7 :
lexicul în le, ştiinţifice, culturale, clipă măcăr. Iţi revine cu şul, uniţi prin m i de fire lui"; 5) Săpătură in pămînt — A asigura o galerie dc mină;
iile I-II sportive etc., ai permanent văzute şi nevăzute in acest Indicaţie' potrivit căreia ur­ 4) La măsurătoare ! — Folosit, 1) PAS — MORAVIA; 2) A-
arcuşul
cînte
11RICANX: \ o frecvenţă şi intensitate mează să C) se Tragerea cu metalelor in trecut, la spălarea mine­ RAM1LEV — UD; 3) LALIC —
(muz.);
i; BRAD: senzaţia unei respiraţii am­ viguroasă imaginea erois- grup statuar, ca şi altă­ reurilor de aur — Pepene ! ; SEARA; 4) AMAN — RS —
(Steaua l ple, binefăcătoare, marcate dată in întimplârile unice in fire — Merge la repetiţie; 5) Deosebit de rari — .„Baia DEM ; 5) DAJ — NAUM — SE;
tBARZA : cu mare frecvenţă de pul­ ale celui de-al doilea răz­ 7) Scoase din mine ! — Pe­ de...", vechi centru minier în G) E — ALBU — AC — S î
oriile I-II troşani, Petrila, Vulcan, cen­ judeţul Mehedinţi; 6) La Live- 7) SN — C — BULAT; li) BO —
ŞTIE: Ra- sul muncii creatoare, bina Note de călătorie boi mondial, sugerează cu tre miniere in Valea Jiului ; zeni ! — Sistem de primenire TL— RAR — RE ; 9) RANETTI
Emlsia l gindite şi efectuate. o rară forţă osmoza dintre 8) Indicator de sensuri a va- a atmosferei in subteran ; 7) — SIA ; 10) ARAMI — ANTON;
;; GE- ( In acest ocean viu, co­ popor şi armată, care au gonetelor cu cărbuni şi mi­ Autorul versurilor intitulate 11) DEPARATEANU.
niposiblla ) nereuri — Pe versurile sale „Colind pentru miner" — La
I-II (Casa pleşitor, mai simţi acut ne­ mului evocat şi venerat in trecut prin jertfe de ne- C. Arvinte a compus un „Poem Baia de Arieş ! — Localitate
HAŢEG : \ voia unei descifrări seg­ descris pină la victoria fi­ coral pentru mineri"; 9) „Stea­ in Olanda ; 8) Marcă dc radio MAT IN 3 MUTĂRI
xtrateres- mentate, treptate, a timpu­ dimensiunile unor convin­ nală asupra fascismului. Pe gul roşu", ziarul minerilor — Scoase din galerie !... —
AZI: uri- \ geri adinei. Văii Jiului — Plantă erbacee ... de la Borşa ! ; 9) Lucrări Controlul poziţiei :
CALAN : lui şi spaţiului, pentru a Ne apropiem de o coli­ bulgărele de antracit scrie din familia gramincelor — Po­ miniere care leagă zăcămîntul ALB : Rd2, DIG, cg8
de cul- \ pătrunde in adincime şi cu litere sclipitoare „Elibe­ trivit intr-un loc ; 10) Nclip- eu suprafaţa — Se efectuează NEGRU : Rh2. pg2 şi g4
i : Rocky t pentru a inţelege omeneşte nă făcută, cred, de mina ratorilor tăi, Donbass".
3IA : Un- omului, un fel de con de
Lumina) ; ce s-a petrecut şi ce se pămint înalt de 20-30 me­ Stai sub acest monument
iu să ştiu ( petrece pe o parte a geo­ cu sentimentul tonic veşnic
ai (Mine- grafiei şi istoriei Uniunii tri, o înălţare ce-ţi suge­ uman, că binele, unit cu
\ rează o piramidă egipteană.
\ Sovietice. O parte încăr­ Virlul său nu este virf, ci dreptatea şi aspiraţia acti­
cată de eroism in muncă un platou respectabil, pe vă spre libertate, înving şi
şi in luptă. vor învinge întotdeauna.
Păşeşti pe bulevardele, care se află aşezat un mo­ Oamenii sovietici, atit
străzile şi parcurile Doneţ- nument de o rară forţă de de greu încercaţi in apăra­
Oii pentru \ kului cu toaie simţurile des­ sugestie, de emoţie. Din­ rea alît a patriei cît şi a
1985: Vre- chise şi ascuţite, qdmirînd tr-un masiv de bazalt ne­ socialismului — ca aspira­
neral fru- gru reconstitui un uriaş
îl tempo- t cu deplină sinceritate tot bulgăre de antracit, de ţie a oamenilor de pretu­
i amiază, ceea ce este in stare să tindeni la descătuşare şi de
cădea a- a ) facă un popor care a lup­ forma unui leu culcat, dar cea mai adîncă devenire
e însoţite
electrice, \ tat, trecînd prin■■ sacrificii cv capul ridicat a veghe. umană - aduc la fiecare
i moderat
tperaturile \ incomensurabile, pentru a Cam pe sub pieptul leului pas omagiul lor o/os celor
se află conturul unei gale­
construi şi apăra ideea şi
pentru
s-au
jertfit
care
cuprinse materialitatea socialismului. rii de mină, ce se adinceşte oameni şi omenire.
Sradc, iar \
itre 10 si Păşeşti şi priveşti compa- citva. Este un fel de ră­
ceaţă di- \ rind şi sintetizind. Dintr-un dăcină a unui trunchi ce CORNEL ARMEANU