Page 27 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 27
28 • SÎMBĂTĂ, 10 AUGUST 1985 Pag. 3
Puternică mobilizare
I TIMPUL
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU
LIBER ................... ........................... ,■ ■ ........................................................................... > (Urmare din pag. 1) condiţii să-şi depăşească je. Hotărîrea minerilor de
sarcinile pe această lună, la Lupeni este de a se mo
epoca marilor împliniri socialiste să recupereze restanţele şi biliza mai puternic şi a-şi
/iz IU NE re, de abnegaţie minereas să-şi îndeplinească planul îndeplini prevederile de
că, Incit obţinem rezultate anual. în sectorul IV, nc- plan în perioada care a
bune, aprecia Paul Skver- punerca în funcţiune la mai rămas din acest an,
şit do săptă- Avanpost de progres tehnic ne, şeful sectorului. în timp a orizontului de de a recupera cît mai mult
tarţial color) cinstea „Zilei minerului", transport pe benzi, precum din restanţele acumulate
ina politica vrem să mai dăm în plus şi infiltraţiile mari de în primele şapte luni.
250 tone de cărbune, iar
L*ca progra- (Urmare din pag. 1) s-au desprins ca priorităţi vid, pentru care s-au în pînă la 23 August încă 250 apă, lipsa efectivelor nece Această hoţărîrc am con
ia] de primă însemnătate şase treprins studii şi cercetări, tone". sare şi frecventele defec statat-o la toate sectoarele
arc, dozvol- direcţii: valorificarea de au fost create şi adoptate ţiuni electromecanice au unde am discutat cu mi
lcc, o deviză centrul hunedorean şi-a sta noi resurse de materii pri instalaţii şi tehnologii care Şi în celelalte sectoare făcut ca acest puternic co neri şi cadre de conduce
să j >ntru li- bilit pilonii de bază ai ale minei, se acţionează tot lectiv al minei noastre să re: „Am strîns nodurile,
lum ... me, combustibili şi ener au dat rezultate compara
j documentar activităţii. Aceştia sînt : gie : asimilarea de noi bile cu cele obţinute în ţă mai intens pentru înfăptui acumuleze pe şapte luni muncim mult mai bine şi,
stivalul mon- cercetarea in producţia de produse în vederea redu rile dezvoltate, cu înde- ' rea indicaţiilor secretaru restanţe importante. Acti pe lingă recuperarea celor
tincretului şi cocs, fontă, oţel şi lami lui general al partidului, to vitatea este însă în redre 2000 tone testări te pe şapte
lor Moscova cerii importului ; elaborarea lungată tradiţie în siderur luni, vom da- în plus 1000
color) nate ; inginerie tehnologică de noi tehnologii de fa gie. varăşul Nicolae Ccauşescu, sare şi sînt condiţii de rea
clopedia şi proiectări de utilaje şi bricaţie şi modernizarea Hunedoara produce as date la recenta plenară a lizare a planului anual şi de tone pe an", arăta An
; la varietăţi. echipamente "siderurgice ; C.C. al P.C.R. şi a activu de recuperare integrală a drei Senzaconi, şeful secto
>1 cu public. celor existente ; reducerea tăzi oţelu-ri pentru industria rului I. „Dc la noi se aş
iartc (color) dezvoltarea bazei de micro- consumului de materii pri aeronautică, centralele ter lui central de partid, con restanţelor. Sectorul V şi-a
tistic. „Omul producţie proprie. me, materiale, ene-gie şi monucleare, industria chi sacrată aniversării a două realizat planul po iulie, îl teaptă mult mai muit. spu
>grafie“. decenii de la Congresul al face şi în august, are linie nea Ion Pavclonesc, şeful
ă pe Iară. Directorul centrului, ing. combustibili ; valorificarea mică, foraje de mari adîn- sectorului IV. Ne-am ana
c a studiou- Ştefan Corneo, ne spunea resurselor materiale şi e- cimi, pentru ceea ce numim IX-lea al partidului, pri de front şi efective şi îşi
cmatografice că întreaga activitate de nergetice proprii ; ridicarea astăzi ramuri de vîrf ale vind îmbunătăţirea activi va recupera restanţele, va lizat activitatea, posibilită
c. tăţii în tonte sectoarele de îndeplini planul anual. La ţile şi sperăm ca din a doua
al cercetare şi inginerie teh nivelului tehnic şi calitativ economiei naţionale. decadă a acestei luni să ne
ind răgite nologică a fost concentrată al produselor siderurgice. în acest spaţiu al meta producţie, îndeplinirea rit sectorul VI sînt probleme
în ultimii ani pentru trans Cele mai valoroase for lului, neîncetat înnobilat mică a planului în semes cu linia de front, din cauza rezolvăm în marc măsură
ca progra- punerea în viaţă a sarcini ţe ştiinţifice şi tehnice ale de oameni, se formează, în trul al II-lea al anului şi , neconfirmării unor rezerve, problemele electromecanice
lor rezultate din directivele centrului, precum şi din acelaşi timp, oameni de recuperarea restanţelor din la sectorul VII — proble şi de efective şi să intrăm
congreselor al XII-Iea şi al uzinele şi secţiile combina înaltă pregătire şi probita semestrul I. me de tectonică a stratc- pc plan". „Vom intensifica
Xlll-lea, a orientărilor şi tului au fost concentrate, te profesională, capabili ca Tovarăşul Nicolae Vlad, lor la complexul de înăl lucrările de pregătiri", re
indicaţiilor date de secreta mai ales în actualul cinci şi în cincinalul viitor să secretarul comitetului de ţime mare, la sectorul VIII leva şeful de brigadă Gri-
rul general al partidului, nal, în direcţia obţinerii u- răspundă cu aceeaşi dărui partid al I.M. Lupeni, ne nu s-au pus la timp în gore Florca, „Ne vom con
7
I I: 6,00 Ra- spunea :
dimincţii; t o v a r ă ş u l Nicolae nor mărci de oţeluri de re şi eficienţă marilor co funcţiune unele capacităţi, centra mai mult atenţia a-
i\ zilei în a- Cea uşescu. Din acestea înaltă puritâte şi aliate în mandamente date de partid. — Deşi pe cumulat, „la dar acum este în redre supra exploatării comple
i)0 Rad io jur zi", sectorul I are o restan xelor mecanizate, adăuga
ii tîmpina rea ţă de 2 000 tone de căr sare, în timp ce la carie
ugust. Răs- rele „Victoria" şi „Sud" şe energeticul sectorului, Ni
ibiI, munci- bune, producţia este în colae Jurcă, incit sectorul
ilor Iova ră Hotărîrea fermă continuă creştere, de la în depun eforturi pentru or
cea uşescu : ceputul acestei luni are un ganizarea fluxurilor de pro IV să revină pe făgaşul lui
5 îndeplinit
iul anului plus de -100 tone şi are ducţie şi dotarea cu utila bun din ultimii' ani".
c pregătit ; a constructorilor hunedoreni
>rcsei ; 8,10
diilo 8,53
ige ,_ to; (Urmaie din pag. 1) Da sfîrşitul dezbaterilor în cantităţile cerute dc
. , 3,05 — în cadrul cărora au mai nevoile producţiei, perfec
>; '10,00 Bu- VARA SA PREGĂTIM IERNATUL
10,05 Rcvis- intervenit cu sublinieri in ţionarea conducerii, aplica AMENAJARE PENTRU •p v-, .»
dio; 10,40 junsurilo şi greutăţile cu teresante, cu propuneri rea unor metode şi tehno IRIGAŢII PUSĂ A N I M A L E L O R !
folclorice ; care oamenii muncii din concrete, valoroase, Gheor logii noi de industrializare
î ştiri; 11,05 IN FUNCŢIUNE
r-un ghioz- întreprindere s-au confrun ghe Suciu, de la brigada a lucrărilor, asigurarea la
Publicitatc ; tat, căutîndu-se, în acelaşi nr. 64, Mihail Toth, de la timp a volumului cores Tovarăşa Eugenia La- C.A.P. Gurasada întreaga cantitate
de ştiri ; timp, spluţii optime pentru autobază, Gheorghe Onose, punzător de documentaţii
Itural; 12,35 zăr, secretarul comitetu
folclorului ; înlăturarea lor şi intrarea de la secţia dc producţie etc. lui comunal de partid
tieră radio- în ritmul bun de lucru, în industrială, Iulian Nicu- O caracteristică generală de furaje — depozitată fără
la 1 la 3 ; cadenţa... obişnuită a aces lescu, de la serviciul de a întregii adunări a fost Dobra, ne-a informat că
-club; 16,00 Ia C.A.P. din localitate,
i; 16,05 Ca- tui destoinic colectiv mun aprovizionare — concluziile angajarea fermă, responsa
clal-c ăţc- citoresc. De aici, spiritul erau cit se poate de clare bilă a tuturor participan în aceste zile s-au ter întîrziere, adăposturile pregătite
>crcf«. con- critic şi autocritic deosebit pentru fiecare dintre parti ţilor, hotărîrea nestrămuta
imâncască : minat lucrările şi s-a
Florin Co- de pronunţat al analizelor cipanţii la adunare. Acest tă exprimată în numele tu pus în funcţiune o a- exemplar pentru stabulaţie!
ini); 17,00 po care fiecare participant fapt a fost demonstrat cu turor oamenilor muncii
tiri; 17,05 la dezbateri le-a făcut re claritate de. unanimitatea din cadrul I.A.C.R.S.H., de mcnajarc pentru irigaţii,
dresa dv. ; feritor la propria străduin cu care au aprobat pro Ferma zootehnică a coo ducerea cooperativei n-ar
rii : * Ra a acţiona în viitor cu şi care foloseşte doar forţa
să p< amina ţă, la activitatea colecti gramul concret de măsuri mai multă putere pentru gravitaţională a apei. perativei agricole de pro trebui însă să aştepte ter
ă şi inter- vului din care face parte. pentru eliminarea lipsuri atingerea ţelului propus, ducţie din Gurasada cu minarea celor două fînare,
luzică, in* De asemenea, toţi cei în lor semnalate, recuperarea Aici se pot iriga 100 ha prinde 500 bovine şi 1500 ci să intensifice transport
I Radiojur- respectiv pentru mereu mai
•ulturală ★ scrişi Ia cuvint, între care restanţelor, realizarea pla sus, mai bine, mai fru legume, existînd posibi oi. Pentru iernarea în bu tul recoltei de pe fîneţele
iv. ; 22,00 Gheorghe Matei, de la An nului la toţi indicatorii pe mos, pentru alinierea exem litatea să se facă ex ne condiţiuni a acestora, u- naturale, mobilizînd în a-
22.20 Tono- trepriza construcţii Cfilan, semestrul al doilea şi pe nitatea are nevoie — con cest scop toate atelajele ce
23,55—24,00 plară a constructorilor hu tinderea amenajării pe
;ri. Nicolae Bălăceanu, de la anul 1985. înti;e direcţiile nedoreni la efortul generos 250 ha. De menţionat form balanţei furajere în există în sate
brigada nr. 61, Novac An de acţiune de primă ur al întregului nostru popor tocmite — de 450 tone fin, Cele două fînare la care
gliei, de Ia brigada nr. 62, genţă se află realizarea — traducerea neabătută în că realizarea . amenajă 1 500 tone suculente şi 550 ne-am referit nu sînt sin
Mireea Faur, de la brigada productivităţii muncii la viaţă a măreţelor hotărîri rii s-a făcut cu eforturi tone grosiere. Trebuie men gurele obiective ce se rea
nr. 63, au apreciat că, în nivelul planificat, elimi ale celui de-al XIII-lea \ proprii şi cu sprijinul ţionat că ferma n-a avut, lizează în ferma zootehni
ansamblu, rezultatele activi narea învoirilor şi absenţe Congres al partidului, ga de cîţiva ani încoace pro că din Gurasada. Tot din
î\ (Patria); tăţii de producţie înregis lor nemotivate, îmbunătăţi acordat de A.C.M.R.U.E. bleme în ce priveşte rea investiţii, ia Gothatea s-a
cţului sin- ranţia înscrierii întregii Deva. •
; HUNE- trate la finele semestrului rea aprovizionării cU ma naţiuni pe noi coordonate lizarea unei baze furajere realizat instalaţia de eva
a intervine întîi a.c. sînt departe de teriale de bună calitate şi de bunăstare şi progres. îndestulătoare. Ca urmare cuare mecanică a dejecţii
î A); Kra- a releva potenţialul real a preocupărilor conducerii lor, un adăpost a fost
amer (Mo- de care dispune între
; Dcclara- cooperativei unitatea are transformat în maternita
(Flacăra); prinderea. Au fost spuse în acest an cultivate cu te, iar celelalte au fost mo
etajul X pc nume deficienţelor pro \ trifoi şi iucernă în cultură dernizate. Acum se lucrea
■Iul Corvi- SESIZĂRI - SOLUŢII
TROSANI: prii care au grevat asupra pură o suprafaţă de 25 de ză la împrejmuirea incin
ui Malae- obţinerii unor rezultate ha. La aceasta se adaugă tei. în curînd urmează să
Mitică Po- mai bune — organizarea BamCMTORH • Axente Moţica, Vaţa cele opt ha cu sfeclă fura înceapă instalarea unui re
i; Jandar- de Jos, strada Platanilor ( jeră, 40 de ha cu furaje zervor de mare capacitate
ereştrii (7 slabă a unor puncte de
IPENT: Un lucru, nea cord arca atenţiei nr. 3 : După cum am fost în cultură dublă, 212 ha pentru apă, construcţia u-
stru (Cul- informaţi, problema pe t fineţe ş.a. Prima coasă pe nui canal de evacuare a
N: ITocky cuvenite introducerii dc noi AVEŢI CUVÎNTUL care aţi sesizat-o s-a re suprafeţele cultivate s-a dejecţiilor lichide şi a unui
; LONEA: \
iţă (Mine- tehnologii, deficienţe în • „Din luna mai 1981 am solicitat !a I.G.C.L. Hune zolvat. făcut la timp, toată recol umbrar pentru vite. Execu
’.A : Străi- execuţie, folosirea sub ca doara să-mi efectueze unele lucrări la imobilul pe care-l t ta fiind depozitată în fîna- tanţii acestor lucrări dau
-II (Mun- • Un grup de cetăţeni rul de la brigada Gothatea zor la terminarea lor, ast
•JR1CANI : pacitate a mijloacelor , din ocup pe strada Aurel Vlaicu, din Hunedoara. Am depus
(Retezat); o cerere, apoi încă una şi încă una pînă s-au făcut vreo din Haţeg: Sesizarea dum Recoltarea s-a efectuat me fel că există toate condiţii
if extratc- dotare etc. şase de toate, care se pot găsi în dosarele întreprinderii. neavoastră a fost justă. canic — pe suprafeţele pla le să fie finalizate pînă Ia
i roşie); ne — şi manual, iar trans începerea stabulaţiei vii
rovoearea O parte dintre lucrările solicitate s-au făcut — canaliza Intr-adevăr, au fost depis toare.
ria) ; Fan- rea şi baia, în fosta cămară — dar nici acestea cu ma taţi mulţi cetăţeni care portul, în special cu ate
>esc (Fla- terialele trecute- în deviz, Alte lucrări nu s-au executat lajele. La buna desfăşurare, In paralel, se depun e-
ÎIU-BAI : Recondiţionări au rupt cu brutalitate a acestor lucrări o contri forturi şi pentru pregătirea
a cU' 7 «ul- însă nici pînă astăzi, cu toate cererile şi drumurile mele crengile teilor din cartie adăposturilor în vederea
: Iv '-ea de piese la conducerea întreprinderii, cu toate promisiunile. Asta buţie deosebită şi-au adus-o
— smilc m-a făcut să mă adresez ziarului, cu rugămintea să fiu rul Aurel Vlaicu. Unii cooperatorii Dumitru Buş- iernării animalelor, ame-
BRAZI : dintre ei au fost sancţio tea, Simion Merci, Oetavian najarea şi punerea in punct
CALAN : Acordind o atenţie ajutat". (Emil lonescu, maistru oţelar, pensionar). Nicula, Ioan Stana, Virgil a incintelor zootehnice.
călătoare deosebită activităţii de • „In blocul D 3, ap. 17, din cartierul Aurel Vlaicu, naţi. Dacă am lua cu toţii
\); SIME- recuperare, recondiţiona- Haţeg, locuieşte, vorba vine, cetăţeanul Cornel Debucea- atitudine cînd observăm Mariş, Damaschin Igreţ şi Grajdurile din Gothatea,
;eriile I-II mulţi alţii. unde vor fi adăpostite va
: Pe ur- re şi refolosirc a mate nu. Am zis „vorba virte" deoarece el dă arareori pe la asemenea fenomene, ele Recoltarea a fost efectua cile cu lapte, au fost cu
(Lumina); rialelor, pieselor dc apartamentul respectivi cu trei camere şi dependinţe, lo ar putea fi evitate.
i toarcerea schimb şi subansamblc- cuind efectiv in satul Criva. Interiorul apartamentului este tă şi pe fîneţele naturale, răţate şi văruite. Cu toate
rul). obţinîndu-se o producţie acestea, mai sînt încă mul
lor, oamenii muncii de in bună măsură degradat. Aceasta, din cauză că C.D. • Viorica Popelca, Tîm- bună. în aceste zile se lu te de făcut pentru punerea
la I.M. Barza au recon împrumută cheia unor indivizi dubioşi, care fac aici che pa: Soluţiile sesizării crează la transportul finu la punct a fermei. La capă
diţionat şi reintrodus în furi nocturne, conturbînd liniştea locatarilor, in plus, C.D. dumneavoastră: unităţi lui, fiind depozitate canti tul grajdurilor se află mult
circuitul productiv, de este şi debitor faţă de asociaţia d locatari nr. 3 cu a- tăţi importante în Incinte gunoi, dezordinea este pre
e
la începutul anului, pie proape 8 000 leir Ne întrebăm: oare n-ar trebui luată prestatoare de servicii ca le zootehnice din Gothatea, zentă în special în adăpos
il pentru se de schimb şi suban- măsura evacuării lui şi repartizării acestui apartament re repară umbrele se a-
>85 ; v;;e- samble în valoare de unei familii care intr-adevăr, are nevoie de el ?“. (Nicu flă în majoritatea oraşe Gurasada şi Cîmpuri-Sur- turi şi în jurul acestora.
i'oasă, cu peste 17 milioane Iei, cu Sbuchea, Haţeg). chic. Pentru a se asigura Nu s-a făcut încă revizia
,ocal vor lor din judeţ; articolul condiţii bune de depozitare şi punerea la punct a in
vor avea mai mult de patru mi • „Am 82 de ani. Sînt singură. Nu am avut copii. Am a furajelor ar trebui ur stalaţiilor de apă şi elec
aversă şi înfiat acum peste 30 de ani o fetiţă, Veta Han, dintr-o fa pe care-l căutaţi se gă
:olat de lioane lei faţă de pre milie cu mulţi copii. Este acum căsătorită şi are copiii ei, seşte în unităţile care gentată construcţia celor trice. Sigur, pînă la înce
ice. Vîn- vederile de plan la a- două fînare de către între perea stabulaţiei mai este
lerat din soţul este ceferist. Au stare bună. Pe mine m-au părăsit desfac produse chimice, prinderea de execuţie a lu vreme, dar e bine ca încă
?empcra- eest indicator economic acum, la bătrîneţe şi la neputinţă. Dar nu numai că m-au de pe acum să se între
>r fi cu- părăsit, dar fiica mea Veta mă şi bate. Aşa am ajuns existente, de asemenea, crărilor de îmbunătăţiri
13 grade, deosebit de important în toate oraşele, chiar şi funciare. Acest lucru este prindă toate măsurile pen
intre 18 pentru eficienţa produc după ce am crescut-o ca pe copilul meu. Dacă se poate, posibil deoarece stîlpii de tru ca iernarea animalelor
imineaţa ajutaţi-mă". (losana Sudreşan, satul Holdea, comuna Lă- în unele magazine de la să decurgă în cele mai hu
uce cca- ţiei întreprinderii. pugiu de Jos). comune. beton au fost înălţaţi, iar
le servi- ramele acoperişului au fost ne condiţii.
»)._______ aduse la faţa locului. Con TRAIAN BONDOR
