Page 21 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 21
Vizita de lucru a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂTl
1% Nicolae Ceauşescu
IUBITUL «uwtootoec în judeţul Galaţi
S O C I A L I S M U L general 8 al august, tovarăşul biective ce în stau în cin industriilor 9,00... Tovarăşul
uşoară
ş)
ali
viitorul
făptuirea,
Joi,
cinal, a mobilizatoarelor o-
mentară.
secretar
Nicolae
Ceauşescu,
faţa
Ora
Partidului
Co
preşedintele
Român,
munist
puternicului
şa Elena Ceauşescu sosesc,
Republicii Socialiste Româ muncitoresc din detaşament Nicolae Ceauşescu, tovară
oraşul
şi
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C nia, împreună cu tovarăşa judeţul Galaţi. la bordul elicopterului pre
Elena Ceauşescu, s-a întîl- La vizita de lucru au zidenţial, în incinta puter
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N nit cu reprezentative co participat tovarăşii Emil nicei cetăţi- metalurgice.
lective de muncă din Ga Bobu, Gheorghe Oprea, La locul de aterizare a
laţi. Silviu Curticeanu. elicopterului se aflau mii
Continuînd rodnicul dia de metalurgişti, care pur
Aici,
Anul XXXVII, nr. 8 627 VINERI, 9 AUGUST 1985 4 pagini - 50 bani log de lucru avut în zile mintea pe malul Dunării, tau lozinci în cinstea parti
şi
omului
braţul
le precedente cu oameni ai muncitor, stimulate de po dului nostru comunist şi a
muncii din judeţul Con patriei socialiste, portrete
stanţa, noua întîlniro a litica economică ştiinţifică, ale tovarăşului Nicolae
de
ÎN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST t o Ceauşescu l u cu i furnaliştii, partidului nostru comu a Ceauşescu, ale tovarăşei
largă
perspectivă
v
a r ă ş u
Nicolae
v
o
a r ă ş u
oţelarii, laminoriştii celei nist, a secretarului său Elena Ceauşescu. l Nicolat
T
tovarăşa
Elena
în d e p lin ir e a p la n u lu i la t o ţ i mai mari şi moderne cetăţi general, au făurit cea mai Ceauşescu au fost salutaţi
Ceauşescu,
viguroasă „inimă de oţel"
a
metalului
cu
românesc,
constructorii de nave gă- a ţării. La Galaţi se dez cu deosebit respect, în nu
in d ic a t o r ii - p r e o c u p a r e a lăţeni a prilejuit o temei dernizează, ca urmare a mele întregii populaţii a
voltă continuu şi se mo
nică şi multilaterală anali
acestor
meleaguri
străvechi
ză a modului în care grijii permanente a condu româneşti, de primul se
e s e n ţ ia lă a c o le c t iv u lu i se acţionează pentru înde cătorului partidului şi sta cretar al Comitetului jude
acest
plinirea
planului
pe
tului
de
ţean de partid, Marin Ena-
pioducţia
nostru,
an şi pe întregul cincinal nave fluviale şi maritime, ehe, care le-a adresat un
întreprinderea chimică rii sarcinilor de plan pe la toţi indicatorii şi cu efi cunoscute astăzi pe toate călduros bun venit.
Orăştie, unitate reprezen semestrul al Jl-lea, cît şi cienţă ridicată, cum se pre meridianele globului, cea a
lAUGUST tativă în domeniul prelu recuperarea restanţelor în gătesc condiţiile pentru în construcţiilor de maşini, a (Continuare în pag. a 4-a)
crării maselor plastice, a registrate la unele sorti
încheiat primul semestru mente, datorate neasigură-
2 > :«< > 2 > X X X Xf<^ al anului cu rezultate bune rii la timp a materiilor Marea adunare populară din municipiul Galaţi
în producţie. După cum prime necesare. în cuvîn-
se arăta în darea de sea tul său, maistrul Danu Un moment de deosebită şi face în vederea înfloririi s-a scandat cu putere
i 2 MILIOANE LEI mă prezentată cu prilejul Cocard, din cadrul sec semnificaţie a vizitei de lu patriei socialiste, creşterii „Ceauşescu — şi P.C.R."!,
ţiei a Il-a ambalaje, spu
adunării generale a oame
cru
poporul!“,
a
întregii
noastre
„Ceauşescu
tovarăşului
Nicolae
bunăstării
nilor muncii de tovarăşul nea : „Activitatea schim Ceauşescu l-a constituit naţiuni.
ECONOMII Gheorghe Vaier, directorul bului „C", din care fac marea adunare populară T o v a r ă ş u l Nicolae „Stima noastră şi mîndria
întreprinderii, în primele parte, se poate caracteri — Ceauşescu — România!".
La secţia turnătorie a za, drept bună. Noi lucrăm desfăşurată în municipiu] Ceauşescu, tovarăşa Elena Adunarea a fost deschisă
" \ C.S..Hunedoara s-au con şase luni, consiliul oame pe diferite tipuri de ma Galaţi. Ceauşescu au răspuns cu de tovarăşul Marin Enache,
toţi
factorii
nilor
muncii,
tabilizat, pe perioada şini, cu gramaje cuprinse Pe modernele bulevarde căldură acestor entuziaste prim-secretar al Comitetu
trecută din acest an, im de conducere au situat în între S0—3000 grame şi am străbătute de coloana ofi manifestări. lui judeţean Galaţi al
portante sporuri de pro centrul preocupărilor înde reuşit să ne onorăm sar- cială de maşini,, mii de Clădirile care încadrează P.C.R.
ducţie : la piese turna plinirea ritmică şi integră gălăţeni — bărbaţi şi fe esplanada din faţa Casei » Au mai luat cuvîntul to
te din oţel — 31,4 tone, mei, tineri şi vîrstnici — de cultură, unde s-a des varăşii Costache Trotuş,
piese turnate din fontă şi-au manifestat sentimen făşurat marea adunare adjunct al ministrului in
— 36,4 tone, utilaj tur Adunările generale ale oamenilor muncii — tele de înaltă stimă şi pre populară, erau împodobite dustriei metalurgice, di
nare — lingotiere 51 800 expresie a democraţiei şi autoconducerii ţuire faţă de conducăto sărbătoreşte. rector general al Centralei
tone. De asemenea, aici rul partidului şi stalului La sosirea la tribună, to industriale siderurgice Ga
s-au înregistrat economii muncitoreşti nostru, recunoştinţa lor varăşul Nicolae Ceauşescu, laţi, şi Victor Ştefan, pre
la preţul de cost în va fierbinte pentru grija per tovarăşa Elena Ceauşescu şedintele Consiliului oame
loare de peste 2 milioa S manentă pe caro o poartă au fost întîmpinaţi cu pu nilor muncii de Ia Şantie
ne Iei. între colectivele \ lă a planului la producţia cinile de plan. O atenţie dezvoltării multilaterale a ternice aplauze şi urale. rul Naval Galaţi.
care şi-au adus o contri \ fizică sortimentală stabi aparte am acordat utiliză municipiului şi judeţului într-o atmosferă de puter
buţie însemnată la obţi lită. rii materialelor recuperate: Galaţi, pentru tot ce a făcut nică vibraţie patriotică. (Continuare in pag. o 4-a)
nerea acestor rezultate, în această primă parte a s-au măcinat peste 140 tone
se numără schimbul anului, printr-o mobilizare de asemenea resurse şi 35
condus de maistrul prin generală, s-au obţinut tone resturi provenite de
cipal Constantin Stanco- peste plan 147 tone pro ia diferiţi beneficiari din
vici, şeful de formaţie duse prelucrate din polieti ţară. Nu sîntem însă mul EPOCA CAMPANIA AGRICOLĂ DB VARĂ
lacomi Frunzescu, comu lenă, 5 tone produse din ţumiţi de ceea ce am fă
niştii Iosif Aruncutea- poîiuretani, 4 tone din cut, putem şi trebuie să NICOLAE
nu, Iosif Borza, Cornel alte materiale plastice, ex producem mai mult". „In CEAUŞESCU
Păcuraru, Erta Feliciu, portul a fost depăşit cu semestrul al II-lea — ară 0 sarcină prioritară
Ionel Scîntescu şi alţii. 12,2 la sută, s-au realizat ta maistrul principal Petru epoca marilor
(VASILE GRIGORAŞ, co_ suplimentar 34 tone piese Ivaşcu, de la secţia a IH-a
rcspondent). turnate din fontă, 143 tone piese auto — ne revin sar împliniri socialiste întreţinerea legumelor!
oxizi de fier, piese de cini mari. Conducerea în
ÎMBUNĂTĂŢIRI schimb în valoare de circ? treprinderii noastre să in întreprinderea
500 000 Iei. siste mai mult la fur minieră Barza — In această perioadă, în roşiile şi varza, acestea
ADUSE MAŞINII toate unităţile agricole ca
Analiza muncii din pri nizorii de materii prime puternic racordată fiind executate de cîte pa
DE EXTRACŢIE \ mul semestru a scos în e- pentru a ne livra ma la dezvoltarea re deţin suprafeţe cultiva tru ori. Mecanizatorul Vio-
rel
te cu legume, trebuie să
Aparaschivei,
specia
Prin căutări asidue, \ videnţă în mod deosebit terialele în cantităţile şi bazei de materii sporească eforturile spe listul unităţii la astfel de
„Secţia
s-au
lipsurile
care
calitatea
cerută".
mani
necontenite, prin idei festat în producţie, parti sculărie şi-a adus o con- prime a ţării cialiştilor, mecanizatorilor operaţii, care în ziua do
novatoare, specialiştii l \ cipanţii la dezbateri venind şi cooperatorilor în di cumentării noastre tocmai
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 1 cu propuneri menite să a- L. BRĂDEANU (Pag. a ll-a) recţia e f e c t u ă r i i lu încheiase tratamentul chi
au realizat o instalaţie \ sigure cadrul optim deru crărilor de întreţinere, re mic la castraveţi, este cel
de acţionare a maşinii \ lării activităţii, îndcplini- (Continuare în pag. a 3-a) coltării şi livrării operati ce a efectuat cu conştiin
de extracţie cu dispozi ve către pieţe a legume- ■ ciozitate şi răspundere lu
tive cu tristoarc, tip | .vr.v.vrr.v.vr.-.v.vrrr.-.Yrr.v.'.Y.vrrr.'AVAW.V'^w.’.Y.Y.-.v.v.v.v.v.-.v lor. O activitate susţinută crările respective.
cascadă subsincronă, am întîlnit la ferma legu Cum în această perioadă
care se utilizează cu re IN PREGĂTIREA NOULUI AN DE STUDIU micolă a C.A.P. Sîritan- secetoasă legumele au ne
zultate bune la E. M. drei, care are o suprafaţă apărată nevoie de apă,
Coranda—Certej. Noua ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL POLITICO-IDEOLOGIC de 100 ha cultivată cu preocupările conducerii Ui
şi ingenioasa instalaţie roşii, ardei, vinete, varză, nităţii sînt concentrate
conduce la creşterea vi castraveţi, rădăcinoase ş.a. spte, menţinerea în bună
tezei de transport pe Asigurăm o bună pregătire şi Echipa de cooperatori din swre de funcţionare a in
verticală, are un consum toate brigăzile cooperati stalaţiilor de stropit şi asi
redus de energie elec desfăşurare a cursurilor şi cercurilor vei se aflau la efectuarea gurarea udării legumelor
trică prin reglarea vi celei de a treia praşile ma pe suprafeţe cît mai în
tezei în funcţie de sar nuale la vinete, ardei şi tinse. Mecanizatorul Ni
cina utilă a maşinii. In organizaţiile de partid Nicolae Ceauşescu, docu tura organizatorică, profi roşii. De fapt — preciza colae Nicolaescu, cel care
din municipiul Deva se mentele programatice a- lul învăţămîntului şi altele, inginera Ana-Maria Udrcs- a efectuat lucrările de se
SUCCESE află în stadiu avansat pre doptate de Congresul al de altfel cunoscute, în or cu, şefa fermei legumi mănat şi de întreţinere
gătirea deschiderii anului XlII-lea, cu un accent spo ganizaţiile de partid. cole, lucrarea este aproa mecanică a culturilor, răs
ÎN PRODUCŢIE punde acum de buna func
de studiu 1985—1986 în rit pe creşterea eficienţei — Ce s-a întreprins pînă pe încheiată pe toate cele
Chimiştii de la Orăş învăţămîntul politico-ideo- sale practice în ridicarea în prezent în privinţa or 45 ha cultivate. Coopera ţionare a instalaţiilor de
tie, sub conducerea or logic. Spre edificare, am nivelului . politico-ideologic ganizării cercurilor şi torii Elena Busuioc, Dori udare. Spre meritul iui,
ganizaţiilor de partid, adresat tovarăşei Elena ai comuniştilor, al tuturor cursurilor ? ca Neagu, Rodica Ocolişan, am constatat că aripile de
funcţiune
J
depun eforturi stăruitoa Drozd, secretar cu proble- oamenilor muncii, în culti — în toate organizaţiile Sînziana Lupaş, Ana Ra ploaie puse în Menţionăm,
mergeau
bine.
re în muncă pentru a mele de propagandă al Co varea spiritului militant, de partid au fost constitui du, Aurica Lădar, Alexan
mitetului municipal de revoluţionar în muncă şi te cercurile politico-educa- dru Jalbă, Aurica Vasiu, cele puse în funcţiune,
întîmpina ziua de 23 Au partid,, cîteva întrebări. viaţă, penti’U mobilizarea tive şi cursurile politico- Mărioara Iovan, Saveta Ur- pentru că, din cauze o-
gust cu noi şi remarca — Intîi de toate, vă ru şi unirea eforturilor colec ideologice, precum şi cele goi, Mariana Petreu, Floa biective, nu toate instala
bile succese în produc găm, tovarăşă secretar, să tivelor la înfăptuirea o- ale sindicatelor, U.T.C. şi rea Petrescu, Viorica Visi- ţiile de udat din dotarea
ţie. Hărnicia colectivu fermei erau puse la lucru,
relevaţi cîteva elemente ce biectivelor şi sarcinilor sta O.D.U.S. In ansamblul rin şi Cornel Haiduc, ca
lui de Ia I.C. Orăştie, prezintă noutate în orga bilite în viitorul cincinal structurii învăţămîntului, să-i numim pe cei prezenţi însă, ne asigura Mihai Po-
pe perioada trecută din nizarea şi desfăşurarea şi într-o perspectivă mai locul preponderent îl ocu permanent la muncă în pescu, inginerul şef al u-
acest an, se concreti noului an de studiu. largă. pă cercurile politico-edu- ferma legumicolă, au me nităţii, s-au luat deja mă
zează în depăşirea pla — Sînt, într-adevăr, cî De aici, derivă firesc a- cative. Din totalul de 689 ritul că pe întreaga su surile necesare pentru ca,
nului Ia producţia de teva cerinţe şi exigenţe sigurarea unei mai strînse cercuri şi cursuri, cele des prafaţă. cultivată cu legu în cel mai scurt timp, uda
mase plastice cu 3,6 la noi. legături a întregului con tinate masei largi de comu me. culturile sînt curate rea legumelor să se exe
sută, la oxizi de fier In primul rînd, în cen ţinut al învăţămîntului cu nişti, utecişti şi altor ea- de buruieni şi au un sta cute cu toate cele trei in
galben cu 10 la sută, a trul învăţămîntului politi- nevoile vieţii practice, ale diu bun de dezvoltare. stalaţii de aspersiune.
prevederilor la export co-ideologic vom pune stu îndeplinirii planului, a pro Interviu realizat de O atenţie sporită s-a a-
cu 12,2 la sută. dierea sistematică a operei gramelor adoptate. CORNEL ARMEANU cordat efectuării tratamen M. LIONEL
secretarului general al Apoi, sînt unele particu telor fitosanitare,- la unele
partidului, t o v a r ă ş u l larităţi care vizează struc (Continuare în pag. a 3-a) culturi, cum sînt vinetele, (Continuare în pag. a 3-a)
