Page 25 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 25
ÎN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST
La rezultatele constant bune ale sectorului HI, de Ia I.M.
to
EPOCA NICGLAE CEAUSESCU Lupeni, — fruntaş pe plan — îşi I, aduce contribuţia 28 şi 000 schim De „Ziua
semestrul
cele
pentru
ne
cărbune
peste
de
-. , ,, , , ^ ^ > bul condus de Vasile Pintccuţ, din brigada lui ftiihai Blaga.
n M n n n | | | |
în foto, şeful de schimb (al treilea din stingă), împreună
epoca marilor împliniri Socialiste cu cîţiva ortaci, înaintea intrării în şut.
materia
să
Hotărîţi
Avanpost de progres tehnic, tările şi indicaţiile date
lizeze
exemplar
orien
de secretarul general
de eficienţă sporită al partidului, tovarăşul
Nicolae
pri
Ceauşescu,
Puternică mobilizare pentru vind dezvoltarea tot mai
Centrul de cercetare şi energetice şi de materii Centrului de cercetare — accentuată a bazei de
proiectare ai Centralei in prime. proiectare de la Hunedoa materii prime şi resurse
dustriale siderurgice Hu Treptat, astfel de grupe ra, act care consfinţea uni recuperarea restanţelor, energetice a ţării, oame
nedoara. Un sanctuar de s-au creat în problemele ficarea forţelor ştiinţifice şi nii muncii din industria
gîndire tehnica aplicativă, aglomeratului, fontei, oţelu tehnice, capabile să pună extractivă a judeţului
o citadelă de nelinişte per lui şi laminatelor. Insuficien bazele unei activităţi net pentru îndeplinirea planului nostru — geologii, son
petuă, un avanpost auten ţa acestor grupe rezida în superioare. Grupele dispa dorii, minerii, prepara
tic de promovare a progre caracterul lor limitat şi frag rate s-au unit într-o mole Mina Lupeni este uni nizată a cărbunelui (un torii, specialiştii din do
sului tehnic în producţia de mentat, fără o linie de con culă coerenţă, bine înche tatea carboniferă fanion a SMA II), condus de Mihai
metal. Oameni preocu tinuitate şi interferenţă. gată, în care însă fiecare Văii Jiului: cea mai veche, Blaga şi vor fi depăşite, în meniu — îşi amplifică
paţi de răspunderi majore fn anii construcţiei socia atom dispunea de valenţe cea mai mare, cu unul din următoarele zile, greutăţile necontenit preocupările
şi eforturile în produc
pentru perfecţionarea pro liste, cu deosebire în eta conectate la cerinţele de tre cele mai ridicate grade de la complexul exploatat ţie, obţinînd rezultate
ceselor şi tehnologiilor de pa inaugurată de Congre maximă actualitate pentru de mecanizare a lucrărilor de brigada lui Laszlo Ma- deosebite. Consemnăm
transformare continuă a sul al IX-lea al partidului, dezvoltarea de perspectivă în subteran şi, mulţi ani tyuş, minerii din sectorul
materiei de la starea de combinatului hunedorean i a siderurgiei. la rînd, fruntaşă pe Com III vor intra în ritm in cîteva realizări şi ac
piatră inertă la cea de oţel s-a rezervat, treptat, un începuse un mod nou de binatul minier Petroşani. tens de depăşire a planu ţiuni dedicate marii săr_
— nerv de industrializare, statut nou în siderurgia ro abordare a problemelor De la începutul acestui an, lui, angajîndu-se ca, în bători naţionale de la
fundamentale ale creaţiei
23 August şi apropiatei
nerv de devenire neînceta mânească, în care sînt vi ştiinţifice şi ingineriei teh însă, traversează o perioa cinstea marii sărbători na „Zile a minerului".
tă, cu nebănuite reverbera zaţi esenţial mente parame nologice la Hunedoara, dă mai grea, nereuşind ţionale a poporului nostru
ţii în civilizaţia naţiunii. trii calitativi superiori. în să-şi îndeplinească sarcini — 23 August — şi ă „Zilei
toamna anului 1974, cu pentru ca patru ani mai le de plan pe şapte luni. minerului", să încheie luna Sectorul IV — locul I
Cu aproape 30 de ani în prilejul jubileului siderurgiei tîrziu, tot secretarul gene
urmă, la cocserie se con hunedorene, t o v a r ă ş u l ral al partidului să enun Cu excepţia sectoarelor august cu un spor de pro
colectivele
între
dc
stituise o grupă de cerce Nicolae Ceauşescu ridica, ţe imperativul : „Hunedoara III, condus de Gheorghe ducţie de 4 000 tone de muncă ale minei Vul
tare, formată din cîţiva oa trebuie să-şi propună să Cotormani, care are un cărbune, iar pînă la sfîr-
la Hunedoara, stindardul : plus de aproape 25 000 to- şitul anului să mai dea un can, cele mai bune re
meni inimoşi, care a avut „ ...să dăm oţel de înaltă devină un centru al meta zultate de Ia începutul
meritul de a fi intuit pro calitate şi să făurim un om lurgiei de calitate supe anului Ic înregistrează
blematica esenţială a dez superior oricărui oţel de rioară şi din acest punct LA I. M. LUPENI sectorul IV, care a ex
voltării producţiei de cocs calitate" — obiectiv com de vedere, trebuie să-şi pro tras suplimentar sarci
pentru viitoarea evoluţie a plex care a propulsat. în pună să ocupe primul loc nilor de plan pe pri
siderurgiei şi metalurgiei treaga activitate politico- in siderurgia şi metalurgia ne şi II, condus de Paul plus dc cel puţin încă mele şapte luni mai
prelucrătoare româneşti. Era organizatorică a, organiza românească". Skverne, care are peste 10 000 tone.
mult de 7100 tone de
vorba despre lărgirea posi ţiei de partid din marele Pentru a acoperi cit mai plan 1500 tone, celelalte Bine muncesc şi minerii cărbune. în cinstea „Zi
bilităţilor de cocsificare a combinat. bine exigenţele formulate, şase sectoare sînt încă sul) de la sectorul II. Maistrul
cărbunilor de Valea Jiului, Au trecut doar cîţiva ani prevederile de plan. Se Augustin Cotroază ne vor lei minerului", colecti
chestiune reactualizată la pentru ca din această sin CORNEL ARMEANU acţionează însă Ia toate bea despre preocupările vul acestui sector s-a
proporţii mult sporite în teză programatică să fie locurile de muncă pentru pentru buna organizare şi angajat să mai realize
zilele noastre, în anii crizei semnat actul de naştere al (Continuare in pag. a 3-a) depăşirea acestei situaţii, disciplină a muncii, şeful ze în plus 200 tone de
pentru recuperarea restan de brigadă Dionisie Ago.ş- cărbune, iar pînă Ia 23
ţelor şi îndeplinirea planu ton considera ca esenţială August alte 800 tone.
lui. Am constatat această grija faţă de lucrările de între brigăzile cu plu
puternică mobilizare cu pregătiri, îneît cei de la
Hotărîrea fermă a constructorilor prilejul unei anchete pe producţie să aibă în per suri mai mari de pro
numără
sc
ducţie
cele
Materiale care am întreprins-o zilele manenţă asigurată linie de conduse de Cezar But
suficientă,
mais
iar
hunedoreni—muncă neobosită pentru recuperate acestea la I.M. Lupeni. front electromecanic Gheor narii, Alexandru Szabo,
— Noi reuşim să ne or
trul
ganizăm temeinic lucrul pe ghe Stoichin spunea că Vasile Creţii, Vladimir
Colectivul secţiei cup
mereu mai sus, mai bine, mai frumos toare industriale, din brigăzi şi schimburi, oame fără o temeinică aprovizio Sorodoc, Iosif Pop.
cadrul C.S. Hunedoara, nii muncesc cu dăruire, nare cu materiale a fron Omagiu luptei
Adunarea generală a oa acestui an. Astfel, au fost acordă o atenţie majoră s t ă p î n i m destul de turilor („mai ales a frontu
menilor muncii de la între finalizate şi predate be atît calităţii lucrărilor bine tehnica din dota rilor noastre scurte, cu plan
prinderea antrepriză con neficiarilor un număr de de reparaţii pe care le re şi reuşim să ne facem înclinat de 30 grade şi cu revoluţionare
strucţii şi reparaţii siderur 11 noi capacităţi de pro efectuează la cuptoarele lună de lună planul — tavan de rezistenţă") şi o
gice Hunedoara a proce ducţie, s-au executat şase oţelăriilor, cit şi recu sublinia Petru Bugeş, loc folosire cit mai raţională a minerilor,
dat la o analiză temeinică, reparaţii capitale şi au fost perării şi refolosirii ma ţiitorul şefului sectorului a utilajelor şi instalaţiilor, din august 1929
responsabilă asupra modu date în folosinţă noi blocuri terialelor. în şapte luni III. Maiştrii Ioan Săvules- munca în abatajul de căr
lui în care a acţionat în de locuinţe, valoarea lu din acest an, oamenii cu şi Petru Meszaroş s-au bune nu poate da rezulta La mina Dîlja, comi
primul semestru al acestui crărilor de constrlicţii- muncii de aici au recu referit la atenţia eu totul te. „Adevărul este că se tetul sindicatului din în
an pentru realizarea pla montaj recepţionate ridi- perat şi refolosit 1400 deosebită pe care o dau lucrează în ordine şi bună treprindere, în colabora
nului şi bugetului de veni cîndu-sc la peste 260 mi cărămizi bazice, 1620 folosirii, întreţinerii şi re înţelegere, oamenii răspund re cu Muzeul mineritu
parării utilajelor din dota
turi şi cheltuieli, a anga- lioane lei. Printre cele mai cărămizi şamotă, 115 re, bunei aprovizionări eu oricăror sarcini şi proble lui şi Casa de cultură
există
un
de
me,
climat
tone fier vechi, 3 250 kg materiale a fronturilor dc autoexigenţă şi răspunde- din Petroşani, a organi
hîrtie, 800 kg ulei uzat, lucru. După ce, peste o săp- zat un interesant coloc
Adunările generale ale oamenilor muncii — 400 kg cenuşă de plumb tămînă va intra efectiv în DUMITRU GHEONEA
viu de istoric cu tema
expresie a democraţiei şi autoconducerii etc. (Stei ian Dena, co producţie noul complex de „Semnificaţia eroicelor
respondent). susţinere si tăiere meca- (Continuare in pag. a 3-a)
muncitoreşti lupte'’ revoluţionare ale
muncitorilor mineri dc
la Lupeni, din august
jamentelor asumate în în importante capacităţi de 1929“.
trecerea socialistă, a pro producţie puse în funcţiu
punerilor oamenilor mun ne în perioada analizată
cii şi prevederilor din con au fost amintite: instala Expoziţie de
tractul colectiv de muncă. ţia de tratare a oţelului în
Concepută în spiritul vid la oţelăria electrică numismatică
înaltelor exigenţe puse în nr. 2 din ' cadrul C.S.IL.,
faţa comuniştilor, a tuturor mărirea capacităţii de gu- în îiuînipinarea „Zilei
cul
oamenilor muncii de către droane la acelaşi combi minerului" Ia Casa s-a dc deschis
din
Deva
tură
Plenara comună a Consi nat, banda a doua de a- o interesantă expoziţie in
liului Naţional al Oameni glomcrare la Combinatul I titulată „Expo—minerit",
expuse
lor Muncii şi a Consiliului siderurgic „Victoria" Că- unde sînt plachete ş.a. insigne,
din
medalii,
Suprem al Dezvoltării Eco lan ş.a. ■■ domeniul mineritului.
nomice şi Sociale, darea Fapt deosebit de semni T ha" Expun membrii cercuri
de seamă prezentată de ficativ, nu succesele au lor de numismatică din
şi
ing. Alexandru Ciorogar, format latura principală a 1 municipiile Deva care Petro
Mihai
şani,
printre
directorul I.A.C.R.S.H., a problematicii analizate în Vizcşi, Miron Rcbcdca, Cor
pus cu claritate în lumină adunare, ci lipsurile, nea- nel Moraru, Tibcriu Kcle-
o serie de succese obţinute Sectorul Valea Morii, clin cadrul I.M. Barza, arc cele mai bune rezultate în producţie, men, Ionel Gaaiea, Pavel
de harnicul colectiv al MIRCEA DIACONU de la începutul anului. Intre principalii autori al acestor realizări sc numără şi Nicolae Sorescu, Vlad, Iulius Ioan Gycngc, Pe
Grigoraş şi Marin Păsat — şefi de echipă, Vasile Virtlca, Iile Iacob, Ion Marcu, Toadcr Bal
tru
Caraculea,
constructorilor hunedoreni tă Lazăr — mineri. Foto MARIANA LAZEA Ionel Huh şl alţii.
în primele şase luni ale (Continuare în pag. a 3-a)
