Page 29 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 29
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ ZIUA BRIGADIERILOR"
99
Un prelung ,,Hei-rup" a a unui episod unic prin pentru făurirea societăţii so
izbucnit acum 37 de ani şi vibraţia sa patriotică, revo cialiste multilateral dezvol
mai bine la Agnita — Botor- luţionară. tate, pentru că întreaga
ca, Bumbeşti — Livezeni, Evocarea lui astăzi este ţară este realmente un vast
Salva - Vişeu, la Bucuieşti pe cit de relevatoare pe şantier, de permanentă
şi la Hunedoara. Făcea atit de convingătoare pen înnoire şi spre modernizare, de
( M L I S M U L lor chemări ale vremii, era pus peste timpul străbătut. şi bucurii. statornici la parti
noi
viaduct,
ca
împliniri
un
arcul,
parte din simbolurile mari
tru
înălţare
hunedoreni,
Timpul in care, sub con
glasul patriei, ieşită vlăgui
Tinerii
ducerea
tă din război şi secete. Şan
vasta
cipanţi
partidului
comu
tier — o noţiune nouă, care
a adunat, in nenumărate nist, poporul nostru a înfăp o operă constructivă condusă
nouă,
de partid, trăiesc şi azi sen
societate
tuit
o
OROAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL puncte ale ţării, zeci de societate a oamenilor mun timentul datoriei împlinite.
mii de tineri pentru a pune cii, liberi şi stăpîni pe des In acest an sute de tineri
umărul la refacerea ţării, la tinele lor. din judeţ au lucrat şi vor
reconstrucţie, dar şi la crea Din ampla epopee de lucra pe şantierele naţio
ţie nouă. Brigadier — altă edificare a noii societăţi se nale Canalul Poarta Albă —
noţiune nouă, sinonimă cu detaşează cu deosebită for Midia — Năvodari şi Porţile
Anul XXXVII, nr. 8 629 DUMINICA, 11 AUGUST 1985 4 pagini - 50 bani pionieratul. ţă etapa inaugurată de de Fier II, precum şi pe
Acel puternic ,,Hei-rup" Congresul al IX-lea, defi şantierul judeţean de pe
a străbătut, treptat, tot cu nită pe drept cuvint de Amenajarea hidroenergetică
prinsul patriei, punind in poporul nostru drept „Epo Riu Mare — Retezat, şi pe
mişcare nebănuita forţă a ca Nicolae Ceauşescu", di cele locale, aducînd o con
„ZIUA MINERULUI" S-a născut astfel epoca en mensiune definitorie pentru tribuţie importantă la 'în
nostru
eliberat.
poporului
importantelor
făptuirea
tot ce am înfăptuit.
o-
tuziasmului nestăvilit, ro Acum un an, preşedintele biective adoptate de partid.
Omagiu muncii oamenilor din adîncuri mantismul revoluţionar, care republicii, tovarăşul Decretul prezintă, totodată, un bun
brigadierilor"
,,Ziua
re
Nicolae
şi-a pus pecetea pe Înce
Ceauşescu,
semna
putul marilor transformări prin care se instituia pen prilej pentru tinerii hunedo-
Un călduros şi respectuos turilor fizice, pentru secu cei care acţionează pe revoluţionare ce urmau să tru prima oară ,,Ziua bri reni de a se angaja cu
„Noroc bun !“ minerilor, ritatea muncii şi creşterea frontul cărbunelui şi al mi se producă in România. gadierilor" — semn de deplină lermitate şi res
de ziua lor. continuă a producţiei ma nereurilor, al celorlalte re Acele momente vor ră- deosebită preţuire a activi ponsabilitate ca şi in anii
Ţara întreagă îi sărbă teriale. Secretarui general surse minerale utile, se mo mine de neuitat in memoria tăţii tinerilor brigadieri pe viitorului cincinal să depună
toreşte pe bărbaţii harnici al partidului, tovarăşul bilizează dinamic în nobila tinerilor de atunci pentru marile şantiere ale con eforturi stăruitoare în sluj
şi curajoşi care, într-o per Nicolae Ceauşescu, se in lor activitate, materializea că ele şi-au pus adine tră strucţiei socialiste. Astăzi, ba transpunerii in viaţă a
petuă încleştare cu stratele teresează îndeaproape de ză neabătut indicaţiile da săturile lor definitori: pe in a doua duminică a lunii obiectivelor şi sarcinilor a-
dure de cărbune şi lenti munca şi viaţa minerilor, ii te, înregistrînd, zi de zi, destinele lor, transionrin- august, sărbătorirea briga doptate de Congresul al
lele de minereu, aduc din vizitează frecvent la locu noi succese în producţie. du-i intr-un detaşament ce dierilor semnifică în fapt Xlll-lea al Partidului Comu
subpămînturi la zi însem rile de muncă, în abataje, Din abatajele minelor Lu nădejde al construcţiei so sărbătorirea tuturor oame nist Român, spre binele şi
nate cantităţi de materii se consultă cu ei, îi po- peni şi Vulcan, Lonea şî cialiste, conduse de partid, nilor muncii, decisiv anga fericirea întregii noastre
prime şi resurse energetice, văţuieşte cum să acţioneze, Petrila, din galeriile şi ca ei înşişi fiind memoria vie jaţi în efortul îndelungat naţiuni.
de care ţara are, din an pentru a spori necontenit rierele de la Ghelari şi
în an, mai mare trebuinţă. baza de materii prime şi Teliuc, Cerişor şi Lelese,
îi omagiem pe mineri, le resurse energetice a ţării. Barza, Valea Morii şi Ţe-
preţuim cum se cuvine Iar ei, minerii noştri din bea, Coranda-Hondol şi
munca şi realizările, iar Valea Jiului şi Ţara Zaran- Troiţa pornesc zilnic spre
gîndul se întoarce cu ve dului, din Poiana Ruscăi şi beneficiari din întreaga
neraţie la cei care, în ur Ţara Haţegului, de la De ţară însemnate cantităţi de
mă cu 56 de ani, în acea va, Certej şi Muncel, geo cărbune cocsificabil şi ener
zi fierbinte de 6 August, logii şi sondorii din cadrul getic, fier în minereu mar
au dat jertfă de sînge şi I.P.E.G. Deva — care-şi des fă, cupru, plumb, zinc, sulf,
viaţă în oraşul Lupeni, făşoară activitatea în în alte substanţe nemetalifere,
pentru dreptate şi o viaţă treg perimetrul judeţului resurse minerale şi energe
demnă. Lupta lor eroică Hunedoara şi în alte ju tice pe care economia na
n-a fost zadarnică. deţe vecine —, preparatorii ţională le solicită cu strin
Azi, minerii din Lupeni, de cărbune şi de minereuri genţă.
din Valea Jiului, din judeţ, de la Lupeni, Coroeşti şi Muncind cu dăruire şi
din ţară muncesc în con Petrila, de la Gurabarza, înaltă responsabilitate pa
diţii omeneşti, au o exis Teliuc, Deva, Certej şi triotică, trăind demn, mine
tenţă prosperă. Partidul şi Boiţa—Haţeg, proiectanţii rii îşi îndreaptă cu vene
statul dau o atenţie cu to si cercetătorii de la raţie gîndurile spre bărba
tul deosebită activităţii lor, I. C. I.T. P. L. C. I. M. Deva, tul vizionar şi înţelept din
investind mari sume de I.C.P.M.C. şi C.C.S.M. Pe fruntea partidului şi a ţării,
bani pentru mecanizarea troşani, specialiştii de la
lucrărilor şi uşurarea efor C.M.V.J. şi C.M. Deva, toţi (Continuare în pag. a 2-a)
Adunări festive consacrate
n La centrala electrică Ostrovu Mic de pe Amenajarea hidroenergetică Riu Marc-Re-
sărbătoririi „Zilei minerului tezat, brigada .Liceului metalurgic Călan, condusă de maistrul Barabaş Emeric, se află la
datorie.
In sala Teatrului de stat neral al partidului, tovară dului, preşedintele Româ
„Valea Jiului" din Petro şul Nicolae Ceauşescu, Mi niei, tovarăşul Nicolae
şani, a avut loc, ieri, adu nerul de Onoare al ţării, Ceauşescu, care, în cei 20
narea festivă dedicată săr privind sporirea contribu de ani de cînd se află la ÎN ZIARUL DE AZI ; CAMI»AN!A AGRICOLĂ m VARĂ ■
bătoririi „Zilei minerului". ţiei la dezvoltarea bazei de cîrma destinelor naţiunii,
Au participat mineri frun materii prime şi resurse e- a adăugat istoriei patriei o • Case primitoare şi altele
taşi, brigadieri, maiştri, şefi nergetice a ţării. Totodată, epocă de aur, ce-i poartă care aşteaptă... mina
de sectoare, conducători de s-a arătat că în majorita cu îndreptăţire numele, mi Furajele - recoltate grabnic
întreprinderi, proiectanţi, tea întreprinderilor minie nerii beneficiind din plin gospodarului
cercetători, specialişti — re, în celelalte unităţi din de împlinirile acestor ani. • Intîmplări adevărate
din întreaga Vale a Jiului. domeniu, mai există im Tovarăşul Marin Ştefa- şi depozitate fără pierderi!
Au luat parte membri ai portante rezerve insuficient nache, ministrul minelor, a • Sport * Sport
birourilor comitetelor jude valorificate, participanţii la
ţean şi municipal de partid, adunare angajîndu-se să-şi adresat participanţilor la • Buletin rutier Este acum vremea cînd peratori, cu atelajele pro
reprezentanţi ăi organiza amplifice eforturile în pro adunarea festivă, tuturor • Mozaic duminical în fiecare comună, în fie prii, în depozitele de I ti
ţiilor de masă şi obşteşti, ducţie, să ia măsuri neîntîr- rr\inerilor Văii Jiului şi ai care unitate agricolă tre raje. Ioan Perţa, Gheorghe
activişti de partid şi de ziate pentru îmbunătăţirea judeţului felicitări şi urări buie să se acţioneze cu Bontca, Ioan Spineanu
mare
stat, numeroşi invitaţi. activităţii şi îndeplinirea de noi succese în muncă. cea la mai recoltarea, răspunde Gheorghe Şebu, Milmi Po
transpor
re
pa şi alţii sînt cei care au
Adunarea festivă a fost ritmică a prevederilor de In cadrul adunării fes tul din cîmp şi depozita cosit, transportat şi pus la
deschisă de tovarăşul Vio- plan, în vederea întîmpină- tive, tovarăşul Gheorghe Priin bună organizare şi rea în condiţii bune a fu adăpost peste 258 tone dc
prxn-
muncii,
a
rcl Faur, prim-secretar al rii zilei de 23 August cu Matei, secretar al Comite disciplină aprovizionare ritmică rajelor. Care este stadiul fîn. La eliberatul terenului
tr-o
Comitetului municipal de r e a l i z ă r i deosebite în tului judeţean de partid, a fronturilor de lucru şi recoltării şi depozitării de paie trebuie să se acţio
partid Petroşani, care a muncă. a t r a n s m i s mesajul exploatarea raţională a furajelor, cum se acţionea neze cu mai multă hotărî-
colectivul
vorbit despre semnificaţia A fost exprimată totala dotării tehnice, I.M. Lu ză pentru aducerea si de- re, mobilizîndurse zilnic la
sectorului
II
al
manifestării, desfăşurată adeziune a minerilor la po Biroului Comitetului jude peni a extras suplimen
într-o atmosferă de însufle ţean Hunedoara al P.C.R. tar, de la începutul anu
ţire, entuziasm şi puterni litica internă şi externă a adresat minerilor din bazi lui, 1 750 tone de cărbune. C . U . A . S. C. CĂLAN
In imagine : şeful secto
că vibraţie patriotică, ge partidului nostru, ataşa nul carbonifer Valea Jiu rului — Paul Victor
nerată de împlinirea a mentul fierbinte şi nemăr Skvernc (al doilea din
două decenii de la Congre ginita recunoştinţă faţă do lui şi din întregul judeţ. dreapta), împreună cu pozi tarea fără pierderi a strînsul acestora membrii
sul al IX-lca al P.C.R., cîţiva mineri. paielor şi finului din cîmp cooperatori, cu atelajele
cînd, prin voinţa unanimă ' secretarul general al parti (Continuare în pag. a 2-a) în unităţile agricole din proprii, în aşa fel îneît pa
a comuniştilor, a întregu C.U.A.S.C. Călan ? iele să fie cît mai grabnic
lui popor, tovarăşul Nicolae în tarlaua „Luncă" din puse la adăpost.
Ceauşescu, cel mai iubit brigada Săcel, a C.A.P. Aşa se procedează la
şi stimat fiu al naţiunii, a Strei, două prese de balo C.A.P. Ruşi şi Bretea Strei,
fost ales în funcţia supre tat, la volanul cărora se unde conducerile celor două
mă de secretar general al aflau mecanizatorii Ioan unităţi au antrenat pe toţi
partidului. Boglea şi Gheorghe Ailoaic membrii cooperatori care
In cadrul adunării festi eliberau terenul de paie. posedă căruţe, la strînsul
ve a luat cuvîntul tova O echipă de cooperatori şi transportul paielor din
răşul Iulian Costescu, di încărca baloţii pe platfor cîmp. Astfel, la C.A.P.
rectorul general al Combi mă şi în remorci, transpor- Ruşi, aceste lucrări sînt co
natului m i n i e r Valea tîndu-i în baza furajeră. ordonate de Victoria Pop.
Jiului. Vorbitorul s-a re Inginera Letiţia Ionescu, preşedintele unităţii, care
ferit la preocupările .şi şefa fermei vegetale a u- ţinea să evidenţieze pe coo
strădaniile d e p u s e de nităţii, preciza că pînă la peratorii ce-şi fac cu hăr
minerii şi preparatorii din această dată au fost eli nicie şi răspundere dato
Valea Jiului, de toţi cei berate de paie jumătate din ria. Este vorba de Leontin
care concură la realizarea cele 350 ha de pe care au Dumbulcu, Ion Sima,
producţiei de cărbune în fost secerate păioasele, dc- Gheorghe Frenţoni, Doina
acest mare bazin minier, pozitîndu-se 253 tone. Covaci, Ion Frenţoni, Sta-
pentru îndeplinirea preve Fînul a fost cosit de pe
derilor de plan, pentru ma 70 de ha din cele 87 de ha MIRCEA LEPĂDATU
terializarea neabătută a in prevăzute. în aceste zile
dicaţiilor secretarului ge se transportă de către coo (Continuare în pag. a 3-a)
