Page 18 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI ^
% 3 1
- — * "
Sâ acţionam energic PENTR
20 de ani da la Congresul al iX-lea al P.C.R,
Petroşani
A.R.A. Brad, activitatea de
(Urmam din pag. 1) reparaţii capitale, pentru A.T.A. de importanţa con DV
—
sar
ştienţi
im NOSTRU MARELUI CTITOR nic şi conştiincios, care a că am dovedit că putem". cinilor ce le revin în conti
a
răspunde
nuare,
pentru
—
în pofida greutăţilor
cu
pentru
muncit
obiective,
unele
a compensa dăruire greutăţi şi neajunsurilor Petroşani, cit mai bine sarcinilor
crescînde ale economiei şi
din
autobazele
AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE torul tehnic releva întreprin Hunedoara şi nr. 2 Deva vieţii socialo din judeţul 20.00 Tclej
direc
obiective
—
al
derii, Wieland Schnelder. s-au situat în această or nostru — au adus în dis * In
Nu ne-am făcut însă pla dine în întrecerea socialistă cuţie stările dc lucruri lei
nul, în principal, datorită pe semestrul I, deşi toate negative din colectivele în 20,20 Actua
nomi<
Manifestări politico-educative faptului că nu ni s-au a- cele şapte subunităţi au caro muncesc şi hotărîrea 20.35 Univ<
sigurat resursele necesare avut aceleaşi condiţii de de a acţiona mai dinamic . lîpoc:
ori ni s-au dat spre sfîr- lucru — releva Iosif Bu- în producţie, de a asigura 5}ouă
plinir
ZDRAPŢI ţoni, secretar adjunct al lume mai bună şi mai şitul lunilor, cînd nu se lea, directorul întreprinde transporturilor auto pe care copiii
Comitetului orăşenesc de dreaptă, pentru pace" (Am- mai putea cîştiga ceea ce rii. Aceasta înseamnă că lo realizează maximă ope Rcpo;
• Ampla apreciere de partid Călan, „România bruş losef, secretar al co pierdusem. acolo unde munca se -or rativitate şi eficienţă, în * Bu
sab
care se bucură România în lume, în anii Epocii mitetului U.T.C. de la în ansamblul lor, dez ganizează mai bine, se so lumina indicaţiilor date do —ar
socialistă, realizările po Nicolae Ceauşescu" (Ionel C.S.V.C.). baterile au fost caracteri luţionează operativ proble secretarul general al parti * Om
porului român pe toate Hodorog, secretarul comi Reuniunea ştiinţifică s-a zate de obiectivitate şi res mele, rezultatele bune nu dului. * An -
meridianele globului, ini tetului de partid de la constituit, totodată, într-o ponsabilitate muncitoreas întîrzie. Asemenea posi „Dispunem de un însem dv.
tru
ţiativele de pace ale pre C.S.V.C.), „Organizaţia re caldă manifestare de ade că, dc spirit autocritic a- bilităţi de acţiune le au nat potenţial uman, teh 20,55 Pagii:
şedintelui ţării, tovarăşul voluţionară de tineret, o ziune la ideile-îndemn suipra unor neajunsuri pro toate colectivele noastre şi nic şi materia], de oameni Iui J
Nicolae Ceauşescu, au fost puternică forţă educativă" din cuvîntarea tovarăşului prii şi angajant pentru ele trebuie folosite cu fer cu experienţă, ataşaţi co (coloi
cu pregnanţă reliefate în (Dan Mie, secretar al Co Nicolae Ceauşescu rostită recuperarea restanţelor şi mitate şi răspundere lectivului, de o puternică 21.35 Rxpei
— ini
cadrul simpozionului ce a mitetului orăşenesc Călan la Plenara Comitetului Cen îndeplinirea planului pînă — Locul fruntaş ocupat forţă politică şi organiza 21,50 Telej
avut loc la Căminul cultu al U.T.C.), „Tineretul Româ tral şi a activului central la sfîr.şitul acestui an. „Să în întrecere pe semestrul I torică, pe care trebuie să 22.00 Inchi
ral din Zdrapţi sub generi niei socialiste, factor ac de partid, consacrată ani fim ajutaţi în vederea re nu ne conduce la nuto- le punem deplin în va mulu
cul „Concepţia tovarăşului tiv în promovarea politi versării a 20 de ani de la activării parcului de auto mulţumirc — menţiona Pe loare — sublinia tovară
Nicolae Ceauşescu despre cii externe a partidului şi Conqresul al IX-lea al basculante şi concentrarea tre' Iacob de la A.T.A. 2 şul Ioan Haraga. Printr-o
menţinerea păcii în epoca statului nostru, pentru o P.C.R. activităţii pe o arie mai Deva. Şi noi şi, celelalte dăruire exemplară a fiecă
contemporană". în conti restrînsă, să primim la colective din cadrul între ruia la locurile noastre de
nuare, a fost prezentat timp necesarul de motori prinderii puteam munci maţ muncă, printr-o conlucrare BUCURI
filmul ,,Mondo umano". nă, ulei şi piese de schimb", bine. Dar, trebuie să recu mai strînsă între subunităţi, dioprograi
propunea Teofil Tricu •— noaştem că, în spatele u- secţii, ateliere, formaţii de 0,30 La (
CĂLAN de la A.T.A. Hunedoara. nor cauze obiective, s-au lucru, ca şi între noi şi agricultur
„Putem să ne organizăm perpetuat atitudini do in beneficiarii prestaţiilor pe jurnal; 7,:
rea zilei
• în aceste zile de efu disciplină, de superficiali care le executăm, printr-un 3.00 Ilcvis
ziune sufletească, de pro mai bine munca, să insis tate, de slabă organizare. sprijin mai substanţial din Curierul i
tăm pe prestarea de servi
fundă mîndrie patrioti cii cu combustibilul bene Pentru îmbunătăţirea mun partea centralei şi a minis Buletin d<
că faţă de tot ceea ficiarilor", era de părere cii în acest semestru, re terului do resort în ve pundem
10.00 Bul<
ce s-a înălţat trainic Grigorc Stoica, de Ia cuperarea restanţelor şi în derea aprovizionării tehni- 10.05 Fori
şi durabil în epoca ce A.T.A. Brad. „O problemă deplinirea planului, este co-materiale si a perfec amatori;
poartă numele ctitorului ei, esenţială pentru realiza necesar să utilizăm cu in ţionării sistemului de re eele şi io, d
rel-
Nicolae Ceauşescu, mani rea planului nostru fizic şi tensitate sporită autobas tribuire a muncii în acord vi,- ule
festările de ataşament la economic o constituie cali culantele, să eliminăm global, vom reuşi să ne fo. ,.^Ay 1
politica partidului şi sta tatea reparaţiilor capitale cursele în gol, să creştem situăm la nivelul sarcini Ştiri; 11,
tului nostru sînt eviden la autovehicule, executate calitatea lucrărilor do re lor din acest semestru, al pionicriloi
tate; 12, Oi
ţiate şi prin acţiuni poli de A.R.A. Tg. Mureş. A- paraţii şi a prestaţiilor, să cerinţelor tot mai mari po Ştiri; 12,0;
tico-educative de presti cestea sînt însă sub orice echipăm • cit mai multe care ni Lo pune economia catelor. n
giu. Aşa a fost simpo critică — relevau în cu autovehicule cu instalaţii complexă,., dinamică a ju condiţiona
12,25 Din
zionul ştiinţific, organizat vin tul lor Emili an Bîrzan pe gaz. deţului. Să trecem hotărît rillui; 12,
sub egida Consiliului oră — de la A.T.A 2 Deva, Şi alţi participanţi la la acţiune, să materializăm ră radio-i
şenesc de educaţie politi Viorel Popa — de la A.T.A. dezbateri — Marcel Dina, neabătut cuprinzătoarele 1 Ia 3 ; i
rioşilor; :
că şi cultură socialistă de 1 Deva, Avon Popa — dc contabilul şef al între programe de măsuri pe care Ştiri; 10,0
la Călan. Desfăşurat la la A.T.A. Orăştie. Centrala prinderii, Vaier Mcrian, de le. avem, obiectivele ce ne doric; 16,1
clubul „11 Iunie" al Com şi ministerul de resort, so la A.T.A. Haţeg, Ioan Ma revin din istoricele docu Ceauşescu
împliniri
binatului siderurgic „Vic licitau vorbitorii, să ne nea, de la A.T.A, 1 Deva, mente ale Congresului al Raejognzc
toria", sub genericul „Epo ajute să dezvoltăm noi, la Arpad Kereştely, de la XlII-loa al partidului". 16,55 Sfat
ca Nicolae Ceauşescu, 17.00 Buli
17.05 Sini
epoca de glorii a tinere dienţa ra
tului nostru revoluţionar", scrii : *
simpozionul a beneficiat de Lucrările miniere de sporire a capacităţilor Revista ir
dio * Pe
comunicări care au susci pentru
tat un deosebit interes. de extracţie şi preparare a cărbunelui informaţii
jurnal; 20
Aşa au fost „Epoca Nicolae „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu, contribuţie esen cretarul general al parti mîntului
Ceauşescu, epoca de aur ţială la dezvoltarea teoriei şi practicii construcţiei societă (Urmate din pag. 1) sarcinilor ce revin Între dului, tovarăşul Nicolae sugestia
a României socialiste" — ţii socialiste multilateral dezvoltate in România" este tema prinderii. într-o or;
vitrinei omagiale organizate la librăria „Ovid Densusianu" reuşit să realizăm peste 95 — La rezultatele pe care Ceauşescu. nâ muzie
susţinută de Dionisie Fren- din Deva. la sută din valoarea de le-am obţinut un aoort — Ce sarcini vă revin Buletin «1
plan a preparaţiei Lupeni, important 1 -au avut oa in semestrul al II-lea şi
să depăşim cu 57 la sută menii muncii din cadrul cum sînteţi pregătiţi să le
Cămările zootehniei sarcinile la noul obiectiv brigăzilor Valea de Brazi, îndepliniţi ?
—
în lunile rămase din
— incintă Valea de Brazi,
III
Livezeni,
să finalizăm peste 60 la II Petrila, S.U.T. Vulcan, acest ultim an al actualu DEVA:
I
Iscroni,
(Urmare din pag. 1) întregime necesarul, la toa ie naturale. Pentru impul sută din lucrările aferente cit şi colectivul secţiei de lui cincinal avem de rea (Patria);
te sortimentele — ne-a spus sionarea transportului se minei Lupeni-şud Ceea ce producţie secundară. In lizat o producţie de con- mofon i
Stînea, Dotei Podelean şi ing. Cornel Almăşan, şeful impune să se mobilizeze trebuie remarcat este fap ansamblu, avem un colec strucţii-montaj de circa DOARA:
alţii. La ora actuală, în formei zootehnice. Am avut la această activitate şi că tul că dispunem de con tiv de oameni harnici, bine 230 milioane lei. Evident, ne (Mode
Kramer i
cămările zootehniei se află o recoltă bună pe supra ruţele membrilor coopera diţii optime îndeplinirii în pregătiţi profesional, con faţă de rezultatele din (Modern
400 tone siloz, 300 tone feţele cultivate cu trifoi şi tori, numeroase în satele continuare a planului pe ştienţi de importanţa sar semestrul întîi, trebuie să claraţic
grosiere şi 350 tone fîn. lucerna. comunei Brănişca. Pentru anul 1985. producem mult mai aîult. (Flacâra):
monedei
în anul trecut, unitatea Recolta de furaje este — Să evidenţiaţi, tova cinilor trasate do partid, Dispunem însă do toate Iul Corv
a apelat la procurarea de realizarea acestui deziderat răşe director şi colectivele care pun mai presus de condiţiile necesare reali TROŞANI
furaje. Ce perspective sînt înti-adev'ăr bună. în cîmp se'*impune intervenţia efi care îşi aduc în mod con orice îndeplinirea planului, zării planului pe semestrul grul Mal;
Gheţuri |
în acest an ? însă se află mari cantităţi cientă a consiliului popu stant cea mai importantă materializarea importante al II-lea şi pe întregul nirea); J;
— Ne vom acoperi în de fîn, mai ales pe fînoţe- lar. contribuţie la realizarea lor sarcini trasate de se an 1985. tra tereştri
LUPENI:
nale (Ci
CAN : Ni.
detectiv
între unităţile din ca mobilizatoare •— sublinia LONEA:
drul I.P.L. Deva, Secţia Prin angajare totală şi sprijin eîieient Nicolae Ştefan, secretar (Minerul)
de mobilă Brad arc o pon adjunct al comitetului de O afacere
dere însemnată în produc partid al secţiei. îndeosebi eitorcsc);
vestea
ţia întreprinderii, situîn- producţia poate îi redresată la export, pentru îndepli (Retezat):
du-se ani Ia rînd printre nirea cărora va trebui să (Steaua r
Călăreţii
fruntaşi. în ultima vreme banchetele K132 şi K 136, ternă. Cauzele ncrealizări- muncitorii Gheorghe Dineş, Elena Stana, Ioan Indici, ne mobilizăm exemplar, 9 seriile
insă. colectivul brădean masa PSS, masa model lor sînt mai multe, înce- Ghoorghe Bulzescu, Rodica Cornelia David, Nicolae aşa cum a recomandat se Pianke (1
nu-şi mai găseşte cadenţa, 7 903, birourile REF 119 — pînd cu neritmicitatea în Neag şi Maria Furdui — Matei, Viorica Nistor, Vio cretarul general al parti GIU-BAI:
in pofida eforturilor pro coate pentru export —, ca aprovizionarea cu materii lucrăm concomitent la mai rel Rişcan, Mircea Gligor, dului, tovarăşul Nicolae cat' „■ (Cas
IIATEG:
prii depuse şi a măsurilor mera combinată „Băiţa", prime şi materiale, îndeo multe produse, cu accent Ionel Vlad şi alţii. Ceauşescu, la plenara co le de pe
organizatorice luate. Re- pentru beneficiarii din sebi cli creştea şi furnir de pe calitatea acestora şi fi „Sînt mulţi meseriaşi mună din iunie n.c. şi la BRAZI: :
partizîndu-i-se sarcini deo ţară. De remarcat preocu stejar, aracet, şuruburi, nalizarea lor la termen — harnici şi pricepuţi care, plenara C.C. al P.C.R. şi verii; CA
pe terme
sebit de mobilizatoare la pările şi eforturile depuse unele piese de scliimb pen arăta Ghoorghe Turcu, de se străduiesc şi reu a activului central de dc cultul
export (aproape întreaga pentru realizarea unor pro şesc să obţină rezultate partid, consacrată aniver Xntoarcer;
producţie fiind destinată duse de calitate şi onora TTraj.iiii.y-TTTTTTTnTŢTM'T TJTf ŢTTl bune. Unii însă se abat sării a două decenii de la puşneanu
(Mureşul)
unor beneficiari externi), rea în termen a corutrac- 1 frecvent de la disciplină, Congresul al IX-lea, cum tirea unc
consiliul oamenilor muncii telor. IL Îl! AN OETRECERE IN CINCINALUL VIITOR £i| LDjg nu întreţin în mod cores rezultă din Apelul adre (Lumina)
ele la I.P.L. Deva are şi — Este adevărat că for punzător instalaţiile şi uti sat de plenară tuturor oa vreau să
obligaţia dc a asigura a- ţa colectivului nostru a tru agregate —, neasigura- la sectorul montaj. Sigur, lajele din dotare, mani menilor muncii, întregu (Minerul)
cestui colectiv condiţiile slăbit în ultima perioadă — rea la timp a comenzilor eficienţa muncii noastre festă superficialitate faţă lui popor. Colectivul nos
pentru desfăşurarea nor aceasta şi ca urmare a la nivelul planului, dar şi depinde de modul în care de gospodărirea bunurilor tru are capacitatea profe
mală a activităţii i asigu plecării unor meseriaşi cu lipsuri şi neajunsuri pro- ne organizăm, de folosirea unităţii" — considera tâ sională şi forţa organiza
rarea bazei tehnico-mate- experienţă şi vechime'—, prij privind organizarea şi raţională a maşinilor, de nărul inginer Iosif Barta. torică necesare redresării
riale şi a comenzilor. însă cei care am rămas disciplina muncii. respectarea tehnologiilor, Secţia de mobilă Brad a activităţii productive, re Timpul
O recentă documentaro la ne străduim să ne facem Faptul că în fiecare lună de pasiunea ‘fiecăruia pen fost dotată în ultimul timp venirii în rîndul colecti azi, 6 au
Secţia de mobilă Brad ne-a cit mai bine datoria — nici a fost lansat un pro tru ceea ce face" cu unele utilaje moderne, velor cu rezultate bune la mea va f
dezvăluit o serie de as spunea Mihai Sunedrea, dus nou oste îmbucurător. Dc altfel, şi în celelalte de mare productivitate, nivelul întreprinderii. De va încălz
fi mai n:
pecte pozitive din activita preşedintele comitetului de Dar schimbările frecvente sectoare (maşini, prelucra şi-a amenajat o hală pen pinde în cea mai mare tea şi '
tea colectivului, strădanii sindicat al secţiei. Totuşi, în fluxurile de fabricaţie, re mecanică, pregătire, băi- tru croit materiale şi are măsură de noi, dar şi de miază. '
le depuse pentru realiza aşa după cum s-a apre ca şi multiplele defecţiuni ţuire, finisaj, montare) lu- ' în curs de finalizare două sprijinul pe care-1 solici moderat
rea sarcinilor. Astfel, în ciat şi -în recenta adunare tehnologice au făcut ca ac crează oameni harnici, camere de uscare ă che râturile
cuprinse
cele şapte luni ale anu a oamenilor muncii, în pe tivitatea să nu se deru conştiincioşi, care obţin restelei cu o capacitate de tăm din partea organelor grade; ia
lui au fost lansate în fa rioada care a trecut din leze fluent. „împreună cu rezultate bune. Aşa sînt 24 mc. tutelare de resort. între 27
bricaţie mai multe sorti an nu ne-am îndeplinit echipa pe care o conduc — Florea Cor, Virgil Pa vel — Sarcinile secţiei sînt G. DINU, Dimineaţ
pe văi.
mente de mobilă, între care deeît producţia fizică in şi i-aş remarca aici pe Zprica Cioază, Eelicia Cor, în continuare deosebit de LIVIU BRAICA