Page 34 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Z I U A M I N E R U L U I " PENT
D'
f f
Omagiu muncii oamenilor din adincuri “VB
11 D'
11.30 Tclc
11,35 Luni
(Urmare din pag. 1) la începutul anului şi sint ★ T<
R a p o r t m i n e r e s c spre Minerul de Onoare, to hotărîţî să se mobilizeze gh
ţ*
exemplar în producţie, în
varăşul Nicolae Ceauşescu, spiritul orientărilor date de Ep
IV >Din
peotrg grija statornică pe secretarul general al parti lui i
m IM. HUNEDOARA. In întîmpinarea „Zilei minerului" şi a celei de a succes şi asimilat în fa care o poartă acestui eroic dului, tovarăşul Nicolae Muz
In săptămina care s-a în 41-a aniversări a eliberării patriei, oamenii muncii din bricaţie o gamă largă de detaşament al clbsei noas Ceauşescu, la plenaia C.C. 13.00 Albii
1
cheiat, declarată „Săptă- industria extractivă a judeţului acţionează cu forţe instalaţii, între care: in tre muncitoare, pentru ve al P.C.R., din 24 iulie a.c., (par
mînă record în producţie", sporite în producţie, sub conducerea organizaţiilor de stalaţii de perforat cu- u- ghea sa permanentă la şi al chemărilor din Ape 14.45 Inse
s-au obţinut semnificative partid, pentru a materializa exemplar sarcinile de nul şi două braţe, de în mai binele şi fericirea po lul adresat de plenară tu timp
VoiV
depăşiri. Sectorul I, din mare însemnătate trasate de Minerul de Onoare al cărcare cu acţiune elee- porului, al căru fiu preţuit turor oamenilor muncii, eiier;
;
cadrul E.M. Ghclari, con ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru a extrage tro-hidraulică, de betona- şi devotat este. să-şi îmbunătăţească acti reali
dus de ing. Emeric Bakoş, cantităţi tot mai mari de materii prime şi resurse re mecanizată a galeriilor Sărbătortă, în acest an, vitatea şi să dobindească ,,Zilc-
a extras suplimentar pla energetice. în cinstea acestor sărbători au fost orga şi altele. în climatul de adîncă vi noi succese în activitatea 15.00 In eh
muli
nului 1 300 tone de mi nizate, în majoritatea unităţilor miniere, schimburi, gg E. M. CORANDA- braţie patriotică şi însufle de continuă dezvoltare a 19.00 Tcle.
nereu, S.M. Teliuc — 500 zile şi decade record în producţie, obţinîndu-se impor CERTEJ. 1,2 milioane Iei ţire revoluţionară generat bazei de materii prime şi 19.25 Tara
tone, iar U.P. Teliuc — tante depăşiri de plan. la producţia marfă, 12 de aniversarea a două de resurse energetice a ţării. ★ Ep
450 tone fier în minereu milioane Ia producţia cenii de la Congresul al Acest angajament solemn, Şanţ
marfă. Pe brigăzi, în a- puţuri de exploatare cu nergctic sortat pentru marfă vîndută şi încasa IX-lea al P.C.R., de cînd muncitoresc, se însoţeşte cu de e
ceste zile, cele mai mari 1 la sută, la foraj cu 3,5 termocentrale, 5 3G4 tone tă, 800 ml la lucrările de în fruntea partidului a fost dorinţa unanimă a mineri marc
a tir
sporuri de producţii le-au la sută, la puţuri de cer la cărbune special spălat pregătire şi 8 milioane Iei ales tovarăşul Nicolae lor din judeţul nostru de Itepo
tar r
înregistrat: lordache Scân cetare cu 10 Ia sută. De pentru semicocs, îmbună la total investiţii — ra Ceauşescu, „Ziua minerului" a întîmpina cu rezultate jul
teie — 500 tone, Nicolae asemenea, s-a realizat un tăţirea indicatorului de portează peste sarcinile constituie un moment de pozitive cea de o 41-a ani rului
Marcu — 400 tone, Vîlcu beneficiu suplimentar in recuperare în cărbune planului colectivele de profundă analiză a activi versare a revoluţiei de e- 19.45 Cînts
Costache, Ghcrasim Mure- valoare de 1,9 milioane special cu 5 puncte. la E.M. Coranda-Ccrtej. tăţii desfăşurate de la în liberare socială şi naţio (colo
şan, Nicolae Harbuz şi lei, iar cheltuielile ma ■ I.C.I.T.P.L.C.I.MV DE ceputul anului, de raporta nală, antifascistă şi anti- 20.25 Film
Nicolae Patoki — cîte 300 teriale la 1000 lei produc VA. Atenţia prioritară a ■ MINA ŢEBEA. Pa re a succeselor înregistra imperialistă de la 23 Au tari
(colo
tone. ţie au fost reduse cu 15 institutului a fost orien ralel cu preocuparea pen te şi, în acelaşi timp, un gust 1944, de a încheia cu Prod
■ I.P.E.G. DEVA. Bi lei. tată spre extinderea şi tru îndeplinirea planului, cadru prielnic de plenară bine anul în curs şi a a- filme
lanţul muncii minerilor şi SS I.P.C.V.J. PETRO continua automatizare a minerii de aici acordă o angajare la muncă mai borda de pe baze sojide 21.30 Bridi
geologilor hunedoreni, din ŞANI. Şi preparatorii de producţiei în unităţile mi mare atenţie recuperării susţinută pentru obţinerea noul an şi cincinal, ştiinţi Emis
domeniul prospectării şi cărbune din Valea Jiului niere, în scopul creşterii şi valorificării materiale unor noi şi importante rea fic fundamentat de Con diştr
explorării resurselor mi au obţinut rezultate bune. productivităţii muncii şi lor refolosibilc. în cele lizări în producţie. Toţi cei gresul al XI11-lea al parti 21,50 Telej
nerale utile, este fruc Plusurile înregistrate de a eficienţei economice, a- şapte luni şi o decadă din ce lucrează în acest do dului. 22.00 In oh
m ulii
tuos: prevederile planu la începutul anului şi pî- sigurării ba/ei de materii an au fost recuperate 2 meniu prioritar al econo Să preţuim şi să omagiem
lui pe perioada trecută nă în prezent se concre prime. în perioada tre tone armături metalice, 20 miei noastre naţionale sînt munca minerilor !
din an la galerii au fost tizează în 7000 tone la cută din an, în sprijinul mc lemn de mină, cabluri conştienţi că in munca lor Să le adresăm un căl LUNI,
depăşite cu 3 la sută. la producţia de brichete, activităţii minerilor, aici electrice în valoare de mai există greutăţi şi ne duros şi respectuos „Noroc 20.00 Telej
suitori cu 14 la sulă, la 308 000 tone la cărbune e- s-au experimentat cu peste 100 000 lei. ajunsuri, care au condus bun !“ minerilor, de ziua 20,20 Orizc
la o serie de nerealizări de lor ! ţif ic
2 eza
.or)
21,05 Rom:
Adunări festive „Bac
Prcm
m UI tiu
(Urmo:e din oag t) abătute a prevederilor de 21,50 Telej
Minerii din sectorul plan pe acest an, asigurînd 22.00 Indii
III al I.M. Lupeni îşi Intr-o atmosferă de în economiei naţionale canti mu Iu
sufleţire şi entuziasm, de tăţi sporite do cărbune
majorează cu fiecare zi
plenară angajare muncito eocsificabil şi energetic.
sporurile Ia producţia de rească, patriotică, c:ci pre In încheiere ansamblul
cărbune, obţinute de la zenţi la adunarea festivă artistic al U.G.S.lî. „Rap
începutul anului. au adresat o telegramă sodia română" a prezentat
C.C. al P.C.R., tovarăşului un apreciat spectacol.
Pe feţele minerilor din DEVA:
NICOLAE CEAUŞESCU,
+
<
imagine (primul din prin care îl încredinţează Adunări festive au avut Legenda (/
guratic
stingă Petru Iîugeş, ad pe iubitul conducător de loc în aceste zile şi în ce DOARA: r
(Modern
junctul şefului de sector) partid şi de stat cu se vor lelalte centre şi localităţi mer contr -
se citeşte mulţumirea mobiliza exemplar în în miniere din judeţ — Brad ( dern — sa
treaga activitate, în lumina Deva, Hunedoara. Ghclari, ţie de drai
unei noi zile de muncă O lumina
indicaţiilor date la plenara Certej ele. (Arta —
fructuoase. C.C. al P.C.ft. şi a activu Sărbătorirea „Zilei mine n eşti lor),*
lui central de partid din rului" a fost marcată, de Sandokan,
24 iulie a.c., consacrată a- asemenea, de numeroase zici (Parii
pescu
(Ui
niversării a două decenii manifestări cultural-artisti- mul şi c
do la Congresul al IX-lea, ee, care s-au bucurat de o Noiembrie)
în vederea îndeplinirii ne largă audienţă şi succes. şerif extr.
tura* «ju
II
Ridv ca-:
rul) ; PE
Dăruire şi abnegaţie, producţii suplimentare divers (Mi
NINOASA:
seriile
URICANI: I-II
(Retezat) ;
Un mare număr de unităţi miniere, sectoare şi bri şi in acest an rezultate bu te economii la cheltuielile loare a fronturilor de lucru traverse etc.), pentru a re şerif extn
găzi se prezintă la „Ziua minerului" cu planul îndeplinit ne în producţie. Brigada materiale de producţie. cu materialele necesare, duce cit mai mult costu ua roşie)
şi depăşit, cu hotărirea fermă de a amplifica lună de pe care o conduceţi, tova Pe primul loc este briga exploatarea raţională a mij rile de producţie. In cadrul ZA : Săli
răşe Gheorghe Apreotesei, da lui Iulian Do)a, cu un loacelor tehnice din dota schimburilor de producţie gigea (?
tună succesele obţinute pînăacum. se allă "intr-o permanentă spor de producţie de 3 500 re, respectarea severă a mărită, organizate in cin ORAŞT IE :
întrecere muncitorească cu tone de minereu realizat, ■ tehnologiilor de exploata stea „Zilei minerului", cele dragonului
Plusurile minei Lonea cea condusă de Iulian Do iar formaţia mea este a re şi a normelor de pro mai bune rezultate (depă tom ele se
- De la inceputul aces 6, 7, 8 şi 9 august, in cin ta. Care este situaţia de doua, cu mai mult de 3 000 tecţie a muncii. Un accent şirea prevederilor cu peste căra) : G
tui an, minerii de la Lonea stea „Zilei minerului", am la inceputul acestui an ? tone minereu extras in major punem, de aseme 20 la sută) le-au obţinut, Cireşarii
şi-au îndeplinit şi depăşit organizat zile şi schimburi — Pe ansamblul Secţiei plus. Dar şi celelalte bri nea, pe recuperarea şi re- ca şi pină acum, minerii tură); Hz
lună de lună prevederile de producţie record, reu mină Deva avem un plus găzi de la Secţia mină utilizarea unor materiale din brigada lui Viate! Po are multe
de plan, situindu-se in şind ca, la nivelul minei, „la zi" de peşte 9 200 tone Deva au rezultate bune de refolosibile (şină de cale pa, formaţiile conduse de I-II (Dac
fruntea întrecerii socialiste să extragem zilnic peste minereu complex extras, la inceputul anului, cu to ferată, armături metalice, Siriiion Ihuţ şi Gheorghe Runda a
pe Combinatul minier; Va plan 50-200 tone de căr însemnate. cantităţi de cu ţii fiind . holărîţi să majo guri de rostogol, bandaje, Draia. Sosesc păs
lea Jiului. Care sint colec bune. pru, plumb, zinc, fier. Men răm lună de lună depăşi (Casa de c
tivele cu cele mai mari spo - Să-i notăm şi pe ciţi- ţionez că, in cinstea „Zilei rile de plan de pină acum, RIA ^ Zorr
ruri de producţie „la zi", va dintre autorii succeselor minerului", ne-am angajat să ne menţinem locul Brigada din fruntea întrecerii (Mureşul);
tovarăşe llie Păducel, se amintite. să lucrăm numai cu cape fruntaş pe C.M. Deva şi pe mele şoim
cretar al comitetului de - In primul rind şelii de te de perforare recupera industria extractivă a mi - Ştim că in anul 1984, taje cu susţinere şi tavan GIIELARI :
partid al întreprinderii ? brigadă losil Bucur şi Ca te, inregistrind şi însemna nereurilor pe ţară. brigada pe care o condu de rezistenţă, reuşind să Vlaşinilor
ne depăşim ritmic sarcinile
ceţi, in sectorul IV al mi
- Printr-o mobi'zare e- ro/ Repaş, de la sectorul nei Petrila, a extras supli de plan. Ne-am angajat
III, Crigore Mindruţ, Anton
xemplară in abataje, utili Fior ea, Gheorghe Lipşa, Ritmicitate si calitate mentar prevederilor de ca, de ziua noastră, a mi
zarea raţională a dotării loan llca, de la sectorul IV, plan 43 000 tone de căr nerilor, să dăm peste plcm Vrei
tehnice şi aprovizionarea dar şi alţi brigadier şi - In semestrul intii al a- la metalele conţinute, dar bune, situindu-se pe pri 20 000 tone de cărbune.
corespunzătoare a fronturi nului, primul loc in Între şi in iulie şi de la ince
mineri din celelalte sectoa cerea socialistă pe forma putul lunii august avem mul loc in întrecerea so Şi ne-am ţinut de cuvinl.
lor de lucru, minerii din re ale minei. Colectivele cialistă intre formaţiile si — Vă menţineţi deci in Timpul f
sectorul III au extras supli minei noastre, mobilizate ţii de lucru, in cadrul I.M. realizări frumoase, media milare din 'întreprinderile intervalul
depăşirilor
zilnice
Barza, a revenit colectivu
de
plan
vreme în g
mentar in cele şapte luni de organizaţiile de partid, lui pe care-l conduceţi, in liind intre 15-20 la sută. Văii Jiului. Ce bilanţ aţi fruntea brigăzilor de la să, cu cerc
şi o decadă din acest an sint hotărîte să amplifice Petrila şi din Valea Jiului. mult noro:
calitate de maistru miner Caracteristica muncii noas încheiat de la inceputul a- Cu ce ortaci realizaţi a- intervalului
aproape 22 000 tone de ritmurile de lucru in aba principal, tovarăşe Mircea tre este ritmicitatea in în cestui an in cinstea „Zilei ceste frumoase perfor de ploaie
cărbune, iar cei din secto taje, să crească neîncetat Miheţ. Cum aţi muncit in deplinirea sarcinilor şi ca mineruluitovarăşe Ştefan manţe ? electrice \
\ rul IV - peste 18 000 tone. producţia de cărbune de continuare, ce realizări ra litatea minereului extras. Alba ? colae Boboc, Mihai Gavri- frecvente, intens
\
- Cu şefii de schimb Ni
cu
care tara are nevoie.
Menţionez că in zilele de
— Pe ce căi realizaţi a-
„Ziua
mineru
din
de
— Şi in minerit, anul 1985
rare
portaţi
s
| Mina Deva ţine sus ştacheta realizărilor lui" ? ceste laturi esenţiale ale a demarat anevoios. To lă, loan Şipoş, Vasile Du peraturile în
cuprinse
- Am lucrat bine, intr-a producţiei ? tuşi, împreună cu ortacii mitru, Gheorghe Bobocioiu, dc, iar cel<
^ - Distinsă cu „Ordinul in întrecerea socialistă pe devăr, in primul semestru, - Prin buna organizare din brigadă, ne-am mobi Mihai Dumitru, Wilhelm Ru 23 şi 29 dc
| Muncii" clasa a lll-a, pen- ţară in anul 1984, Exploa- depăşindu-ne sensbil pla si disciplină a muncii, a- lizat puternic, lună de lu suli, luliu Bdyte, cu toţi cei slabă dţmi
:
rolog
de
i tru locul al lll-lea ocupat tarea minieră Deva obţine nul la minereul extras şi provizionarea corespunză- nă, in toate cele trei aba lalţi mineri din brigadă. Brnţc).