Page 42 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 42
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
' t 2
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU PEI
I________________________ _____ _______ ........................................................................... ............ .......... .
epoca marilor împliniri socialiste
20,00 1
I.P.I.C.C.F. DEVA—PE DRUMUL ASCENDENT 20,20 .
J
20,35 '
AL PRODUCŢIEI MATERIALE
1
Comuniştii - forţa colectivului I
M odestă pină în urmă majorităţii produselor din în domeniul construcţiei de J
cu cîţiva ani, între anii de început ai unităţii. căi ferate), oamenii mun — Ce organizaţii de bază li
prinderea de produc Astăzi, a c t i v i t a t e a cii de la I.P.I.C.C.F. Deva Peste jumătate din mem ducţie pe cei mai buni spe desfăşoară o activitate mai T
ţie industrială pentru con I.P.I.C.C.F. Deva se desfă se străduiesc şi reuşesc să brii colectivului o for cialişti ai noştri, membri de fermă, mai rodnică pe linia 21,50 '
strucţii căi ferate Deva a şoară în întreg perimetrul obţină rezultate pozitive in mează comuniştii - ca partid, ei îşi exercită cu exi muncii de partid, in spri 22,00 1
devenit, în puţinii săi ani judeţului Hunedoara şi în muncă. re lucrează in toate locurile genţă şi răspundere atribu jinul producţiei ?
de existenţă, In structura alte 5 judeţe ale ţării, pro- în aceste zile, asemenea cheie ale producţiei, oameni ţiile de conducători şi oa
organizatorică şi de pro ducind în principal agre întregului popor, ei sînt pu harnici şi conştiincioşi, promo meni politici, rezolvă îm — In general toate cele
ducţie sortimentală, actuală, gate de carieră şi balastie ternic mobilizaţi să înfăp tori ai experienţei pozitive şi preună cu colectivele pe care şase organizaţii de bază lu
una dintre unităţile indus ră (piatră spartă pentru tuiască neabătut îndemnu ai întrecerii socialiste, mobi le coordonează situaţiile cri crează bine, dar se eviden
tice apărute la un moment
triale reprezentative ale ju calea ferată şi cribluri pen rile şi indicaţiile secreta lizatori consecvenţi ai tuturor ţiază — prin modul exigent
deţului, aflată intr-un con tru drumuri naţionale), uti rului general al partidului, oamenilor muncii la activi dat, iar atunci cind acestea şi responsabil in care işi or
BU<
tinuu proces de extindere laje şi confecţii metalice t o v a r ă ş u l Nicolae tate susţinută, fructuoasă - le depăşesc competenţele şi ganizează munca de partid diopr
şi modernizare, de diversi pentru construcţii hidroteh Ceauşescu, date la plenara subliniază tovarăşul Eugen posibilităţile informează des şi mobilizează colectivele la fe',30
ficare a produselor. Anii nice şi de cale ferată, con comună a Consiliului Na Pîrvu, secretarul comitetului pre ele comitetul de partid îndeplinirea planului — cete agrict
denşi, de profunde înfăp fecţii textile şi produse ţional al Oamenilor Muncii de partid al întreprinderi!. şi consiliul oamenilor mun de la construcţii metalice nai ;
cii. De altfel, toate preo
tuiri socialiste, pe care din mase plastice, piese de şi Consiliului Suprem al — Concret, cum se implică (secretar ioan Iştoc), de la zilei
Kevis
„Epoca Nicolae Ceauşescu" schimb pentru diferite uti Dezvoltării Economice şi membrii de partid in solu cupările organelor şi organi rierul
zaţiilor noastre de partid,
i-a înscris pentru totdeauna laje, alte produse utili Sociale şi la Plenara C.C. ţionarea problemelor de pro uzinare (secretar Valericâ Bulet
în istoria României, au lăsat zate în construcţia căilor al P.C.R. şi a activului cen ducţie, in impulsionarea mun toate larmele şi mijloacele Andrei) şi de la Întreţinere ităspi
10,00
specifice muncii de partid
amprente durabile şi asupra ferate. tral de partid, consacrată cii şi obţinerea unor realizări (secretar Tovi Cazan). Men 10,05
activităţii I.P.I.C.C.F. Deva. aniversării a două. decenii superioare ? sînt subordonate prioritar ţionez, de asemenea, apor laure
producţiei, materializării nea
Colectivele s-au consolidat Acţionînd în unele zone de la Congresul al IX-lea, — La nivelul fiecăreia din bătute a indicaţiilor şi orien tul susţinut şi fructuos al ţiona
niei
din mers, în bătălia dîrză izolate, cu utilaje şi insta să îndeplinească ritmic sar cele şase organizaţii de bază organizaţiilor de sindicat şi rale
cu problemele producţiei, laţii de mare complexitate cinile de plan şi să întîm- se analizează frecvent activi tărilor secretarului general al U.T.C., care se implică di ştiri
dotarea tehnică s-a îmbo tehnică, cu un apreciabil pine cu rezultate deosebite tatea de producţie, situaţia partidului, t o v a r ă ş u l namic in activitatea de pro' Soan
Nicolae Ceauşescu,, privind
găţit cu fiecare an, iar parc de mijloace de trans cea de-a 41-a aniversare a îndeplinirii planului şi se iau ducţie, impulsionează între 12,Oo,
goma sortimentală a pro port, avînd adesea de exe revoluţiei de eliberare so măsuri operative acolo unde- perfecţionarea continuă a rului
duselor s-a completat per cutat construcţii, utilaje şi cială şi naţională, anti activităţii economice, înde cerea socialistă în secţii şi nico-
manent, printr-un proces piese de schimb de mare fascistă şi antiimperialistă este cazul. De asemenea, a- plinirea sarcinilor de plan, ateliere, veghează la ordi la 1
vers
dinamic de asimilări, prin importanţă pentru econo din România, de la 23 Au vind in funcţiile de condu creşterea eficienţei întregii nea si disciplina colective ştiri
lor.
reproiectarea şi înnoirea * lo mia naţională (unele unicat gust. cere ale proceselor de pro- activităţi productive. eeonc
medi
de şt
narej
Organizare, diversificare, calitate N.T.S.- componentă centrală liilor
apăr
mea.
a producţiei ă8,00
Deşi are o arie largă de reparaţii mecano-entrgeti- au maiştrii Dante; Nqghiţă . jurna
ţiona
desfăşurare, activita ce. Concret, menţionez per şi. Mihai Taşnadi, murjeito- rin "activitatea de de subunităţi şi de for festnt intransigenţă faţă de jurna
tea întreprinderii este fecţionarea fabricaţiei — în rii Mania Igna, Letiţia Po-- protecţia muncii — maţii, maiştrii, artificierii, orice abatere de la disci cultă
bine organizată pe secţii, colaborare cu I.C.M. Reşiţa povici, Dora Neştean, Liviu ca parte integrantă a responsabilii cu protecţia plina tehnologică şi de la dv...
sectoare, ateliere, cariere, —■ a microturbinelor FO 25 Gaşpar, Remus Muntean, procesului de producţie — muncii din grupele sindi normele de protecţia mun oră ;
Nocti
fiecare colectiv străduin- şi FO 90, asimilarea în Albuţ Olar, Sergiu Pipoş, sc urmăreşte în permanen cale şi inspectorii obşteşti. cii, au desfăşurat o inten — 24,(
du-se şi reuşind în bună producţie a supapelor de Emil Petrescu, Mania Do- ţă, cu toată exigenţa şi să activitate de- control şi
măsură să-şi îndeplinească refulare DN 20-25, a pom brei. Doina Blănaru. Prin răspunderea, aplicarea se Deşi numărul accidente prevenire în rîndul oame
prevederile de plan. pei PSC — în fapt un mo eforturile lor, ale întregu veră a normativelor în vi lor a scăzut în acest an nilor.
— Sigur, tocmai avînd dern agregat pentru sus lui colectiv al secţiei, şi goare, prevenirea acciden faţă de perioada similară
în vedere această disper pensie ciment şi noroi noi am recuperat infegral telor şi a îmbolnăvirilor din 1984, din partea ca Avînd în vedere sumele
sie mare a subunităţilor în bentonotie, folosit cu bune restanţele de la începutul profesionale, crearea unor tegoriilor de personal a- importante pe care statul
treprinderii, comitetul nos rezultate Ia lucrările de condiţii menite să asigure mintite se impune întări le investeşte în fiecare an DE
tru de partid, consiliul oa construcţie a Metroului din anului şi acum mergem pe deplină Securitate muncii rea răspunderii atît în pentru protecţia muncii lîmp]
menilor muncii, comitetul Capitală —, a instalaţiei depăşirea sarcinilor. şi vieţii oamenilor. Aces modul propriu de pregăti (numai de la începutul tria);
sindicatului pun un mare de spălare şi alimentare a La modul responsabil în tor scopuri le sînt desti re, cît şi al controalelor anului în curs au fost alo
accent pe organizarea mun forezelor, a unor pompe care îşi organizează activi nate şi unele acţiuni de şi celorlalte acţiuni între cate in acest scop 402 925 xa .
cii, urmărind permanent şi hidraulice triple utilizate tatea şi se preocupă de prinse, privind respectarea lei), ca şi necesitatea des sala I
ferm modul în care se rea la instalaţiile de burat cale, efectuarea reparaţiilor la propagandă, dotarea cu severă a N.T.S. Aceasta, făşurării fluente a pro (Fiat*
va (/
lizează planul, întreprin instalaţii care, pînă nu de timp şi de calitate a utila scule, echipamente şi dis în mod deosebit în cariere, ducţiei fără stagnări teh vineş
dem măsuri operative aco mult, se importau, fabrica jelor din cariere s-a referit pozitive . corespunzătoare, unde numărul accidentelor nologice, fără accidente sau Aşa
lo unde situaţia o impune rea altor produse noi, de buna funcţionare a venti se menţine mai mare decît îmbolnăviri profesionale, (Pari
— releva ing. Petru Pro- complexitate ridicată, al ing. Constantin Pretorian, laţiei în locurile cu noxe, în celelalte secţii. Cele mai este imperios necesar ca mulu
mir
şeful
întreţinere
atelierului
dan, directorul I.P.I.C.C.F. căror volum reprezintă ca şi controalele şi concur bune rezultate le are secţia activitatea de protecţia mân
Deva. Şi putem spune că mai mult de 50 la sută din reparaţii din cadrul carie surile organizate pe tema meeano-energelică Deva — muncii să fie îmbunătăţită PENI
majoritatea subunităţilor şi producţia anuală a secţiei. relor, remarcând hărnicia protecţiei muncii. De ase dovadă tocmai a unei acti ral);
compartimentelor de pro Dovadă a bunei organizări şi conştiinciozitatea în pro menea, periodic sînt exa vităţi susţinute a comisii în toate sectoarele, ate extra
rul);
ducţie îşi fac datoria. Drept şi strădaniilor în produc ducţie a unor muncitori ca minate persoanele care au lor de specialitate şi a lierele, locurile de muncă, (Muu
argument aduc realizările atribuţii pe linia îndrumă inspectorilor obşteşti, a la toate nivelurile de or Capti
obţinute de la începutul a- ţie, cele două ateliere din Tovi Cazan, Gkeorghe Po rii şi controlului acestei conducătorilor proceselor ganizare şi conducere a (Mun
nului: depăşirea cu 31,3 la cadrul secţiei — prelucrări pa, Mihai Jurj. activităţi, cum sînt şef'd de producţie, care au mani- producţiei. Tată]
sută a exportului, cu 3,3 şi construcţii metalice — scurt
Dom
la sută a producţiei nete. au recuperat integral ne- roşie
înregistrarea unor econo realizările din lunile de Fruntaşii - promotori ai întrecerii, am u
mii la cheltuielile materia iarnă, iar la această oră TIE :
pot
le de 2,5 milioane lei, în se prezintă cu depăşiri de — s
deplinirea planului de in plan. La realizările amin autori ai succeselor GEO
vestiţii în proporţie de 111,2 tite se cuvin menţionate pe Su
la sută. Deşi începutul a- strădaniile şi reuşitele u- Este greu ca din 2000 pect despre oamenii mun citoreşti, pot li amintiţi in impune sublinierea că in IIAŢ
tlreţi
cestui an a fost greu şi nor muncitori fruntaşi, cum de oameni ai muncii cii de la secţia reparaţii tre alţii Teodor Bana, Ghi- aceste zile fierbinţi de au Zorr
pentru noi, am reuşit să sînt Valericâ Andrei, Teo cit numără I.P.I.C.C.F. mecana-energetice — con ţă Munteanu, Mircea Dia- gust, ei întreţin la cote cit ăjĂL
depăşim planul fizic la uti dor Ban, Cornel Olca, Ioan Deva să-i nominalizăm pe dusă de ing. Ioan Cordoş-, conu, Eugen Diac, Ionel mai ridicate pulsul Între I-II
laje pentru construcţii hi Grecu, Mircea Diaconii, Io cei mai harnici şi conştiin care îşi îndeplineşte con Bocan, Neculai Grosu, Au cerii socialiste, hotăriţi să SIMl
draulice şi căi ferate cu nel Bocan, Ioan I.ştoc. mulţi cioşi dintre ei. Şi aceasta stant sarcinile de plan, *i- rel Ciocan, Elena Mocsi, materializeze neabătut în — s
îl™
aproape 2,5 milioane lei, alţii. pentru că sînt foarte mulţi, demnurile şi indicaţiile da Nori
am produs în plus circa 75 Rezultate bune, atît pe evidenţiindu-se constant prin tuîndu-se şi in primul se Ancuţa Ciocan, Floriţa te de secretarul general al
Faur, Petru Bozan, Gheor-
mestru al anului pe primul
tone de confecţii metalice, linia organizării muncii, di loc intre colectivele simi ghe Sonoc, Titus Vasiu, partidului, tovarăşul Nicolae
55 tone produse din mase versificării producţiei, cît pricepere, hărnicie şi rea lare ale întreprinderii, iar Viorel Vladislav, Nan Ro- Ceauşescu, la plenara C.C.
lizări, prin modul in care
plastice, piese de schimb şi a calităţii produselor, are animă întrecerea socialis din cadrul secţiei se remar molus, Partenie Crişan, Se- al P.C.R. şi a activului cen
în valoare de 1,3 milioane şi secţia mase plastice, con tă, mobilizîndu-i la acţiune că îndeosebi formaţiile con vastian Danciu, Roman Ta- tral de partid, consacrată
lei, alte produse însumînd
fî milioane lei. Menţionez dusă de ing. Dumitru Jurcă. dinamică, fructuoasă pe toţi duse de Ioan Grecu, Petru lagiu, Teodor Dan şi lista aniversării a două decenii Ti:
— Intr-adevăr, şi noi am
ar putea continua încă
Rai, Romuius Laslău - de
cei din jurul lor.
şi faptul că a crescut mult. asimilat în fabricaţie un la atelierul prelucrări me muft. de la Congresul al IX-lea, azi,
în ultima perioadă, şi ni mare număr de repere din — De fapt, fruntaşii noş canice, de losif Avram, Ni privind îndeplinirea inte mea
velul tehnic şi calitativ al tri se află permanent in Sigur însă, munca este grală a sarcinilor de plan deo:
produselor pe care le rea mase plastice, între care fruntea tuturor acţiunilor colae Grămescu, Ionel Bo colectivă si oamenii pe ca pe acest an, Incit să abor cu (
Vini
lizăm. cele pentru căştile de pro ce se organizează în între can, Ioan Pintea, Ioan Birla re i-am notat ca şi mulţi deze de pe baze solide seeti
Sînt vizibile eforturile şi tecţie, dibluri şi plăcuţe prindere, ei sini autorii - de la atelierul confecţii alţii ca ei fruntaşi la locu sarcinile mobilizatoare ce ratu
preocupările colectivelor necesare construcţiilor C.F., principali ai înfăptuirii mă metalice, de Mihai Jurj, rile de producţie sini exem le revin din documentele cupi
grad
I.P.I.C.C.F. Deva pentru cutii de acumulator pen surilor din programele de Mircea Man, Petru lacob ple pe care ceilalţi le ur Congresului al Xlll-lea ol Intri
continua diversificare şi tru radiotelefoane, lămpi activitate, implicit ai suc - de ta atelierul de între mează, împreună semnînd partidului.
La
modernizare a produselor. de control, iar procesul de ceselor in producţie - spu ţinere şi reparaţii, mulţi toate succesele întreprin duri
— Aş putea spune ca di asimilare continuă tot mai nea tovarăşul Andrei Cîm- alţii din cariere şi din ac derii. ceru
versificarea şi moderniza intens — menţiona Rodica peanu, preşedintele comi tivitatea de transporturi Vorbind despre oameni, Vînt
din
rea produselor au un cîmp Makkai, secretar al organi tetului sindicatului din în auto. despre spiritul lor de an Pagină realizată de vest
larg şi fertil în secţia noas zaţiei de bază din secţie. treprindere. In unitatea La panoul de onoare al gajare şi dăruire muncito DUMITRU GHEONEA, ceaţ
tră — consideră inginerul La reuşitele colectivului noastră se vorbeşte cu res- abnegaţiei şi hărniciei irwn- rească, revoluţionară, se LIVIU BRAICA
Ioan Cordoş, şeful secţiei nostru merite importante