Page 45 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 45
IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST
IR P u t e r n ic ă m o b iliz a r e ş i a n g a ja r e
p e n t r u c r e ş t e r e a p r o d u c ţ ie i
d e m in e r e u d e f ie r
• în primele şase luni ale anului, Ia I.M. Hune
doara s-au realizat suplimentar 630 tone fier în mi
nereu marfă, 41 780 tone dolomită şi 4 G25 tone talc.
• Cheltuielile totale la 1000 lei producţie marfă au
RGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C fost reduse cu 33,5 lei.
I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N o Beneficiul întreprinderii a fost depăşit cu peste
10 milioane lei.
• S-au obţinut importante economii de materiale în
producţie.
Anul XXXVII, nr. 8 633 VINERI, 16 AUGUST 1 985 4 pagini - 50 bani • Nu s-a înregistrat aici un refuz de calitate la
I.J.R.V.M.R. produsele livrate.
a îndeplinit Preocuparea pentru înde cuvîntul său ing. Simion
planul cincinal plinirea sarcinilor de plan, Mariş, directorul tehnic ai
a angajamentelor asumate întreprinderii. Este bine că
? EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU Harnicul colectiv de în întrecerea socialistă şi am reuşit să recuperăm in
munca de la I.J.R.V.M.R. bugetului de venituri şi tegral restanţele la planul
Hunedoara, care a fost cheltuieli, modul în i*ure fizic, să le diminuăm con-
epoca marilor împliniri socialiste distins cu „Ordinul
muncii" clasa I pentru
rezultatele obţinute în Adunările generale ale oamenilor muncii —
Densele clipe ale devenirii unei comune întrecerea socialistă pe expresie a democraţiei şi autoconducerii
anul 1984, a înregistrat
un succes de prestigiu, muncitoreşti
Se spune, iar realitatea Al IX-lea Congres al este introducerea telefoniei îndeplinind planul glo*- —fe
argumentează, că o locali partidului a deschis în faţa automate, Dobra fiind prin bal valoric pe cincina
tate poartă amprenta epo naţiunii noastre un drum tre primele comune din ju lul 1981—1985 în ce pri se înfăptuiesc propunerile siderabil pe cele la produc
cii ce o străbate fiind, tot luminos, a descătuşat for deţ racordate la acest sis veşte recuperarea mate oamenilor muncii şi preve ţia marfă. Nu trebuie însă
odată, oglinda fidelă a oa ţele creatoare ale poporu tem de comunicaţie rapid rialelor refolosibilc me derile contractului colectiv, să uităm nici o clipă că
menilor săi, a modului lor lui. Dobra s-a înscris cu şi modern. talice şi nemetalicc. asigurarea tuturor condi ne revin în continuare sar
de a gindi şi acţiona în hotărîre în acest amplu şi Eugenia Lazăr, primarul In cinstea zilei de 23 ţiilor pentru realizarea rit cini. mari, dar posibil de
folosul obştii şi al fiecăruia complex proces al făuririi comunei, un om ce pune August, oamenii muncii 11 J mică, în continuare, a sar îndeplinit. Prin întărirea
în parte, a telului cum se unei Românii mereu mai multă inimă şi conştiinţă din cadrul întreprinderii cinilor la toţi indicatorii, disciplinei la toate locurile
înscriu ei în efortul harni rhîndre, mai puternice. Prin în munca sa de mare răs vor îndeplini planul afe sînt principalele idei care de muncă, aprovizionarea
cului şi talentatului nostru fondurile tot mai importan pundere, fiind, totodată, un rent acestei luni, iar au stat în centrul dezbate ritmică cu materialele ne
popor. Argumente ale înţe te acordate de la bugetul model de felul cum trebuie pînă Ia sfîrşitul anului rilor prilejuite de aduna cesare, menţinerea capaci
lepciunii vorbelor de mai statului, unitatea forestieră so gîndească şi să acţio vor realiza o producţie rea generală a oamenilor tăţilor de lucru cel puţin
sus ar putea fi aduse ne s-a dezvoltat şi s-a mo neze un om ce conduce suplimentară în valoare muncii de la întreprinde la nivelul celor din prezent
numărate, viaţa de astăzi a dernizat, reţeaua comercia o obşte, spunea : de peste 100 milioane rea minieră Hunedoara. putem realiza producţii mai
patriei oferind o paletă lă şi de prestări servicii s-a — Ultimii douăzeci de ani lei. „Sînt proaspete în conştiin mari şi încheia anul 1985
imensă. Am ales pentru îmbogăţit şi diversificat, aici din istoria comunei noastre La îndeplinirea preve ţa fiecăruia dintre noi în cu depăşiri la toţi indica
astăzi doar unul, unul cu funcţionînd în prezent o au fost deosebit de denşi derilor cincinalului o demnurile şi orientările se torii".
putere de exemplu pentru secţie de timplărie de pres în înfăptuiri în toate do contribuţie deosebită au cretarului general al parti în intervenţiile lor, Ale
au ^
drumul parcurs de ţara tigiu. Unităţilor agricole meniile vieţii economice şi adus-o achizitorii Gruiţă dului, tovarăşul Nicolae xandru Oârgă, inginerul
noastră în perioada de is li s-au pus la dispoziţie social-culturale. Afirm cu Bruzan, Vasilc Mărcu- Ceauşescu, date la plenara şef al E.M. Ghelari, loan
torice şi glorioase împliniri utilaje moderne, îngrăşă toată convingerea că toa lescu, Rodica Stoicoi, comună a Consiliului Na Mîndreş, lăcătuş, Dumitru
parcursă in cele două de minte, zootehnia s-a dez te marile realizări pe care loan Luchian, loan Col- ţional al Oamenilor Mun Geampană, şeful secţiei ne
cenii ce au trecut de la voltat, crescind continuu le-am dobîndit au fost po ceac, Nicodim Ivan, cii şi,Consiliului Suprem al metalifere Zlaştl, Iordachc
Congresul al IX-lea al parti producţia vegetală şi ani sibile datorită înţelepciunii Teotocatos loan şi alţii. Dezvoltării Economice şi Scînteie, miner, şef de bri
dului, moment ce a mar malieră. Pe fondul acestui şi justeţii politicii partidu (GAVRILĂ ZOLD, co Sociale, de a ne spori efor gadă, au analizat cu simţ
cat începutul edificării progres economic viaţa so lui, cutezanţei revoluţiona respondent). turile şi a acţiona cu fer de răspundere, în mod cri
României socialiste moder cială- şi edilitară a comu re, clarviziunii şi înaltului mitate şi răspundere pen tic şi autocritic, contribuţia
ne : comuna Dobra. nei a cunoscut un amplu spirit patriotic ce caracte tru a fructifica cu maximă
In existenţa unei aşezăriţ avînt. Şoseaua ce străba rizează viaţa şi activitatea 11 000 tone cărbune eficienţă potenţialul uman, LIVIU BRAICA
douăzeci de ani reprezintă te comuna a fost asfaltată, celui ce conduce de 20 de peste plan tehnic şi material de care
o intimitate, douăzeci de s-au construit numeroase ani partidul şi poporul nos dispunem — spunea în (Continuare în pag. a 2-a)
clipe, poate, într-o isto obiective de interes cetă tru pe drumul luminos al Printr-o bună mobili
rie ce numără secole şi ţenesc : primăria, comple societăţii socialiste multila zare în muncă,, minerii
milenii. Densitatea acestor xe comerciale, ocolul sil teral dezvoltate şi comunis din microcariera Jieţ, IN CONDUCEREA DE CĂTRE ORGANIZAŢIILE
clipe - rememorate fie şi vic ş.a. Comuna şi-a edi mului, cel mai iubit fiu al
extrem de succint - le ficat un centru de toată naţiunii noastre, tovarăşul aparţinătoare de I. M. DE PARTID A ACTIVITĂŢII PRODUCTIVE
dau valenţe şi străluciri, frumuseţea, s-au construit, Nicolae Ceauşescu. Oame Lonea, au extras supli
deosebite, fiecare consti- trotuare. L-am rugat pe nii muncii din comuna mentar sarcinilor de
tuindu-se într-o treaptă spre loan Fonoage,. vicepreşedin Dobra, ce-şi edifică — plan în prima decadă a Eforturi constante pentru pregătirea
o devenire demnă, spre o te al biroului executiv al urmînd partidul şi pe omul lunii august peste 2 200
viaţă tot mai bogată în consiliului popular comu din fruntea sa- o locali tone de cărbune. Cu a-
progres şi civilizaţie. „Acum nal, să ne prezinte Dobra tate tot mai mîndră şi mai ceastă depăşire plusul şi perfecţionarea profesională
douăzeci de ani — îşi aduce de azi. puternică îşi însuşesc deplin realizat de la începutul
aminte han Şindea, briga — Nu cred că exagerez înflăcăratele chemări cu anului de colectivul mi-
dier la cooperativa agricolă cînd afirm că Dobra arată prinse în cuvîntarea secre crocarierei se ridică la a oamenilor muncii
— Dobra era o aşezare ca un mic orăşel, ne-a spus tarului general al partidu
în care nu se întîmpla mare interlocutorul, Îmi dau drep lui şi. în Apelul Plenarei 11 000 tone. între problemele strin tele bune obţinute în acest*-
lucru. Exista şi atunci o u- tul să fac această afirma Comitetului Central şi a gente, de mare importanţă domeniu. 92 la sută din
nitate forestieră de exploa ţie blocurile ce numără 41 activului central de partid ale activităţii organelor şi totalul personalului munci
tare şi transport, patru uni apartamente, vasta reţea şi sînt ferm şi unanim ho- organizaţiilor de partid de tor este calificat prin şcoli
tăţi cooperatiste, cîteva u- comercială şi de prestări târiji să le înfăptuiască în la întreprinderea „Vîscoza" profesionale, licee sau
pei
nităfi comerciale şi de pres servicii — numai în 1984 mod exemplar, spre binele saj Detaliu ilijn al amplul plat Lupeni, pregătirea, califi cursuri de scurtă durată.
noii
industrial
tări servicii, dar viaţa eco- au fost puse în funcţiune şi fericirea naţiunii ai că forme siderurgice de la carea şi perfecţionarea pro S-a pus şi se pune. un ac
nomico-socială a comunei patru noi unităţi — multe rei fii demni şi iubitori sînt. Călan — furnalul 4. fesională a personalului cent deosebit pe pregătirea
era săracă în realizări şi alte înfăptuiri edilitar-gos- Foto N. GHEORGHIU muncitor ocupă un loc corespunzătoare a operato
1
evenimente". podăreşti. Cea mai recentă TRAIAN BONDOR central. rilor chimişti — meseria
specifică
„Două sînt laturile cele de bază, întreprinderii. pentru
profilul
A-
Producţiile sporite de lapte mai importante ale muncii ceasta se face atît în ca
noastre în acest domeniu —
ne spune tovarăşa Constan drul Liceului industrial nr.
dau măsura hărniciei ţa Stan, secretara comitetu 2 Lupeni, - patronat de în
treprindere,
şi
cît
prin
de
lui
partid.
—
Prima
şi răspunderii creşterea calificării oame cursurile organizate aici.
De
se
cuvenită
atenţia
nilor muncii care lucrează
în actualele capacităţi ale bucură apoi şi pregătirea
Din anul trecut în acti o b'ună activitate, rezulta unităţii, a doua — califi muncitorilor în celelalte
vitatea fermei zootehnice a tele scontate se pot obţine carea şi asigurarea cu for meserii: lăcătuşi mecanici,
prelucrători
prin
aşchicre,
C.A.P. Ruşi s-a înfăptuit o doar printr-o temeinică ţă de muncă a noii capa electricieni etc. Toate a-
cotitură în ce priveşte con organizare a muncii, ordi cităţi de producţie, cu ter ccstc aspecte se analizează
ducerea şi organizarea. O ne şi disciplină exempla men de punere în funcţiu periodic în plenarele comi
cotitură ce a schimbat re, grijă deosebită pentru ne în trjjjhestrul IV al a-
ccstui ah. Avînd în ve tetului do partid, în orga
Fermele zootehnice — dere mutaţiile mari ce vor nizaţiile de bază, stabilin-
du-se măsuri concrete, spe
model de organizare şi producţie avea loc în activitatea în cifice fiecărei secţii. Im
treprinderii o dată cu in
trarea în funcţiune a noi portanţa acordată acestui
„faţa" zootehniei din a- întreg efectivul de animale. lor utilaje, comitetul de domeniu este dovedită şi
ceastă unitate, care păşeşte Acest om este inginerul de funcţionarea cu bune
pe drumul sporirii perma zootehnist Ionel Olaru. partid, birourile celor 10 rezultate pe lîngă consiliul
nente a producţiei de lapte, Trebuie să subliniem organizaţii de bază exis oamenilor muncii a comisiei
carne, a îndeplinirii celor însă că în toată munca tente şi-au intensificat mult de pregătire, perfecţionare,
activitatea pentru a asigura
lalţi indicatori de plan. lor, inginerul Olaru şi co în totalitate necesarul de încadrare şi promovare a
Această schimbare în bine lectivul de lucrători din cadrelor.
se datoreşte în bună mă-., ferma zootehnică sînt per forţă de muncă, pentru a „La sfîrşitul lunii iunie
sură faptului că la con manent sprijiniţi de con avea oameni bine pregătiţi, s-au dat ultimele examene
ducerea fermei zootehnice ducerea cooperativei, care capabili să înfăptuiască ma la cursurile de perfecţio
-se află acum un inimos priveşte cu multă răspun rile obiective care stau în nare organizate în între
şi priceput specialist, un dere activitatea din sectorul faţa colectivului nostru". prinderea noastră — arăta
om pentru care creşterea creşterii animalelor. La ora Şi, fără îndoială, efortu subinginera Maria Măcinică
animalelor înseamnă nu actuală ferma zootehnică a rile, implicarea tot mai ac
doar obligaţie profesională, centuată a organizaţiilor de VALENTIN NEAGU
ci şi răspundere, dragoste MIRCEA LEPĂDATU partid în formarea unui
şi străduinţă spre mai bine. colectiv bine pregătit se
Un specialist care ştie că (Continuare in pag. a 2-a) reflectă astăzi în rezulta (Continuare în pag. a 2-a)
