Page 22 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Pag. 2
PEN"
EPOCA NICOLAE CBAUSESCU
epoca marilor împliniri socialiste TE
20,00 Tel
In
întreprinderea miniera Barza — puternic racordata 20,20 Aci
de
noi
la dezvoltarea bazei de materii prime a tar 20,.15 Liu
" Şi
ide
Zăi
soc
Dacă ar fi să parcurgem istoria de deauna în istoria României drept „Epoca Urmîndu-i neabătut preţioasele indicaţii, tei de la Vaţa de Jos, zestrea tehnică a 20,50 Air
peste 2 000 de ani a minei Barza, am Nicolae Ceauşescu". mobilizindu-se exemplar pentru a le tra întreprinderii a fost îmbogăţită cu noi uti (co
constata dezvoltarea neîntreruptă a mi Conducătorul partidului şi statului nostru, duce în viaţă, oamenii muncii de la I.M. laje, instalaţii şi echipamente, care asigură ItCT
neritului în această zonă a Ţării Zarandu- ctitorul noii Românii, cu spiritul său de cu Barza şi-au amplificat cu fiecare zi efortu productivităţi sporite, implicit creşterea pro tar
lui. Dar cei mai viguroşi paşi ai devenirii tezanţă, clarviziune şi înalt patriotism, a rile şi preocupările în abataje, în cariere ducţiei de resurse minerale utile. 21,35 Efi
mineritului brâdean au fost parcurşi - ca formulat idei, orientări şi iniţiative vizînd şi preparaţii, reuşind să asigure economiei Evoluţia mineritului a adus transformări (co
dezvoltarea din an în an mai puternică a naţionale cantităţi sporite de metale de profunde, înnoitoare în viaţa oamenilor, a fău
în întreaga viaţă economico-socială a ţârii mare necesitate pentru continua sa dez
bazei de materii prime şi resurse energetice localităţilor din zonă. Tot ceea ce este as 21,5(1 Tel
— în ultimele două decenii, de la Congre a ţării, s-a consultat adesea cu minerii, voltare. tăzi nou, frumos şi durabil în Ţara Zaran-
sul al IX-lea al P.C.R., care a inaugurat cu toţi oamenii muncii din aceste domenii Numai în ultimii ani, a fost pus în ex dului este indisolubil legat de minerit. Mi
cea mai fertilă perioadă de împliniri pe prioritare ale economiei naţionale, îndem- ploatare zăcâmîntul cuprifer de la Valea neritul dă în continuare forţă, culoare, pros
toate planurile vieţii materiale şi spirituale nindu-i cum să muncească pentru a-şi spori Morii-Brad, a fost construită o nouă uzină peţime acestor locuri de legendă, în care
a poporului, a civilizaţiei şi progresului neîncetat contribuţia la dezvoltarea multi de preparare a cuprului, s-au extins şi mo moţii au perpetuat în timp tradiţiile lor de
ţârii, care va rămîne înscrisă pentru tot- laterală a patriei. dernizat capacităţile de preparare a calci- muncă si existentă demnă. nuce
dioprog
MO La
gricullu
B i l a n ţ ş i p e r s p e c t i v ă Fruntaşii n-au secrete zilei de
nai ; 7,;
puns
re
toresc,
c
Şuiul Ni
- Mai întii vă rugăm, to din 24 iulie a.c., a chemări cuprifer şi avem condiţii să Rezultatele bune obţinute brigadă, sectorul Valea nilor de plan la metal cu Planul ]
varăşe director, să consem lor din Apelul adresat de raportăm la finele anu'ui şi de colectivele de la I.M. Morii : Am reuşit, în timp, 8 ia sută şi ale situării co integral,
viitor ti
naţi bilanţul activităţii între plenară tuturor oamenilor producţia marfă îndeplinită. Barza in acest an înglo să consolidăm un colectiv lectivului pe primul loc pe 8.00 Ret
prinderii pe primele şapte muncii privind îmbunătăţirea — Referiţi-vă, pe scurt, la bează priceperea, dăruirea robust, cu oameni harnici, întreprindere in semesirui Curierul
luni ale anului. în continuare a activităţii cîteva din aceste condiţii ? şi hărnicia celor peste 6 000 conştiincioşi. Ne înţelegem întii al anului sint, după Buletin
Răspund
— Este un bilanţ pozitiv, productive, realizarea ritmi — Spunind condiţii, am în de oameni ai muncii, puse şi ne ajutăm ori de cite părerea mea, cunoaşterea 10.00 Bul
pe care minerii de la Barza că, lună de lună, a prevede- vedere dotarea tehnică, efec în slujba creşterii neînce ori este nevoie. La noi dis exactă a sarcinilor zilnice
!
l-au adus drept cald o- tivele pentru noile capac - tate a bazei ds materii ciplina este literă de lege, de către fiecare miner, im «ui, inii
magiu tovarăşului Nicolae tăţi, dar şi unele măsuri pe prime a ţării. ca şi respectarea normelor plicarea responsabilă a siunc d<
Ceauşescu, la aleasa sărbă care le-am luat şi le vom — Dintre toţi se detaşea de protecţie a muncii şi a maiştrilor in realizarea nor Buletin
Vreau
toare a aniversării celor două Interviu cu lua în continuare. Este vor ză an de an, tună de lu tehnologiilor de lucru, ca melor pe formaţii, analizele blicitate s
decenii de cînd, prin voinţa ing. NICOLAE LUNGU, ba despre asigurarea perso nă, prin modul responsabil şi grija pentru încadrarea operative ale activităţii din Ştiri ; 12
comuniştilor, a întregii na directorul I.M. Barza nalului tehnic şi creşterea în care îşi fac datoria, în normele de consum şi fronturi şi stabilirea măsu tru toţi
ţiuni, a fost ales in funcţia indicilor^ de folosire a utila mulţi dintre minerii noşlri, in calitatea minereului ex rilor corespunzătoare înde Din con
supremă de secretar gene jelor în carieră, evacuarea cei care animă permanent tras. La noi nu există ne- plinirii normelor. 13.00 De
Student-
ral al Partidulu, Comunist Ro ritmică a minereului cupri letin de
mân. De la începutul anului rilor de plan la toţi indica fer (în care scop am reor buna ra
donate
am realizat peste prevederile torii şi recuperarea în cea ganizat activitatea sectorului Buletin
de plan 6 tone plumb, 11 to mai mare parte a restanţe transport), de creştere a in Pentru ]
ne zinc, 655 sulf - în con lor înregistrate în primul se dicilor de extracţie în uzine ;L <erii i
centrate, 800 tone calcită. mestru al anului. Pentru că, le de preparare (cele două ţwnală
informaţ
129 tone utilaj tehnologic trebuie să spun, că şi noi uzine le-am comasat într-o Radiojui
minier, piese de schimb în avem unele nerealizări la secţie bine organizată şi turală; i
valoare de aproape 18 mi producţia marfă, la minereu! condusă, cu asistenţă cores 22.00 O
lioane lei. De asemenea, am de cupru şi de fier, datorate punzătoare pe f i e c a r e Itadiojur tr
ţaţele
executat suplimentar 1 400 ml in principal condiţiilor clima schimb), finalizarea tuturor Nocturni
lucrări de pregătire şi 600 terice excesiv de aspre din lucrărilor de investiţii din 24.00 Bu
ml lucrări geologice de cer prima parte a anului. Hotă- planul pe acest an, ceea ce
cetare şi deschidere. rirea noastră, a tuturor mine ne asigură realizarea pro
- Iar perspectiva ? rilor, este de a majora spo ducţiilor planificate, meta
— Acţionăm unitar, respon rurile obţinute pînă acum, de lele conţinute în minereuri.
sabil, în lumina sarcinilor şi a recupera din restanţele a-
cerinţelor puse de secreta cumulate şi a încheia anul Sigur, în activitatea noastră r'EVA
rul general al partidului, to cu rezultate cit mai bune. avem şi alt măsuri speci
e
Sectorul Valea Morii este fruntaş pe întreprindere în intrecoi^o ^o-iausto pe
varăşul Nicolae Ceauşescu, Menţionez că din luna mai fice fiecărui compartiment semestrul I. fn imagine : fruntaşii între fruntaşi — şefii de echipă Vasilică Dumitraş- I alic
in faţa întregii naţiuni, la ne realizăm ritmic producti productiv, pe care ne vom cu şi Sandu Costăchioiu, minerii Gheorghe Cîrcel, Dumitru Grigoraş şi Cornel Şte DOARA:
(Modern
plenara C.C. al P.C.R. şi a vitatea, recuperăm din rămî- strădui să le aplicăm în to fan. mer cbn
activului central de partid, nerile în urmă la minereul talitate, cit mai eficient. Fofo: MARIANA LAZEA dern —
întrecerea socialistă — men motivate. De 6 ani nici una. IOAN ŢIBULEAC, şei de ţie de d.
O
lumii
ţiona Constantin Borşa, pre Si nici rămîneri sub plan. brigadă, sectorul investiţii: (Arta -
şedintele comitetului sindi MIRCEA MIHEJ, maistru împreună cu 16 ortaci exe n oşti lor)
Dezvoltare, modernizare, eficienţă catului din ‘întreprindere. principal, sectorul Brădişor: cutăm lucrări importante de Sandolca
zici
(Pa
deschidere
a
pregătire
şi
Ei sînt fruntaşii noştri, cu
Dacă am ocupat locul în
care pe bună dreptate ne tîi pe întreprindere la ni noilor capacităţi de pro pescu şi (
mul
. — Avînd în vedere ce obiectivele nou intrate în tehnice a întreprinderii, a mîndrim şi a căror expe velul formaţiilor, aceasta se ducţie şi ne depăşim lunar Noiembr
rinţele crescînde ale eco producţie, colectivul nos promovării unor metode şi rienţă se cere preluată, datorează cîtorva atribute planul cu circa 15-20 la şerif ea
nomiei naţionale de mate tru a executat un mare tehnologii moderne, de înalt continuu îmbogăţită. In pe care eu le consider e- sută. Nu avem secrete in tural);
rii prime, în cazul nostru volum de lucrări în regie randament — aprecia ing. rîndul lor se situează con senţiale în realizarea pla muncă. Ne cunoaştem bine II (Lucc
de unele deosebit de im proprie — releva Gheorghe Gheorghe Roşea, şeful sec stant Teodor Feier, Mircea nului: mobilizarea exempla meseria şi o exercităm in Rîdeţi c
portante, cum sînt cuprul, Petrica, şeful biroului in torului Musariu I —, în Mihej, Ioan Ţibuleac, Flo- ră a fiecăruia la locul lui deplină ordine şi discipli rul); AI
plumbul, zincul, sulful etc.. vestiţii. Pînă la sfîrşitul a- perioada care a trecut din rea Jigane, Gheorghe lur- de muncă, organizarea te nă, cu răspundere muncito nul — s
eitoresc)
precum şi de unele sub nului am hotărît, împreu acest an productivitatea fi ca, Cornel Bocănici, Vasile meinică a lucrului pe rească. Zbor pe
stanţe nemetalifere, am nă cu brigăzile de construc zică a muncii în abataje a llea, Cornel Popa, Ioan schimburi, aprovizionarea Deci, fruntaşii nu au se BRAD :
restru
dezvoltat şi modernizat tori şi montori, să finali fost depăşită cu peste 5 la Raf, Ioan Duna, losii A- ritmică cu cele necesare, crete. Roadele muncii lor ORAŞTI)
continuu producţia între zăm integral toate capaci sută, gradul de încărcare vram, Mircea Popa, Mircea întreţinerea şi folosirea a- rezidă in pricepere şi hăr dragonu
prinderii, acţiune pe care tăţile în curs de execuţie mecanică a minereului în Sîrbu, Gheorghe Borza, tentă a utilajelor şi, bine nicie, dăruire şi răspundere tomele
o avem mereu în atenţie şl dotările aferente lor". subteran a ajuns la peste Gheorghe Matieş, Florian înţeles, respectarea severă patriotică, in înţelegerea căra) ;
— sublinia Ottmar Kheill, Vorbind despre dotarea 85 la sută, munca mineri Stăneanu, Roman Circu, a disciplinei de producţie. Cireşarii
tură);
directorul adjunct al între tehnică, utilizarea şi între Nicolae Grigoraş şi lista ar ŞTEFAN CANDIN, şeful deplină de a-şi tace dato are mul
prinderii. Pe lîngă intrarea ţinerea acesteia, Ioan lor este mai uşoară, mai putea continua. sectorului Valea Morii: Ar ria. Exemplul ior este demn I-"’ (I
în exploatare a zăcămîntu- Deoancă, şeful serviciului spornică, mai eficientă". TEODOR FEIER, şef de gumentele depăşirii sarci- de urmat. Ir (da .
lui de la Valea Morii, ca mecano-energetic, a ţinut SoSesc di i
(Casa
re va asigura cantităţi spo să precizeze: „Dăm o aten RIA : Zi
rite de cupru, în cinstea ţie cu totul aparte folosirii (Mureşu
„Zilei minerului" am pus excavatoarelor de mare Munca şi viaţa — în deplini siguranţă mele şo
în funcţiune primele două productivitate din carieră,
linii de preparare a ealci- dar nu neglijăm nici, cele La I.M. Barza, comitetul După cum ne mărturisea muncă, ca şi numărul îmbol losirea utilajelor şi instala
tei de la Vaţa de Jos, cu lalte agregate şi utilaje din de partid, consiliul oameni foader Ursoi, inginerul şei năvirilor profesionale în se ţiilor, de la disciplina mun
o capacitate de 15 060 to subteran, pe care ne stră lor muncii, comitetul sindica cu securitatea minieră în ca mestrul I a.c., faţă de pe cii in general.
ne, jumătate din capacita duim să le menţinem în tului situează pe planuri drul întreprinderii, preocupă rioada corespunzătoare a a- în vederea îmbunătăţirii
tea totală, pe care o vom tr-o stare de funcţionare paratele preocupările pentru rile in această direcţie au nului trecut. Cu toate aces activităţii de protecţie a mun
finaliza pînă la sfîrşitul a- cît mai bună, să le repa realizarea sarcinilor de pro vizat şi vizează în continuare tea este necesar ca in conti cii, la nivelul compartimen *impu
nului Acesta este termenul răm la timp şi de calitate. ducţie şi respectarea rigu îmbunătăţirea calităţii in nuare şefii compartimente tului de specialitate al între azi, 9 a
mea
va
de racordare la circuitul Aş mai menţiona că nu roasă a normelor de proiec structajului noilor încadraţi lor de producţie, responsabi prinderii s-au luat o serie de cerul ter
productiv şi a uzinei de mai în semestrul întîi a.c., ţia muncii. Măsurile şi ac în muncă, organizarea unor lii cu protecţia muncii din măsuri pentru semestrul al cal vor
preparare a minereurilor sectoarele productive au ţiunile pe această linie au ficţiuni preventive de propa grupele sindicale, inspectorii ll-lea al anului, a căror a- vor ave:
aversă,
complexe de la Luncşoara fost dotate cu 154 perfora fost susţinute de un volum gandă a protecţiei muncii, obşteşti să manifeste mai plieare se cere urmărită de descărca
(judeţul Arad), aflată în toare, 10 ciocane de aba de cheltuieli in valoare de efectuarea unor controale la multă exigenţă şi răspundere către toţi factorii cc e con tul va s
r
intensiti
stadii avansate de execu peste 2,4 milioane lei, pe toate punar.ele de lucru, a- In atribuţiile pe care le au cură la realizarea planului 55 km/o
ţie. taj, 5 maşini de încărcat, primul semestru al anului, plicarea unor măsuri instruc- de determinare a unei ati de producţie. nordic. 5
8 trolii, 20 vagoneţi auto-
La activitatea complexă destinaţi asigurării unor echi tiv-aducative, cu sprijinul or tudini ferme privind respec nime vo
tre 7 şi
de dezvoltare a capacităţi descărcători şi 184 vago pamente de protecţie, acţiu ganizaţiilor de sindicat si tarea normelor de protecţia maxime
lor de producţie, contribu neţi normali, 20 palane, nilor de cercetare şi proiec U.T.C. ' muncii, să nu accepte nici Pagină realizată de grade,
ţii deosebite îşi aduce şi alte utilaje şi echipamen tare privind protecţia muncii, Ca urmare a acţiunilor în o abatere de ia tehnologiile DUMITRU GHEONEA, m Incaşa,
sectorul de investiţii al te". „Ca urmare a îmbogă de propagandă şi instruire treprinse au scăzut numărul d'e lucru, întreţinerea căilor LIVIU BRAICA serviciu
întreprinderii. „La toate ţirii permanente a zestrei in acest domeniu etc. şi gravitatea accidentelor de de circulaţie şi transport, fo