Page 37 - Drumul_socialismului_1985_08

wsr t»a a

ÎN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST

Angajare fermă pentru ridicarea

activităţii la un nivel

calitativ superior

Adunarea generală a oa­ mecanică de material ru­
menilor muncii de la În­ lant Simeria a dovedit încă
treprinderea mecanică de odată spiritul profund ana­
AUGUST material rulant Simeria litic, do exigenţă, critic şi
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. s-a constituit intr-un ade­ autocritic cu care a fost
vărat forum al democra­ abordată întreaga proble­
Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ^XXXXK^ tici muncitoreşti în care s-a matică a activităţii. Toţi
efectuat o analiză amplă, cei care au luat cuvintul,
temeinică şi responsabilă a între care Mi hai Poenar,
felului în care întregul co­ losiv Onaca, Cornel Turdă-
Anul XXXVII, nr. 8 630 MARŢI, 13 AUGUST 1985 4 pagini - 50 bani lectiv a muncit şi a depus şan. Octavian Budac, Mir-
Producţii eforturi, pentru realizarea cea Iordan, Francisc Bră-
planului şi bugetului de neţ au adus în faţa adu­
suplimentare venituri şj cheltuieli, a tu­ nării experienţe pozitive,
Abatajul - locul materializării concrete turor angajamentelor asu­ succese dobîndite, dar, cu
Atnplificîndu-.şi efor­ mate. Desfăşurată în spiri­ deosebire, greutăţile cu ca­
turile în abataje şl ca­ tul înaltelor exigenţe puse ro s-au confruntat în a-
a întregii munci de partid riere, oamenii muncii în faţa oamenilor muncii ceastă perioadă, soluţiile
de la I. M. Hunedoara de plenara comună a Con­ adoptate pentru depăşirea
Secretarul comitetului de cea mai mare importanţă Desigur, formele, meto­ au obţinut suplimentar siliului Naţional al Oame­ acestora şi îmbunătăţirea
partid al sectorului III de pentru economia naţională dele folosite de comitetul sarcinilor de plan, în nilor Muncii si a Consiliu- activităţii viitoare.
la întreprinderea minieră — ţării cit mal mult căr­ de partid al sectorului III perioada care a trecut
Imperii, tovarăşul Petru bune. pentru realizarea integra­ de la începutul anului şi
Bugeş, are în mină un bu­ „întreaga activitate a co­ lă a sarcinilor sînt multi­ pînă în prezent, peste Adunările generale ale oamenilor muncii —
chet de garoafe şi este mitetului de partid, a tu­ ple. Practic, abatajul a 1300 tone fier in mine­ expresie a democraţiei şi autoconducerii
puţin emoţionat. Doar cu turor comuniştilor — ne devenit locul de realizare reu marfă, 40 200 tone muncitoreşti
cîteva momente în urmă spune Petru Bugeş — este a principalelor măsuri po- dolomită şj 4 000 tone
ieşise din şut împreună axată pe realizarea pla­ I itieo-organizatorice stabi­ talc măcinat. Aceste
cu ortacii. Erau aşteptaţi nului, a tuturor obiecti- lite. Din consultarea largă sporuri de producţie au lui Suprem al Dezvoltării S-a arătat, în acest con­
de pionieri cu flori, fii şi a membrilor de partid, a la bază buna organizare Economice şj .Sociale, adu­ text că rezultatele puteau
fiice ale minerilor din a- IN CONDUCEREA tuturor oamenilor muncii, şi aprovizionare cu ma­ na rea a adus în faţa celor fi mai bune dacă organiza­
ceastă vatră a cărbune­ zilnic sînt făcute propuneri teriale a locurilor de prezenţi, deopotrivă, rezul­ ta producţiei şi a muncii
lui. Flori destinate şi dă­ ACTIVITĂŢII concrete ce vizează creş­ muncă, creşterea pro­ tatele hune dobîndite în se făcea la nivelul cerut,
ruite fruntaşilor în produc­ PRODUCTIVE terea productivităţii mun­ ductivităţii şi a indici­ primul scmcştlM al acestui dacă aprovizionarea telini-
ţie. Iar minerii sectorului cii, întărirea disciplinei, lor de utilizare a fondu­ an, cit şi greutăţile, lipsu­ co-materială era ritmică,
III ai celei mai mari mine velor şi sarcinilor stabi­ creşterea indicilor de utili­ lui de timp productiv şi- rile şi neajunsurile mani­ cooperarea între sectoare,
din Valea .Ţiului sînt intr- lite. S-a acţionat perma­ zare intensivă a abatajelor a utilajelor din dotare. festate în activitatea des­ secţii ,şi ateliere era per­
adevăr fruntaşi. Cele a- nent pentru înţelegerea ju­ şi, evident, multe alte as­ făşurată. manentă. S-a accentuat, do
proape 25 000 tone de căr­ dicioasă, corectă, de către pecte ale activităţii. Adu­ Cu toate greutăţile ge­ asemenea, necesitatea creş­
bune date economiei na­ toţi oamenii muncii, a ne­ nările generale constituie, Materiale nerate de iarna grea clin terii calităţii producţiei rea­
ţionale peste plan în pri­ cesităţii înfăptuirii şi de­ apoi, prin dezbaterile res­ anul în curs — s-a arătat lizate, pentru a conferi in­
mele şapte luni ale aces­ păşirii sarcinilor de pro­ ponsabile, critice şi auto­ recuperate în darea de seamă prezen­ dici superiori de funcţio­
tui an sînt elocvente în ducţie. Pentru aceasta, am critice, prin măsurile ime­ tată de tovarăşul Ghoorgho nare •întregii activităţi p> o-
acest sens. Faptul demon­ avut în vedere întreaga diate ce se .întreprind, o Minerii de la Barza Zudor, directorul unităţii .duetive: „Ne bucură reali­
strează capacitatea organi­ complexitate a activităţii formă eficientă de perfec­ — oamenii muncii din celr zările obţinute pe semes­
zatorică, de mobilizare şi noastre, de la planificarea ţionare a muncii. Un exem­ dau o atenţie majoră re­ trei sectoare ale întreprin­ trul' I, spunea tovarăşul Sa­
influenţare a celor trei or­ capacităţilor de producţie, plu concludent al unor a- cuperării şi valorificării derii au obţinut rezultate bin Armeanca. Acestea re­
ganizaţii de partid de aici, la funcţionarea corespun­ semenea preocupări con- materialelor refolosibile hune în tonte domeniile de flectă eforturile ce s-au fă­
răspunderea cu care cei 80 zătoare a utilajelor, asigu­ — ca sursă importantă activitate. Astfel, a fost cut pentru realizarea inte­
membri de partid din sec­ rarea unei bune aprovizio­ VALENTIN NEAGU subliniat faptul că s-a rea­ grală a sarcinilor. Numai
tor acţionează pentru în­ nări a locurilor de muncă de aprovizionare tehni- lizat o producţie marfă su­ de noi depinde depăşirea
făptuirea unui deziderat de ote (Continuare in pag. a 2-a) co-materială a întreprin­ plimentară de 1,2 milioane greutăţilor ce se ivesc, aţii
derii. De la începutul lei, producţia globală in­ în aprovizionare, în intro­
acestui an, aici au fost dustrială a fost depăşită ducerea ritmică a vagoane­
organizate o scrie de cu 9,1 milioane 1(4. că toţi lor în reparaţii, cit şi în
au
indicatori
ceilalţi
fost
acţiuni, atît în subteran, coca ce priveşte dotarea cu
realizaţi şi depăşiţi : pro­ aparate de măsură şi con­
cit şi la suprafaţă, fiind ducţia netă 101.9 la sută. trol, cu alte maşini nece­
recuperate 540 tone oţel, productivitatea muncii 100,7 sare în activitatea de zi
14 tone fontă, 5,5 tone ia sută. investiţii 109.1 la cu zi".
Intre problemele de pri­
sută, exportul 150 la sută
cupru, 15,5 tone cenuşă etc. mă importanţă care s-au
de plumb; 1,7 tone cor­ Semnificativ este însă bucurat de o atenţie deose­
puri abrazive, 450 mc faptul că nu aceste rezul­ bită, atît în materialele
tate bune au constituit la­ prezentate cit şi în cadrul
lemn de mină, 950 tra­
tura principală a analizei
verse, 7 tone conducte
efectuate. Maturitatea în VASILE NANU
diferite, 2 000 armături gîndire Şi acţiune a colecti­
metalice pentru abataje. vului de La întreprinderea (Continuare în pag. a 2-o)
De asemenea, au fost
predate 500 anvelope u-
zate, s-au economisit
4 500 kţVh energie elec­
Brigada condusă de Laszlo Matyus, din sectorul lll ai i.M. Lupeni, exploatează un trică şi 450 tone com­
complex mecanizat de susţinere .şi tăiere a cărbunelui, cu care obţine productivităţi ri­ bustibil convenţional.
dicate, însemnate depăşiri de plan la producţia de cărbune. In imagine: o parte din
schimbul condus de Teodor Puf, din brigada lui Laszlo Matyus.
Sărbătorirea „Zilei minerului**'

In toate centrele şi lo­ rilor şi preparatorilor, pro­ nerilor din acest ma c ba­ nunată, de recreere şi voie
r
calităţile miniere ale ju­ iectanţilor şi cercetătorilor zin ca bonile: al ţări la bună, au urmărit cu plă­
r
1
deţului a fost sărbători­ din întreaga Vale a Jiului, sporirea bazei de resurse cere şi interes manifestări­
ta, duminică, „Ziua mine­ ai organizaţiilor de masă energetice. le cultural-artistice prilejui­
rului", printr-o gamă lar­ şi obşteşti. Interesante manifestări te de cea de-a Xll-a ediţie
gă de manifestări artisti­ Au fost prezenţi membri ' cultural-artistice şi recreati­ a Festivalului „Zarand ’85",
ce, sportive şi recreative, ai birourilor comitetelor ju­ ve au avut loc, de „Ziua la care şi-au dat concursul
la care minerii, împreună deţean, municipal Petro­ minerului", la zonele de a- 43 de formaţii din locali­
cu familiile lor au petre­ şani şi orăşenesc Lupeni grement „Sterminos" - Uri- tăţi ale judeţului, Cintecul
cut o zi plină de recreere, ale P.C.R., reprezentanţi ai cani, „Brăiţa"-Lupeni, „La şi dansul, timpul frumos,
bucurie şi voie bună, la Combinatului minier Valea brazi"Vulcan, ,, Stadion"-A- toate au implinit o zi de
locurile de agrement şi Jiului şi Ministerului Mine­ ninoasa, „Brădet"-Petroşani, aleasă sărbătoare pentru
popasurile turistice, pe lor, invitaţi. precum şi la cabanele Cim- minerii din Jara Zarandu-
stadioane, în alte locuri Vibranta manifestare de pu lui Neag, Peştera Boli, I ui.
special amenajate. Rusu, in celelalte locuri
omagiere a luptei minerilor • DEVA. Colectivele de
care şi-au dat viaţa pentru tradiţionale unde îşi petrec mineri de ia Deva, Muncel,
• VALEA JIULUI. Ca in minerii zilele de sărbătoa­
fiecare an, in Valea Jiu­ libertatea şi existenţa dem re. Fanfarele, formaţiile Mintia-Veţel, Coranda-Cer-
3
lui, sărbătorirea „Zilei mi­ nă a urmaşilor lor de azi cultural-artistice ale clubu­ tej, de la I.P.E.G. au săr­
nerului" a lost deschisă s-a constituit, totodată, in­ rilor minerilor au întreţinut bătorit , Ziua minerului" cu
t
prin solemnitatea depunerii tr-un moment de puternică buna dispoziţie, conferind satisfacţia rezultatelor bune
de coroane şi jerbe de angajare a tuturor mineri­ sărbătorii valenţe superioa­ obţinute de la începutul
Hori la Monumentul „Lu­ lor Văii Jiului, în spiritul re de reconiortare şi voie anului şi cu angajarea de
peni '29“ - semn de pro­ indicaţiilor date de secre­ bună. a le amplifica în continua­
fund omagiu adus memo­ tarul general al partidului, re. Gazde ospitaliere le-au
riei acelora care, ridîcîn- Minerul de Onoare al • BRAD. Manifestările fost locurile de agrement
ţării, tovarăşul Nicolae dedicate „Zilei minerului"
du-se la luptă pentru drep­ Ceauşescu, la Plenara C.C. s-au desfăşurat în parcul de la „Căprioara" şi „fie-
tul la muncă şi fa o v'aţă al P.C.R. şi a activului cen­ „Filimon Sirbu" ş' la sta­ jan“-Deva, de la Muncel
demnă, in 6 August 1929, tral de partid, consacrată dionul din localitate, in­ şi Certej, unde muzica şi Antrepriza pentru-construcţii hidrotehnice Păelişa. Pe în­
amenajare
Mare-Retezat
Kiu
hidro-energctică
au
au înscris o pagină de glo­ aniversării a 20 de an de tr-un program non-stop, de voia bună au fost prezente treaga familiare siluetele temerarilor constructori agăţaţi de­ in
:
venit
rie nepieritoare în istoria la Congresul al IX-lea al la orele 9 pînă cînd s-a lă­ de dimineaţa şi pînă seara, structurile de oţcl-betou ca pe uriaşe portative muzicale.
de
pămintului,
deasupra
in
păienjenişul
La
mişcării revoluţionare din partidului, privind îndepli­ sat înserarea. Sute de mi­ integrînd armonios atmo­ hare zeci de metri trăinicie masivelor construcţii din be­
dau
metalice,
patria noastră. Au partici­ nirea sarcinilor da plan, neri, împreună cu familiile sfera de sărbătoare prile­ ton. In imagine, echipa de fierari-betonişli condusă de
pat reprezentanţi ai mine­ creşterea contribuţiei m - lor au petrecut o zi mi­ juită de „Ziua Minerului Dionisic Sas, urmează un cuzincl peste podul barajului de
:
la Ostrovu Mic.