Page 38 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI tfR. 8
(Urmare din pag. 1)
„ZARAND ’85“
VAR A ti PREBiTM BMTUL UHMiaMI PENTRl
dezbaterilor, au fost . creş
terea calităţii reparaţiilor Puternică afirmare
de vagoane pentru' trans DV.
port marfă, ca principală
Să fie intensificate transportul activitate mai întreprinderii, a energiilor creatoare
a
a
utilizarea
chibzuită
materialelor, combustibilu La Brad s-a statornicit de industrie mică. Secţiei T ELE
şi depozitarea furajelor! lui şi energiei, calificarea obiceiul ca după o săptă- de mobilă, B.G.C.L. Brad,
şi perfecţionarea profesio mînă do manifestări poli- Cooperativei „Moţul- Brad,
nală a tuturor oamenilor tico-ideologice şi cultural- la ansamblurile folclorice 20.00 Teleju
In unităţile din Consiliul — Tot ce am adus pînă tone furaje şi nu fost de muncii clin unitate. Spiri artistice, ziua în care ţara ale caselor de cultură din ★ In îr
unic agroindustrial Toteşti acum — circa 300 tone fin pozitate 520 tone fîn. în tul critic şi autocritic s-a îi sărbătoreşte pe bărbaţii Haţeg şi Brad, alo clubu Iei de
se continuă recoltarea fîne- — am transportat cu ate aceste zile continuă trans manifestat şi în abordarea adîncurilor să coincidă cu lui sindicatelor din Sime 20,20 Actual
ţelor naturale, cit şi trans lajele cooperativei sau ale portul din cîmp al recol aspectelor legate de întă închiderea festivă a Festi ria şi formaţiile artistice nomie
portul nutreţurilor în ba cetăţenilor. Am mobilizat tei. rirea disciplinei la fiecare valului culturii şi educa ale căminelor culturale din * De
zele furajere, cele mai bune Ia această activitate 42 de La cooperativa agricolă loc de muncă. Absenţele ţiei socialiste „Zarand", or comunele Blăjeni, Raooltu K' Mucii
iJîirii
rezultate înregistrîndu-se la atelaje, adică toate mij de producţie din Ostrov au nemotivate şi învoirile au ganizat de Consiliul orăşe Mare, Topliţa, Valea Brad, 20,35 Teatru
cooperativele din Ostrov, loacele de transport ale fost depozitate pînă acum influenţat negativ realiza- nesc de educaţie politică şi Vaţa de .Tos, Ribiţa, Ruda- ţile S.
Densuş, Sarmizegctusa, To 200 tone fîn. La această cultură socialistă al ora Brad, Crişcior, Bucureşei, Sconar
teşti, Asociaţia economica activitate au fost mobili şului Brad. Văli.şo'ira. Băiţa şi Buccş leviziu
intercooperatistă Peşteana C.U.A.S.C. zate atît căruţele unităţii, Ajuns la cca de a 12-a — nu oferit un fascinant Tirclii
ş.a. TOTESTI cît şi cele ale cetăţenilor Un nivel ediţie, festivalul, prin gama spectacol pentru incinta rea mânui
La cooperativa agricolă din sat. largă de activităţi, care ochiului şi bucuria sufle cca
de producţie din lîîu do cooperatorilor. Ionel Brăila, La cooperativa agricolă au cuprins’ expuneri, seri tului. 21,50 Teleju
Mori discutăm cu Doina Nenu Micloşoni, Pavel Ivă- din Ciula Mare se mai calitativ superior pentru tineret, simpozioa Scena manifestărilor s-a 22.00 închid,
Munteanu, şefa fermei zoo- neasă, Adam Dumitrescu şi află în cîmp o apreciabilă ne culturale şi ştiinţifice, mutat apoi la baza de a- mulul.
telinice. alţii au şi adus deja în baza cantitate *" de fîn, pînă în expoziţii, dezbateri, spec grement din parcul „Fili-
— Toată producţia ob furajeră recolta pe care au prezent aici depozitîndu-se tacole, întîlniri cu creatori mon Sirbu" După emoţio
ţinută de pe cele 32 de ha realizat-o. Finul este cîh- doar cu ceva peste 100 rea în cele mai bune con dc artă, a purtat în acest nantul moment oferit de KAP
cultivate cu trifoi — circa tărit şi depozitat în bune tone fibroase. Consiliul diţii a angajamentelor a- an amprenta largilor des tulnicăresele din Blăjeni,
110 tone — a fost trans eondiţiuni pentru a se popular comunal din Ră- suinatc. S-a reliefat, de a- chideri culturale ale celor autentică chemare strămo
portată şi depozitată în evita pierderile. chitova are datoria să in semenea, faptul că deşi s-au 20 de ani trecuţi de la şească, în faţa numerosului
fînar — ne-a spus interlo O preocupare de seamă tervină cu operativitate, făcut paşi importanţi, este Congresul al IX-lea al public, receptiv şi dornic bucureş
cutoarea. Din cele 750 ha pentru asigurarea bazei mobilizînd toate mijloacele necesară o intensificare a partidului. dc frumos, au evoluat for dioprogram or
La
MO
fineţe naturale, a fost co furajere manifestă condu de transport ale membrilor activităţii de dezvoltare şi Inaugurînd seria mani maţiile artistice ale Clu agricultura:
sit, pînă acum, finul de cerea Asociaţiei economice cooperatori la adunarea modernizare a unităţii — festărilor eultural-artistieo bului sindicatelor din Si «ai ; 7,30 Ii
pe 520 ha. intercooperatiste de la finului în baza furajeră. ca factor determinant al de duminică, parada por meria. ansamblul folcloric zilei dc 23 pr,
Revista
— Cum se face trans Peşteana. Pînă în prezent, înfăptuirii sarcinilor lot tului popular, prin larga „Bucura" al Casei de cul fierul ine
portul, cu ce mijloace ? aici au fost însilozate 4 200 TRAIAN BONDOR mai complexe ale oameni reprezentare, prin ' varieta tură din Haţeg, taraful de Buletin rl
lor muncii din unitate. tea şi autenticitatea costu la Vaţa, grupul vocal ..Pă Răspundem
Sînt cîtcva dintre aspec melor, prin fantezia şi bo dureanca'' din Măşdău, an 10.00 Bulet
10,20 Din ei
tele mai importante abor găţia de culoare, s-a con samblul Casei de cultura şurile po|
Abatajul — locul materializării date cu răspundere munci stituit într-o adevărată săr din Calmi, formaţiile artis Mioriţa. şi Ri
torească în adunarea gene
tice ale căminelor cultura
grafie
bătoare la care au asistat
Buletin
rală a oamenilor muncii mii de locuitori ai oraşului le din comunele Rapaltu Microfonul d(
concrete a întregii munci de partid de la I.M.M.R. Simeria. Se Brad. Mare. Topliţa, Vâlişoara, 11,33 Publ
adaugă, desigur şi altele, Trecînd prin faţa tribu Băiţa. Buceş şi ansa ■nblul Buletin di
toate avînd un singur ţel nei în care se aflau frun Casei de cultură din Brad. Antena sin
(Urmare din pag. 1) nerilor, ca o condiţie esen bazei proprii de materii taşi în producţie de la în De altfel, aprec-i r. :a u- Din como:
ţială a unei cît mai efi prime a ţării — arăta to — înfăptuirea în totalitate nanhnă h invitaţilor de o- 13.00 De l£ cu
Clubul
stante este şi punerea în ciente folosiri a comple varăşul Nicolac Vlad, se a obiectivelor stabilite. Fer treprinderile din localitate, noarc ai festivalului. cu- Buletin di
ma angajare a tuturor par
funcţiune, cu o lună îna xelor mecanizate. Cursuri cretarul comitetului de păstrătorii şi îndrăgostiţii ■ mu- So> : -i., şi t
ticipanţilor,
de folclor — dc la şoimi
hotărîrea
lor
inte de termen, a abataju le intensive organizate, în partid din întrepi indere — de a munci mai bine, mai ai patriei de la Grădiniţa născuţii interpreţi dc Bifiş, rit • vţ. la
zică
R&. „-„ut:
lui frontal din stratul 4 cred i n ţarea complexelor obligă întregul colectiv de Vioi’el populară Vela; '.Vicolac 16,55 Sfati
cu program prelungit Brad,
şi
Costin
Aceasta înseamnă o creş amplasate în abatajele a dovedi prin fapte înaltă eficient pentru depăşirea la elevii şcolilor generale Furdui-Ianeu, cum că „Za- 17.00 Bule
17,05 Sub
tere cu 40 la sută a Ra cheie unor oameni bine răspundere pentru asigu tuturor obstacolelor ivite rahdul" este un festival de August ; l 1
nr. 1 şi nr. 2 din Crişcior,
pacităţii de exploatare şi pregătiţi, de. nădejde, au rarea independenţei ener atestă voinţa unanimă a ai şcolilor generale nr. 1, aleasă ţinută artistică aşa radio; 18,0
tuturor
muncii
oamenilor
un plus de 40 000 tone căr imprimat un ritm mai getice a ţării. nr. 2, ai Liceului „Avram cum puţine sînt în judeţul * Radiojui
de aici de a înfăptui ma
bune în acest an. înalt extracţiei şi livrării Vibrantele chemări ale rile sarcini stabilite de Iancu" din Brad sau la re nostru .şi chiar în ţară, dezarmare,
+ IVo'ică,
„Totul depinde de noi — cărbunelui. secretarului general al prezentanţii I. M. Barza, zicâe .«,20,0(
spunea maistrul principal Dialogul permanent care partidului, tovarăşul Congresul al XlII-lea al U.U.M.R. Crişcior, .Sanato este o dovadă, concludentă 20,10 Menit
partidului, de a ridica în
atins
şi-a
că
manifestarea
Alexandru Dincă. Prin fe se poartă în subteran la Nicolae Ceau.şescu, adresa treaga lor activitate la un riului Brad, minerilor de scopul. românesc ;
lul cum ne-am organizat fiecare loc de muncă, între te minerilor de a face totul nivel calitativ superior. la Ţebea, lucrătorilor de DAN CÎMPEAN, dv... ; 22,01
*
oră ;
munca, prin exemplul pro membrii birourilor organi pentru înfăptuirea acestui corespondent 23.00 Noeti
priu îh realizarea sarci zaţiilor de bază şi comu deziderat, se regăsesc per la P.T.T.R. Brad, Fabricii 23,55—24,00
nilor zilnice şi depăşirea nişti, cu toţi oamenii manent în activitatea co ştiri.
unor inerente greutăţi, prin muncii, s-a materializat în mitetului de partid, a tutu
felul cum am răspuns che numeroase propuneri cu ror comuniştilor din între
mărilor organizaţiei de efecte notabile în creşte prindere. Ceea ce comu
partid, am dovedit că se pot rea eficienţei întregii acti niştii, toţi oamenii muncii lCini
dobîndi rezultate bune. vităţi. Montarea unei linii din sectorul III au realizat
Ceea ce am obţinut peste de monorai pentru asigu pînă în prezent dovedeşte
DEVA :
plan pînă in prezent ne dă rarea şi transportul mate din plin că acolo unde resantă (I 1
garanţia că vom realiza o rialelor .la locul de muncă există angajare maximă, secolului }
producţie suplimentară de şi schimbarea transportoru exigenţă muncitorească şi NEDOARA
aproximativ 4 000 tone nu lui TR G cu un transportor încredere în noile tehno extraterest
sala A);
11
mai în iuna august . TR 7, care colectează în logii şi metode, se pot elern, sala
Fără îndoială, sînt grăi treaga producţie a sectoru obţine rezultate deosebite". cruce (Fia
toare astfel de rezultate, lui, sînt doar două dintre Iată, sînt acestea doar rea unei
(A/
ele’ rcflectînd de altfel un acestea. Sînt, iată, cîtcva cîtcva dintre faptele de ne. /
stil de muncă dinamic al propuneri îndrăzneţe, preo muncă şi împlinirile comu Aşa .junic
comitetului de partid, pu cupări ce vădesc o înaltă niştilor sectorului III, iz- (Parîug) ;
ternic ancorat în realită responsabilitate, spirit de bînzi ce demonstrează efor ni rea); Ca
r<
ebotarul
ţile cotidiene şi de per răspundere pentru bunul turi susţinute pentru spo brie); LUI
spectivă ale muncii oame mers al muncii de zi cu zi, rirea continuă a produc ter su perei
nilor din sector. în acest şi o largă cuprindere a ţiei de cărbune şi, în ace ral); VU)
context trebuie subliniat, sarcinilor curente şi do laşi timp, forme speci personale
LONEA :
de asemenea, faptul că, ţi- perspectivă de către co fice ale comitetului de pat (Miner
nînd seama de gradul înalt mitetul de partid al secto partid de mobilizare şi ac SA ; Prinţ
citoresc);
de mecanizare existent aici, rului III. ţiune, pentru a răspunde Tulnicăresele din nlăjeni dind semnalul începerii spectacolului folcloric pe scena din meo şi Ju
se acordă o atenţie deose „Locul şi rolul care ni prin noi fapte de muncă parcul „i.'ilimon Sirbu". tezat); I
bită creşterii calificării mi s-a acordat în dezvoltarea încrederii acordate. albastru
OR’AŞTIE
şoimului
visurilor i
OAGIU-B/
— V-am ruga, tovarăşe noaşterea cît mai bună a familie
loan Iîarbu, inspector şef Fondul de marfă existent trebuie repartizat necesarului de marfă la HAŢEG :
al Inspectoratului comer vînzare pe o zi, o săptă- dută (Da
Dublura
ii
cial de stat judeţean, să mînă, avînd în vedere can CALAN:1
ne spuneţi ce constatări aţi cu mult discernămînt, cu chibzuinţă spînzurătc
desprins în urma controa tităţile medii ce se desfac, cultural; :
lelor întreprinse în ultima întocmirea comenzilor în faţiL>.‘ a n
ILIA
şui);
vreme în unităţile comer exemple bune în acest toare din produsele alimen controalele noastre au des luţionarea unor asemenea funcţie de această desface devin adu
ciale, cu privire la repar sens, dar . şi unele neajun tare de bază, cît şi din coperit şi aici excepţii. In aspecte. re, onorarea cît mai bună GHELARI
tizarea cît mai judicioasă suri. Au fost situaţii cînd cele din consumul curent, stare neeorespunzătosre au — Revenind la Ierna con a acestor comenzi. Să fie comandă
a fondului de marfă exis în unele magazine săteşti am găsit cazuri cînd unele vorbirii noastre — reparti prevenită şi supraaprovizio-
tent ? se aflau produse cu desfa fost găsite bufetul din Sub- narea, care duce la degra
— De curînd am înche cere mai lentă, în timp-.ee dintre acestea lipseau din cetate, laboratorul de cofe- zarea chibzuită a fondului darea produselor uşor peri VRE
iat o amplă acţiune de con la oraşe acestea ar fi avut magazine. tărie-patiseî’ie din Petri Ic, de marfă existent — ce
trol pe această temă în u- o desfacere rapidă. Chiar — Vă rugăm să vă refe restaurantul „Carul cu be probleme ar mai trebui sabile, cît şi lăsarea unor
nităţi comerciale din de la un magazin la altul, riţi şi la cîtcva aspecte con re" şi cofetăria „Toşca" rezolvate ? unităţi în . gol de marfă,
Timpul
municipiile Petroşani, De de la un oraş la celălalt statate în alimentaţia pu din Petroşani, restaurantul — Sînt unităţi comercia liste nevoie să existe mai azi, 13 ai
va, Hunedoara şi oraşele erau diferenţe în aprovizio blică, în reţeaua comercia „Corvinul" — Hunedoara. le — în Deva, Lupeni, Vul mult spirit de răspundere, mea va
Călan, Brad, Iîaţcg. Voi narea cu anumite produse lă a judeţului, cu deose Altele, ea „Perla Streiului" can, Brad, Hunedoara, Pe- de chibzuinţă şi echitate în călduroas;
sublinia de la început că alimentare şi nealimentare, repartizarea fondului de riabil, m;
noaptea
tot mai multe conduceri de aceasta deoarece atît în bire privind respectarea — Călan, „Central" — Brad, trila, Orăştie — cu tavane marfă, pentru a satisface Vintul va
întreprinderi comerciale se treprinderile de desfacere regulilor igienico-sanitare, restaurantul cooperaţiei din degradate, igrasie, mucegai, cit mai bine cerinţele cum din sud.
ocupă cu răspundere de cu ridicata — I. C. R. A., avînd în vedere că ne a- Vaţa de Jos am fost ne care duc şi la degradarea părătorilor, gusturile * şl minime i
huna gospodărire, de repar flăm în plin sezon de vară. unor produse, deci, la di preferinţele lor justificate. între 13 ş
mal ridier
tizarea cu toată grija şi I.C.R.T.I., I.C.R.M. — cît voiţi să Ie închidem pînă minuarea fondului de mar xime într
chibzuinţă a fondului de şi cele cu amănuntul nu — Aş sublinia că unită la finalizarea lucrărilor de Acest lucru este pe deplin Izolat, ce
marfă existent, în aşa fel acordă întotdeauna atenţia ţile de alimentaţie publică igienizare. Enumerarea ar fă. Chiar şi problema ridi posibil, fapt dovedit şi cu
îneît cumpărătorii să aibă cuvenită repartizării cît au fost pregătite, în gene putea continua, dar nu a- cării la timp a ambalajelor prilejul controalelor noas fl La mm
frumoa
la îndemînă produsele ne mai echilibrate a fondului ral, mai bine pentru sezo — lăzi, sticle, borcane, saci, tre. riabil. Vi
cesare, în sortiment^ţia şi de mnrfă, în funcţie de nul estival din acest an, ceasta este important, ci butoaie ebc. — condiţionea sud şi s
diversitatea solicitată. Am noi.jsftăţi. Deşi în depozite inclusiv din punct de ve acţiunea hotărîtă a factori ză o bună aprovizionare. Dar Convorbire realizată de ceaţă.
găsit în toate localităţile se cantităţi îndestulă dere igienico-sanitar. Dar lor răspunzători pentru so aspectul esenţial rămîne cu GH. I. NEGREA