Page 17 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 17
cinstea zilei de 23 August
experimentat o instalaţie / YLUI CI IV^ IC? I CIUIU5IUIIC
1944 de perforat şi încărcat cu recuperate
electrohidrauli-
acţionare
1985 Bilanţ fructuos pe cele
că. Instalaţia se foloseş
te la lucrările de înain şapte luni ale anului la
Centrul de colectare a
tări şi deschideri în sub materialelor rcfolosibile
teran şi asigură perfo din Hunedoara. Prin stră
rarea frontului şi încăr daniile cotidiene ale oa
carea materialului dero- menilor muncii ie aici,
cat.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C au fost recuperate si pre
Specialiştii afirmă că date I.J.R.V.M.R. ' Deva
instalaţie
fl Şl AL C 0 IU S 1 LI U L U1 P O P U L A R J U D E Ţ E A N AUGUST noua servocomandă concepută 4 500 tone oţel, 1 800 to
f> 000 tone fier vechi,
cu
electri
că constituie suportul ne fontă, 7,5 tone alamă,
x^XXXXWm
mecanic al unui viitor ro 5 tone bronz, alte mate
Anul XXXVII, nr. 8 624 MARŢI, 6 AUGUST 1985 4 pagini — 50 bani bot minier. riale rcfolosibile.
Sporuri de producţie
să
Hotărîţi
PRIORITARE PENTRU CONSTRUCTORI marea sărbătoare întîmpine
naţio
nală a poporului nostru —
23 August — şi Ziua mi
Lucrările miniere de sporire a capacităţilor nerului, cu rezultate din
tre cele mai bune în pro
ducţie, harnicii mineri de
de extracţie şi preparare a cărbunelui la Barza şi-au unit efor
turile în muncă, obţinînd
noi depăşiri de plan la
principalele sortimente.
— In anii actualului lui cincinal cu planul exem do execuţie ale anului în Astfel, sub conducerea
cincinal, colectivul de plar îndeplinit la toţi indi curs ? organizaţiilor de partid,
muncă al I.A.C.M.M. Pe catorii. I n primul semestru — Ne revin sarcini mari oamenii muncii de aici au
troşani a realizat în ba al anului şi în luna iulie şi importante, strîns legate realizat suplimentar pre
zinul Văii Jiului obiective am pus în funcţiune şi pre de cele ale minerilor care vederilor, în lunile tre
industriale de mare im dat beneficiarilor 19 o- trebuie să extragă tot mai- cute din an, peste 6 tone
portanţă pentru economia biective, dintre care cele mult cărbune, să crească plumb, 11 tone zinc, 035
judeţului şi a ţării, vizînd mai importante sînt i plat randamentele în abataje. tone sulf, 800 tone cal-
creşterea capacităţii de ex forma de descărcat agrega Rezultatele noastre în pro cită şi circa 130 tone de
tracţie şi preparare a căr te Uricani, staţia ventila ducţie, an de an tot mai utilaj tehnologic.
bunelui, alte însemnate lu toare Mierleasa, puţul cu bune, se datoresc dotării
crări pentru oamenii mun skip Lupe'ni şi maşina de moderne de caro dispu
cii din această zonă. Vă Mecanizare
rugăm, tovarăşe inginer Lu- Ritm ţi calitate In realizarea şi automatizare
ca S-uciu, director tehnic al în minerit
întreprinderii, să reliefaţi, I N V E S T I Ţ I I L O R
succint,' principalele reali Arţionînd pentru trans
zări obţinute în lunile care punerea neabătută în via
au trecut din acest an. extracţie nr. 2. 118 apar nem, faptului că prin gri ţă a indicaţiilor şi orien
— Putem spune cu satis tamente pentru mineri şi ja partidului sîntem perma tărilor tovarăşului Nicolae
facţie că anul 1985 a fost, alte lucrări. Am realizat, nent echipaţi cu nci insta Ceauşescu, secretarul ge
pînă în prezent, un an cu în această perioadă o pro laţii si utilaje, care; ne uşu neral al partidului, in
rezultate bune pentru co ducţie de' - construcţii-mon- rează eforturile fizice, cresc vederea mecanizării lucră
lectivul nostru. In cinstea taj în valoare de peste 162 productivitatea muncii, ne rilor în minerit, specia
Hunedoara,
aniversării a două de milioane lei, ceea ce în determină să acordăm im lişti de Ia I.C.I.T.P.L.C.I.M. Pvnă Fabrica de încălţăminte din de fel tic atelierul stanţă.
fel
cind
unele
pantofi,
materialele
devin
cenii de la Congresul al seamnă aproape întreaga portanţa cuvenită pregătirii Deva, în colaborare cu cei dintre ele, poposesc pentru cîtcva clipe şi în harnicele miini
IX-lca şi a alegerii tova producţie de conştruclii- şi perfecţionării profesio de la C.M. şi E. M. Deva ale Măriei Mindoiu, iar operaţia se numeşte subţierea pie
răşului Nicolae Ceauşescu montaj a anului 1981. Spo nale. Beneficiind şi de o au conceput, realizat şi selor rigide. * Foto NICOLAE GHEORGHIU
în înalta funcţie de secre rul de producţie} înregis aprovizionare corespunză
tar general al partidului, trat are la bază creşterea toare cu materiale, corelată
c o n s t r u c t o r i i de la productivităţii muncii de la cu o organizare mai bună
I.A.C.M.M. Petroşani s-au 117 800 lei în 1981, .la a activităţii pe şantiere, o ÎN ZIARUL DE AZI :
prezentat cu un buchet de 199 900 lei pe o persoană mobilizare pe măsură a
realizări frumoase, care o- în acest fin. lucrătorilor, în acest an am • Omagiul nostru marelui ctitor al României socialiste moderne • Prin angajare to
glindesc marea putere de — Care şîuţ obiectivele
mobilizare sub conducerea prioritare pentru intrepriiT- Interviu realizat de tală şi sprijin eficient - producţia poate fi redresată • Noul an de invăţămint se pre
comuniştilor, hotărîrca dore la ora actuală şi în MARIN NEGOIŢÂ
noastră fermă de a încheia ce stadiu de execuţie se găteşte acum • Sport.
acest ultim an al actualu află ele faţă de graficele (Continuare in pag. a 2-a)
VARA SĂ PREGĂTIM IERNATUL Să acţionăm energic pentru 6 AUGUST 1929
A M I M A I i e i
creşterea operativităţii Moment de referinţă in istoria
Cămările zootehniei se umplu şi eficienţei în transporturi! luptei revoluţionare din România
Luptele
din
revoluţionare
direcţiunii minelor. Văzînd
prin strădanii permanente! din cadrul adunării gene nalitic, principial şi in evi perioada crizei economice aceasta nedreptate, munci
Deschizînd
dezbaterile
res
ponsabil, punînd
rale . a oamenilor muncii denţă deopotrivă unele re din 1929—1933 reprezintă torii au recurs la Curtea
■ Formei zootehnice a Coo pentru aprovizionarea cu de la I.T.A. Deva, tovară zultate pozitive, cit mai un moment de o deosebită de casaţie, care, la rândul
perativei agricole de pro apă, la turnarea unei alei şul Gheorghe Popa, pre ales greutăţile şi lipsurile însemnătate în istoria miş ei, a dat cîşlig de cauză
ducţie din Brănişca îi re de acces în fermă şi în şedintele comitetului sin care au făcut ca activi cării muncitoreşti. Ele au tot direcţiunii minelor.
vin sarcini importante în baza furajeră, urmînd ca dicatului din întreprindere, tatea în ansamblul ei şi constituit o victorie politi Faptul acesta a determinat
înfăptuirea autoconclucerii apoi să se instaleze un nou a subliniat ideile şi orien bilanţul pe primele şase că a clase] muncitoare din muncitorii să treacă la ac
şi autoaprovizîonării teri bazin cu apă, o casă de tările din cuvîntarea secre lunj din - acest an- să nu ţara noastră, care s-a a- ţiuni hotărâte prin care să
toriale. Pentru a asigura o pompe ş.a. Şeful de lot ne tarului general al partidu se ridice la nivelul posi firînat ca forţa cea mai silească patronii să accepte
bună desfăşurare a viitoa spunea cu, pînă cel tîrziu lui, tovarăşul Nicolae bilităţilor colectivului, al înaintată a societăţii, avan. pe mai departe contractul
rei stabulaţii — la finele la sfîrsitul lunii septem Ceauşescu, rostită la Ple eforturilor depuse. garda luptei întregului po colectiv.
acestui an unitatea va brie, toate lucrările vor fi por împotriva exploatării Comuniştii, aflaţi în pri
avea 750 bov ne şi 1 100 finalizate. şi a dominaţiei monopo mele rânduri, arătau mun
ovine — fermei îi sînt ne- Pentru asigurarea bazei Adunările generale ale oamenilor muncii — lurilor străine, pentru o citorilor că numai prin
viaţă mai bună, libertate luptă pot smulge patroni
expresie a democraţiei şi autoconducerii şi ■'■democraţie., independen lor contractul colectiv. In
C.A.P. BRĂNIŞCA muncitoreşti ţă şi suvTiranîtiftc naţio tr-un raport din acea vre
1
nală. me al organelor de repre
Unul dintre momentele siune se arată : „Comuniş
ccsare 670 tone fin, 2 800 furajere, cooperativa agri nara C.C. al P.C.R. şi a Majoritatea celor care au importante din lupta pro tii reprezintă un pericol
tone suculente şi 780 tone colă are 50 de ha cu trifoi activului central de partid, luat cuvîntul au apreciat letariatului "român din pri în această regiune, prin
grosiere. Imediat ce au ie şi lucerna în cultură pură consacrată aniversării a că, deşi din unităţi au mii ani ai crizei economi numărul de salariaţi şi
şit animalele la păşune, în şi 35 de ha în cultură as două decenii de la Con- plecat în ultima vreme ce, îl constituie, fără în propaganda la care se de
unitate au început lucrări cunsă, precum şi de 10 ha cresul al IX-lea, chemări mulţi - muncitori de bază, doială, eroica grevă a mun dau" Pentru a stăvili a-
pentru asigurarea condiţii cu sfeclă furajeră. In a- le din vibrantul Apel a- că piesele de schimb, car citorilor minei'] de la Lu- vîntul revoluţionar al ma
1
lor optime în vederea ier- coastă vară s-au însămîn-- dresat de plenară, idei care buranţii şi lubrifianţii, în poni, din august 1929. „Pri selor muncitoare, autorită
nării efectivelor. Cu spriji ţat 80 de ha cu culturi îndeamnă naţiunea la con unele perioade, n-au fost ma mare bătălie de clasă ţile au intensificat teroa
nul financiar al statului, duble pentru furaje. Rapi- jugarea tuturor energiilor aprovizionaţi în cantităţi din şirul luptelor sociale rea în toată Valea Jiului.
un lot al întreprinderii de ţa a fost recoltată la timp pentru îndeplinirea inte suficiente, totuşi s-au din această perioadă — In ciuda terorii dezlănţui
execuţie a lucrărilor de şi însilozată. S-a încheiat grală a sarcinilor pe acest depus eforturi susţinute, subliniază tovarăşul Nicolae te, muncitorii. în f r u n t e eu
îmbunătăţiri funciare, coor recoltarea furajelor legumi an şi pe întregul cincinal, iar cu sprijinul permanent Ceauşescu — o constituie comuniştii, au organizat
donat de sing Mircea Popa, noase în cultură pură, în pentru pregătirea temei al organelor locale de lupta minerilor de Ia Lu- demonstraţii prin care au
a început o seamă de lu treaga recoltă fiind trans nică a planului pe 1986. partid şi de stat, al cen penj din 1929“. cerut redeschiderea sedii
încă din 1928, Direcţiu
crări de modernizare a ba portată şi depozitată, lu Subscriind u-sc acestor trale] de resort. - al unor nea societăţii „Lupeni" a lor sindicatelor unitare şi
eliberarea
arestaţi.
celor
zei materiale a fermei.- crări la care s-au eviden cerinţe majore subliniate colaboratori şi beneficiari refuzat să mai recunoască P u tern i cele d em onst rn ţ i i
Astfel, un adăpost a fost ţiat cooperatorii Iosi.f de secretarul general al au fost rezolvate opera contractul colectiv încheiat dezorientează autorităţile
transformat în maternitate, Lucaci, Miron Tamaş, Mi- partidului, discuţiile, ca şi tiv probleme stringente ale cu muncitorimea minieră. care raportează forurilor su
altul a fost tencuit. S-a ron Sav, Loghin Moţ. materialul prezentat de to prod ucţiei. Acest fapt a produs vii ne perioare.- „deşi sediile sin
— Avem un colectiv har-
instalat o tocătoare de fu Gheorghe Ghiciră, Nicolae varăşul Ioan IJaraga, pre mulţumiri în rândurile mi dicatelor unite au fost si-
raje de mare capacitate, şedintele consiliului oa DUMITRU GHEONEA, norilor, care au înaintat
s-a construit un fînar. In TRAIAN BONDOR menilor muncii al I.T.A. VALENTIN NEAGU revendicările lor comisiei Prof. ION FRÂŢILA
momentul de faţă se lu Deva, au fost străbătute de arbitraj. Comisia de ar
crează la o nouă instalaţie (Continuare în pag. a 2-a) de un pronunţat spirit a- (Continuare in pag. a 2-a) bitraj a dat cîşlig de cauză (Continuare în pag. a 3-a)