Page 26 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
PENTF
7 n D\
Scena si
.
(
n
i
i
e
v
f
Minerii timpul învingător
intră pe poarta biruinţei cc arde deasupra lor. oamenii ei
spre adîncul pămîntului Minerii 13.00 Tele
13,05 I.a :
aşa cum ţăranii cînd pătrund în sufletul mini
intră prin vara luminii minei 14,-15 Săpt
(coli
către Fie zi 15.00 Incb
mul
câmpia Piinii Kie noapte 19.00 Tele
Turism şi cultură Minerii Duc cu ei 19,20 Part
tare
îşi trec
prin inimă
Stindardul de muncă
'S.gcn<
nerc
Nu demult a apărut in resturi de mincare, sticle, ţie turistică de genul „păs visele şi «le pace. Rep
ziarul nostru o notă in care pungi de plastic, hirtii un- traţi curăţenia" sau „nu ru- cu cale liberă de I;
se deplingea starea sau, suroşate şi cutii de con peţi flori" se dovedeşte to prin MIRON TIC dial
stuc
mai bine zis, halul in care serve, face focuri unde-l tal insuficientă in condi
rămin imprejurimile caba taie capul, işi Împodobeşte ţiile in care turismul a do-
nei „Căprioara" in serile maşina cu superbe crengi bindit proporţii de masă.
de duminică, după pleca de brad, ii schimbă uleiul Turismul nu mai poate li
rea celor ce au venit să pe mătasea pajiştilor şi o privit azi exclusiv ca o in
petreacă aici un slirşit de dustrie a loisir-ului, a tim
săptămină agreabil. Dai pului liber, profitabilă dar Din schimbul de naapte
nu numai aici lucrurile se fatalmente poluantă, ci tre
petrec astlel şi, plin pro buie considerat ca un act
porţiile sale, fenomenul tre de cultură de o deosebită al paeziei tamâne
buie să ne dea de gindit. complexitate. Intr-o civiliza
O primă reflecţie ar putea spală in limpezimea de ţie in care nici un feno
fi aceea că un turism ci cristal a apelor. Turismul men nu se mai produce De sus, de la înălţimea inimii, te privesc.
vilizat este inainte de toa nu e pentru el o modali autarhic, izolat, ci intr-o
te o chestiune de educa tate de ameliorare a con strinsă interdependenţă cu Vatră de foc a neamului românesc ! / uv fiecare dată, dirijo- /
ţie şi chiar mai mult decit diţiei umane, un mijloc de multe altele, nu ne mai Noaptea, cînd stelele aici nu sc văd. ţ rul Constantin Xluţanu îşi \
intîmpinâ
copiii
cu
izvorul
atît: o chestiune de cultu a-şi lortilica sănătatea şi putem limita la educaţia De focurile tale, în care ard şi cred. / } de linişte şi zimbet, dc iu- ţ
ră. Civilizaţie inseamnă cul de a-şi lărgi orizontul spi turistică elementară. Avem { bire şi înţelegere faţă dc i BUCU1
dioprogr
tura pătrunsă in toate com ritual, ci, pur şi simplu, o nevoie de acum de cultu Din schimbul de noapte al poeziei române } cei ce s-au apropiat de ) •>>30 La <i
partimentele vieţii sociale. cale de „a-şi omori timpul" ră turistică, singura care Scriu, cu flacără scriu, cu griul în pîine. i cintcc şi-i aduc frumusc- i Brlcuitui
Inclusiv in turism. Cind tu prin sfidarea semenului. El poate sta la baza formă Am rămas aici, la mine acasă, să aleg minereu 1 ţea în atîtea şţ atîtea spee- ţ nai ; 7,:j(
sau
omagia-
tacole
l
festive*
1
rismul e organizat şi prac nu se simte deplin liber de rii unei conştiinţe turistice Din straiele milenare ale limbii române J le din municipiul Hune- 1 zilei de
Puns
ros
ticat in afara culturii, se cit cind se eliberează şi de superioare, evoluate, cores Din privirile oamenilor, din mircazma de pîine V doara şi chiar mai depar- l toresc, el
creează climatul lavorizant preceptele elementare ale punzătoare exigenţelor im \ 1 te, pc scenele in treceri lor 1 l ţului Nn
superioare
ale
etapele
din
pentru apariţia pseudo-tu- bunului simţ. puse de nivelul şi .comple Să reînvăţ gustul vieţii, frumos, demn şi greu. / Festivalului naţional „Cin- * Planul p
integral,
ristului, care a devenit u- Un medic celebru scria xitatea vieţii contempora Din trandafirii tăi roşii cum alţii nu sînt, V tarea României* 4 şi în a- i viitor ic
nul dintre principalii fac că, pentru a-şi cultiva să ne. Să nu ne facem iluzii: Din sarea care curge pe tîmple luminind, • ţ pariţii la data, televiziune. Dc ^ / 8,00 *
la
acolo,
fiecare
tori poluanţi de mediu. A- nătatea, omului contempo procesul de lormare a unei Din asprele munci ale patriei, acasă la ea, t Şcoala generală nr. 8 Hu- / r HC*
cesta se bucură de bine ran nu-i mai este suficien asemenea conştiinţe e de 1 nedoara, cîntccul coral are ţ .
facerile turismului, dar n-a tă educaţia sanitară tradi durată. Dar aceasta nu in pretutindeni acolo unde o înveţi a cîntâ, l nu numai capacitatea de i Audicn ţa
parvenit incă la conştiinţa ţională: complexitatea civi seamnă că nu trebuie ini-, I)e sus, de la înălţimea inimii te rostesc. / a emoţioiîa şl a transmite 1 l letin dc
\
sentimente,
înălţătoare
ci
rigorilor sale. Deviza sa lizaţiei zilelor noastre ii ţiat şi că nu va reuşi. Cu Hunedoara' transilvanică, străvechi pămînt românesc ! l şi a uni, a împrieteni pe V ta litera
Ansambl
este „mie să-mi fie bine, impune însuşirea unei cul decizie, competenţă şi ima 1 cei care s-au apropiat de 1 11.00 Billi
de ceilalţi puţin imi pasă". turi medicale. Observaţia e ginaţie, cu tact' şi bun. EUGEN EVU l acest gen muzical. ^ Un univ<
dan; l
El umblă pretutindeni cu perlect valabilă şi pentru simţ, s-au realizat şi lucruri ) — La formaţia corală dc ^ 12.00 Bu
tranzistorul deschis la ma alte domenii, inclusiv pen mai grele. I copii — după punerea la ’ 12,05 Atl
ximum, azvirle peste tot tru turism. Simpla educa RADU CIOBANU 1 punct a repertoriului — V Din corn
bucuria cca mai marc o i 12,45 Avi
V simt cînd văd cum se in- i tv. ; 13,G
LAZĂR LÂDARIU / 1‘iripă spiritul de echipă, i 15.00 Mc
1 Se întîlncsc la repetiţii c- ' Buletin
PARALELĂ l levî din clasele V—VIII, ţ l ‘lOSCO)
„Cîmpuri cosite de ceaţă" CARTE-FILM j 1 iar aici se omogenizează, i 1 ' Sv ; 1
tempora
împrietenesc.
Valoarea
„Leonan
se
In cadrul manifestărilor / educativă a acestui aspect l mişel (;
Ziarist din Tîrgu-Mureş, pierdut; se poate afirma cultural-educative şi artis ’ e deosebită. Apoi reperto- i Buletin
cunoscut cititorilor drept că Lazăr Lădariu este un tice care se desfăşoară \ riul formaţiei. In ultimii ' Muzică
18.00 Or
coautor la acea tulburătoa paznic de armonii. Aceas in acest sezon estival in l trei ani am lucrat foarte ^ diojurn?
re carte intitulată „Epopeea tă atitudine faţă de poe staţiunea Geoagiu-Băi, re l mult la alegerea reperto- i politică
de pe Mureş", Lazăr Lă- zie îl apropie de poeţii mai cent a iost organizată - v riului şi m-am oprit la cin- » naţional
formaţii
dariu ne dezvăluie cealaltă vechi, dar forma în care de către Întreprinderea ’ teeele melodioase, la tex- ţ nai * i
faţă a „medaliei", soinnînd sînt turnate sentimentele cinematogralică ■■ judeţea \ tele care exprimă pricte- ( La sug
la Editura Dacia un vo sale este una modernă, nă, casa de cultură şi i nia, dorinţa de pace. ' Radioju
mat da
lum de versuri, care con poetul cultivînd metafora biblioteca din localitate ' — Aşa aţi ajuns şi la ţ Dulctidi
stituie, de fapt, adevăratul de largă respiraţie, încăr - o deosebit de intere ^ acel mult îndrăgit „Joc de
copii**
său debut editorial, debut cată de sensuri multiple. santă intilnire cu scriitoa / ) feta ? de Laurenţiu Pro- / \
ce îl legitimează ca poet El slăveşte nervurile frun rea Ioana Postelnicu. 1 — Da. şi copiii simt va- j li
de o rară sensibilitate şi zei, simte „gustul înstrăi Paralela carte-lilm, su J loarca unei piese. Mai nou, ^
profunzime a expresiei li nării" faţă de o lume u- gestiv intitulată. „ Trans ) ii consult la alegerea rc- i
rice, aşa cum rar am mai neori prea concretă. dar punerea pe ecran a me ^ pertoriului şi-i antrenez » DEVA
LcgcncJ;
întîlnit la un tînăr debu găseşte suficiente resurse sajului patriotic al fil i la realizarea piesei. \ gura tic
tant. Cartea se numeşte de echilibru în poez'a pe mului ,,Plecarea Vlaşini- i — 11, din cei 20 dc ani i DOARA
„Cîmpuri cosite de ceaţă" care o scrie, căci, exilat lor", a prilejuit mai buna ^ ai timpului eroic pe ca- ^ (Moclen
şi este rezultatul unui tra la marginea imperiului/ de cunoaştere a personalităţit e-1 aniversăm în această ) mer co
dern —
valiu susţinut asupra cu- două ori pe săptămâna/ el şi operei scriitoarei (prin \ r ţie de c
} vară, i-aţi dăruit cintecului ^
vîntului. aude iarba mişeîndu-se/.../ intermediul alocuţiunilor j coral liuncdorean, alături i o lum
Lazăr Lădariu m: este şi singur câinele supus îi rostite de prol. Domnica de munca dumneavoastră 1 (Arta
neştiloi
un „demolator" de sintaxe înţelege rana/ o zdrenţuită Livescu şi bibliotecara E- ) de dascăl şi, in ultimii Sanclok
poetice; el ştie să păstre petală/ în sărbătoarea hă milia Pera). In continuare ^ cinci ani, şi de director al ^ zici (P
ze din vechile „formule", răzită întoarcerii". a Iost proiectat filmul i şcolii generale nr. 8, uni- l pescu
deja consacrate ale poeziei, Carte de poezie auten ,,Plecarea Vlaşinilor", pe ' late care s-a afirmat prin mul <
Noi cm t
miezul de inefabil necesar tică, „Cîmpuri cosite do marginea căruia autoarea ţ rezultate de prestigiu în \ şerif c
actului artistic autentic ceaţă", recomandă un poet romanului (şi coscenaris- l toate compartimentele pro- ^ tu ral);
Poezia sa nu este expre a cărui evoluţie ulterioară tă a Ulmului cu acelaşi ' cesului instructiv-educativ. / II (Llt<
Rîdeţl
sia unei sensibilităţi ultra titlu), Ioana Postelnicu a rul); fi
giate de invazia valorilor va fi aşteptată eu real in purtat un viu dialog cu ţ De şapte ani sîntcţl şi di- 1 nul —
unui univers ultratehniei- teres de cititorul de poe participanţii la această i rijorul unei formaţii corale ^ citoresi r
Zbor
zăt, ea doar reface un tă- zie. reuşită m a n i f e s t a r e . de adulţi : corul de voci i BRAD
rîm interior sugerat ca IOAN EVU (IOAN S1COE, instructor 1 egale al sindicatului învă- » rest.ru
^ ţămint Hunedoara. Dinco- \ OR A ŞT
al Comitetului judeţean i lo de aplauzele care pe l dragon
de cultură şi educaţie so i scenă au o rezonanţă spe- » tom ele
cialistă). MIRCtA BITCĂ — „Ortacii căra) ;
0 carte despre moţi şi pentru moţi ^ cială, făcind parte din ţ ol ?eşav
^ hrana artistică de care a- ^ , ^) ;
Tn Editura Facla, medi lor acestor ţinuturi ca na , veţi nevoie, ce satisfacţii ce satisfacţii ţ ffte mi
r-n
aunca de dide
cul Florin Bîrneţiu debu ţiunea română să intre in Pas în doi ţ v-a dăruit munca di- ' Runda
tează cu volumul „Flăcări drepturile cuvenite. ^ rijor ? Sosesc
peste Zărand". Cartea este Faptele oglindite în ..Flă Intr-un limbaj cinemato mente din „Creaţiunea" lui BJeonţ (Mihai) atinge pro — în primii ani, satis (Casa i
zămislită din evenimentele cări peste Zărand" s-au grafic elegant, Dan Piţa llaydn, care structurează funzimi . paroxistice dc in i facţiil facţiile mi le-au furnizat UT A : :
(Mureş
copiii.
seculare ale acestor ţinuturi constituit ca o epopee a realizează în Pas în doi un ritmic filmul. teriorizare, iar Petre Ni- / fnniiî Sînt cei care îmi ^ mele 5
şi din seva inepuizabilă a dorului de libertate' şi film „cu tineri, despre ti întreaga echipă a avut o colae (Chita) relevă, în- ) creează bucurii nebănuite ( CHEL/
istoriei pământului zărăn- dreptate, ca un testament neri, pentru tineri", în ca remarcabilă inspiraţie ci tr-un crescendo de mare ţ atit Ia clasă, cit ţi in ac- ' Vlaşini
dean Sînt evocaţi oameni lăsat de strămoşii noştri ge re dansul metaforelor, dra nematografică. Imaginea efect, datele unui perso i tivitatca artistică. Apoi lo- ţ
minunaţi, chipuri demne neraţiilor viitoare. O ade matismul sublimat ori tan (Marian Stanciu) generează naj exemplar. Interpretări l curile de cinste aduse de l
de luptători ai neamului vărată mărturie inedită a dreţea ironic-înţelegătoare le feminine, Ecaterina Na- \ ei in „Cîntarea României". ,
românesc : Ghcorgbc Bari- trecutului zbuciumat al lo acoperă o naraţiune (Geor- zarc* şi Anda Onesa, nuan ( Iar laurii pe care i-am cu- I
tiu, loan Pipoş, Iosif Ho- cuitorilor zărăndeni şi o ge Buşecan, încă un regi CRONICA FILMULUI ţate, completate cu marea cerit cu formaţia corală dc ^
doş şi Borlea Şigismund. dovadă de preţuire şi oma zor debulînd ca scenarist) listă a celorlalte reuşite adulţi sini, cred cu, răs- 1
Cartea se referă la -un giere a luptei înaintaşilor străbătută de ecoul fapte actoriceşti (Adrian Titieni, | plata, satisfacţiile care 1
eveniment deosebit petre noştri. lor obişnuite, dar înmaga- starea do spirit a filmului, Aurora Leonte, Valentin i înaripează voinţa, îmi dau ţ
cut pe meleagurile noastre O carte despre moţi şi zinînd inspirate traiectorii costumele (Maria Maliţa) şi Popescu, Tudorel Filimon, 1 ineredere, speranţă în l
şi anume reînfiinţarea co pentru moţi, o carte de omeneşti. decorurile (Călin Papură) Cornel Revent etc.), dau ^ munca de înnobilare spi- ?
mitatului zărăndcan, cu re idei şi fapte memorabile Prin bogăţia imaginii şi facilitează citirea în pro strălucire unui film care I rituală prin cintcc, dc im- 1
şedinţa în Baia de Crîş şi pentru aducerea aminte a plasticitatea cadrelor „Pas funzime a sugestiilor con poate constitui un „mo / bogăţire a iminiii ţi a ^
numirea primului prefect unor vremuri, ce au lu în doi" poate fi văzut şi ţinute, iar montajul (Cris- ment" de maturitate artis ) minţii. I
român al judeţului Zărand, minat un trecut glorios înţeles fără dialoguri. Nu iina Ionescu) îi conferă ra tică al cinematografiei l
în persoana lui loan Pipoş. pentru un prezent strălucit. poate fi însă imaginat fără finatul dozaj al accentelor. noastre. I LUCIA LICIU 1
Autorul evidenţiază do muzica lui Adrian Işnescu, Filmul este o gală de re
rinţa mulţimii, a locuitori LIVIU LUCACIU preludând şi citind frag citaluri actoriceşti. Claudiu VERONICA PALADE
