Page 46 - Drumul_socialismului_1985_08

1 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

CAMPANIA AGRICOLĂ DB VARĂ

Recuperările-sursă importantă Strădanii permanente

de asigurare a bazei pentru întreţinerea = r

legumelor, recoltarea şi 20,0
materiale "0,2
valorificarea produselor
Nenumărate sînt exem- Midi, Păulin Roşea, Sîn- 20,3
plcle care vîn şi demon­ ziana Barna, Maria Dinu, In această perioadă, e- asemenea, munca spornică.
strează zi de zi că recu­ Viorica Farcaş, Ioan Bar­ forturile ce se depun în Ferma are în cultură fa- /
1
perările în producţie asi­ bara, Despina Butaş, Oc- fermele Asociaţiei econo­ sole pe 20 de ha, precum
gură, în actuala con­ tavian Bolog şi alţii, spe­ mice de stat şi cooperatis­ şi tomate, gulii ş.a. Cultu­ 20,5'
junctură, .posibilităţi tot cializaţi pe faze de exe­ te cu profil horticol din rile au fost' întreţinute şi
mai mari de aprovizionare cuţie, se conturau modele
tehnico-materială. Iată, spre plăcute de încălţăminte Deva vizează asigurarea u- tratate la timp, aşa că
nei
evoluţii
corespunzătoare
exemplu, ce loc ocupă şi diversă pentru bărbaţi şi a culturilor şi, concomitent, evoluează bine. S-a trecut, 21,3!
ce întrebuinţări se dau ma­ femei. Reuşitele acestui co­ încă cu multă vreme în
la
urmă,
cultu­
recoltarea
terialelor recuperate în lectiv în creaţia de noi recoltarea produselor de
producţie la Complexul modele, autodotarea cu ma­ sezon, expedierea cît mai rilor de sezon. Economistul
meşteşugăresc „Moţul" Baia triţe şi alte dispozitive ne­ grabnică a acestora spre Alexandru Cîndroi arăta 21,51
de Criş. Mai întîi, cîteva cesare sînt strîns legate de unităţile de desfacere. In­ că, pînă în momentul de 22,01
consideraţii, în legătură cu numele conducătorului sec­ tr-un raid întreprins recent faţă, s-au expediat reţelei
activitatea secţiei încălţă­ ţiei, Gheorghe Popa, un Brigada I a T.A.G.C.M. Huncdoara-Dcva. Blocul 8 Mă- prin cîteva ferme ale aso­ de desfacere 88 tone mor­
minte, unde s-a acumulat, om care pune mult suflet răşti, etapă cu etapă, se apropie dc finalizare. La aceasta ciaţiei am urmărit modul covi, 24 tone fasole, 17 to­
în ultima vreme, o bună în ceea ce face, se stră­ contribuie şi zidarii Virgil Sima şi lacob Bolboş, care cum este organizată acti­ ne castraveţi, 227 tone cea­ y
experienţă în direcţia recu­ duieşte să fie pormanent execută finisaje interioare. vitatea, cum se acţionează pă, la acest ultim sorti­
Târfei
perării materialelor refo- la curent cu ultimele nou­ în aceste zile pentru a oferi ment obţinîndu-se o pro­
losibile. tăţi în domeniu, să livreze populaţiei cantităţi cît mai ducţie de 15 tone la hectar. B
Discutăm cu tovarăşul beneficiarilor numai încăl­ Creşterea producţiei mari de legume pentru Ferma foloseşte, la recol­ dioj
Gheorghe Popa, şeful sec­ ţăminte de bună calitate. consum şi pentru conser­ tare mai ales, mulţi elevi 6,30
ţiei t Aprecieri asemănătoare se vare. din Deva, veniţi aici Ia gric
nai
— Da baza producţiei pot face şi Ia adresa sec­ de minereu de fier zilei
noastre stau materialele ţiei de tîmplărie, condusă In ferma nr. 3, condusă lucru cu destulă regulari­ Rcv
recuperate preluate şi re- de tovarăşul Tercnte Că- de ing. Nistor Dorin Giura, tate. Realitatea dovedeşte ricr
Buli
l’olosiţe de la unele între­ sălcan. Din resturile de (Urmore din pag. 1) în subteran, la uzina de am întîlnit o activitate rod­ că elevii, coordonaţi cu pun
prinderi republicane din materiale rezultate de la preparare, în cariere, de nică. Lucrările cele mai grijă de Dumitru Florea, 10,0(
ţară — ne spune interlocu­ garniturile masive se exe­ intensificare a rambleierii de seamă ale acestei pe­ fac treabă bună, în spe­ io,o:
torul. Procentual, mai bine cută cuiere pentru hol, colectivelor din care fac hidraulice la mina Ghelari rioade sînt întreţinerea cul­ cial la strîngerea fasolii, 10,21
Buli
parte la rezultatele obţinu­
de 50 Ia sută din totalul măsuţe TV, măsuţe pentru te de întreprindere, subli­ (producerea materialului, turilor de tomate, varză, tomatelor ş.a. Vrc;
producţiei sortimentale o telefon, taburet! Şi diferite transportul pe funicular, fasole şi recoltarea cepei. blic
realizăm pe această cale. scaune, alte repere mai niind că stilul şi metodele introducerea lui în camere), La buna desfăşurare a Ferma nr. 4 Hărău, pe ştiri
— In lunile trecute din mici din componenţa mo­ folosite de consiliu] oame­ crearea unor stocuri de cele 100 ha teren de care tru
com
acest an ce încălţăminte bilierului în fabricaţie. nilor muncii şi comitetul materiale pentru perioada acestor activităţi o contri­ dispune, are cultivat un Dc
larg sortiment dc legume i
aţi fabricat din materia­ — Acordăm cea mai mare sindicatului, în coordonarea de iarnă, utilizarea raţio­ buţie de seamă o au lu­ dem
crătorii permanenţi ai fer­
le recuperate ? atenţie folosirii depline, activităţii de producţie, au nală a fondului de timp mei, printre care Maria 30 ha cu ceapă, 15 ha cil de
— Din aprilie şi pînă în cît mai eficiente a tuturor fost dinamice şi eficiente, disponibil, creşterea pro­ fasole, 19 ha cu varză, 11 .a r
prezent, în special încăl­ materialelor, începînd de că măsurile şi hotărîrile ductivităţii muncii şi a efi­ Zsilagy şi Nicolae Poenaru, ha cu ardei, 15 ha cu ră- nalt
ţăminte pentru copii — la croire şi pînă la expe­ luate au asigurat condiţii cienţei economice. S-au re­ Ioan Stăncilă, Petru Corlă- dăcinoasc ş.a. Lucrătorii Buli
Pcil:
ghete, sandale, pantofi, cir­ dierea produselor — spunea corespunzătoare îndeplinirii ferit, de asemenea, la une­ teanu şi alţii. Toate cul­ fermei în frunte cu Corne­ înre
ca 10 000 de perechi, pre­ maistru] Ioan Stanciu. Rea­ planului. Vorbitorii au ară­ le probleme sociale, solici- turile sînt curate, iar insta­ lia Cozma, efectuau cea popi
rii ;
cum şi sandale pentru lizăm lucrări de calitate, tat că prin punerea în tînd respectarea programu­ laţia dc udare funcţionea­ de-a ill-a praşilă la cul­ visti
femei. In unitatea noastră apreciate de beneficiarii funcţiune a abatajelor pla­ lui de circulaţie a mijloa­ ză la întreaga capacitate şi tura de ardei şi recoltau dio
se foloseşte fiecare bucăţică noştri. N-am rămas sub nificate, prin eliminarea u- celor auto pe rutele Hune­ fără întrerupere. In ziua ceapa. Instalaţia de udare tii,
de piele primită, alte plan, cu toate greutăţile nor locuri înguste pe fluxul doara — Teliuc — Ghelari, raidului nostru se lucra la ■jurii
materiale utilizate Avem in aprovizionare, în nici o transportului de minereu asigurarea apei în mină, a funcţionează din plin, cul­ rală
22,00
sarcina să folosim anual lună din acest an. Dim­ din subteran la suprafaţă, stocurilor de cărbune pen­ recoltarea cepei pe ultime­ turile sînt curate, trata­ la Rad
se
mentele
efectuează
le suprafeţe. Pînă în pre­
25 tone de materiale re­ potrivă, nc-am depăşit con­ dotarea cu noi utilaje, mai tru iarnă, aprovizionarea latei
Noci
cuperate. In realitate însă. stant sarcinile valorice în buna organizare a muncii mai bună cu cele de tre­ zent — cum ne-a spus e- timp. Unitatea a livrat — 21
pînă acum 218 tone ceapă,
pentru a ne îndeplini pla­ medie cu 20 000 lei pe lună. şi pregătirea atentă a pro­ buinţă a punctelor alimen­ conomista Zoe Giura —
nul, noi folosim cantităţi între cei mai harnici lu­ ducţiei. planul la minereu tare pentru mineri. ferma a livrat 320 tone 13 tone fasole şi alte sor­
mai mari. Permanent tre­ crători ai secţiei se numără de fier, talc şi dolomită se Ferm hotărîţi să încheie ceapă, îndeplinindu-şi sar­ timente dc legume. Un
buie să gîndim modele noi Virgil Furdui, Dorina Laza. va derula, în ritmurile şi anul 1985 cu planul depăşit cina, dar va mai livra încă substanţial aport la între­ u
de pantofi, posibile de con­ Mariana Vatră, Nerva Va- cantităţile prevăzute. la toţi indicatorii, partici­ 30 tone. A început recol­ ţinerea culturilor şi Ia re­
fecţionat din materia pri­ siu, Conici Vişoiu. Viorica In cadrul adunării au mai panţii la adunarea , genera­ tarea verzei de .vară, şi la coltări îl are personalul
mă şi materialele dispo­ Stanciu, Aurelia Belci şi luat cuvîntul ing. Miron lă s-au angajat, în numele această cultură obţinîn- G.I.G.C.L. Deva. în fiecare DI
nibile, să ne racordăm alţii, care. zi de zi, ac­ Acbim, şeful minei Lelese, tuturor minerilor şi prepa­ du-se rezultate bune. Va­ joi, la grădina de legume Umi
producţia la cerinţele pieţei ţionează responsabil, cu Ioan Andrei, şeful secţiei ratorilor din Munţii Poiana loarea producţiei livrate din Hărău vin la lucru Iria)
Secţia încălţăminte şi-a toată convingerea, pentru mecanice, reparaţii întreţi­ Ruscăi, să acţioneze neabă­ pînă acum se ridică la 2,5 nur­
că,
depăşit planul, pe cele şapte transpunerea în viaţă a nere, Eftimie Andrei, funi- tut, să-şi unească eforturile 150—200 dc oameni ee mun­ sala
luni, la producţia fizică cu sarcinilor trasate dc secre­ cularist, Ioan Necula, cxca- în muncă, să se mobilizeze milioane lei, ceea ce re­ cesc cu hărnicie. Joia tre­ sala
(Fia
7 la sută, iar la producţia tarul general al partidu­ vatorist, Ioan Bălan, şef exemplar pentru a extra­ prezintă peste 70 la sută cută, dc pildă, lucrătorii —a i
marfă cu 2 la sută. Am lui, tovarăşul Nicolae echipă rambleiere hidrau­ ge cantităţi sporite de mi­ din planul de venituri pe G.I.G.C.L. au recoltat 1,5
văzut o parte dintre for­ Ceauşescu, privind recupe­ lică, Ştefan Năstase, de la nereu de fier, talc şi dolo- 1985. tone fasole păstăi. şa
maţiile de aici cum. lu­ rarea şi rcfolosirea mate­ mina centrală şi alţii. Ei înită pentru cerinţele eco­ La ferma nr. 2, condusă (Pai
mul
crează. Din mîinile unor rialelor în producţie, creş­ au abordat o serie de pro­ nom ioi naţionale. de ing. Ioan Făgădaru, de B. TURDEANU mir
oameni harnici, buni gos­ terea necontenită a eficien­ bleme ivite in producţie, mân
podari şi pricepuţi mese­ tei economice. care au frînat uneori acti­ PEN
riaşi, cum sînt Nicolae vitatea, au făcut propuneri Producţiile sporite de lapte dau măsura ral);
Enciu, Lucia Groza, Silvia B. CORNEL de îmbunătăţire a muncii extr
rul)
(Mii
hărniciei şi răspunderii Cair
(Mu
Perfecţionarea profesională Iubi
serii
(Urmare din pag. 1) Cum bunii gospodari se măsură cooperatorii din BRA
pentru
a oamenilor muncii pregătesc cei din de vară C.A.P. Ruşi să-l asigure ? *!> TIE
(Ste.
la
iarnă,
— Da, precizează Maria
cooperativei deţine un efec­ Ruşi se ocupă cu răspun­ Cimporescu, economista fer­ pot
— s
(Urmare din pag. 1) cadraţi, se iniţiază activi­ a modernelor utilaje din tiv total de 367 bovine (cu dere şi temeinicie de pre­ mei zootehnice. Cu certitu­ GEO
tăţi de creştere a nivelului dotare depinde realizarea şapte peste prevederile pla­ gătirea iernatului anima­ dine ne vom asigura nece­
culţi
— şefa acestei comisii. La de pregătire politico-ideo- sarcinilor. La nivelul co­ nului anual) şi de 984 o- lelor. Fînarele au început sarul de furaje la toate sesc
cursurile desfăşurate în în­ logică a tuturor muncito­ mitetului de partid, al con­ vine (cu 84 mai mult decît să se umple de fibroase, sortimentele, realizînd chiar (Dac
tregime în unitate, pentru rilor. Se adaugă la aces­ siliului oamenilor muncii prevederile acestui an). iar în preajma grajdului unele plusuri. De pe cele păsa
toate meseriile, au partici­ tea discuţiile individuale problemele acestea au fost La bovine efectivul matcă şirele de paie şi alte nu­ 277 ha de fineţe naturale LAN
resti
pat 837 de oameni ai mun­ pe care birourile organiza­ minuţios dezbătute. îm­ planificat pentru această treţuri sînt clădite ordonat. (din care pînă acum sînt SIMi
cii, care, numai după pro­ ţiilor de partid le poartă preună cu centrala de re­ perioadă este îndeplinit şi La adăposturi, principalele cosite 200 ha) şi cele 18 ha eeşu
movarea examenelor au fost la nivelul fiecărei secţii sort s-a întocmit un pro­ sînt şanse sigure ca la fine­ reparaţii sînt efectuate, cultivate cu trifoliene în în T
mim
atestaţi pe locul dc mun­ cu tinerii muncitori, cu gram de asigurare a for­ le anului acest indicator să instalaţiile de alimentare cultură pură, vom obţine
că". cadre de conducere. Merită ţei de muncă, inclusiv a fie realizat integral. Pre­ cu apă fiind, de asemenea, 416 tone de fîn. Pînă în
Dacă avem în vedere că subliniat apoi faptul că cadrelor de conducere". vederile la natalitate sînt, puse la punct. în ziua do­ prezent avem depozitate
totalul personalului de la în toate aceste acţiuni Notabile, desigur, efor­ de asemenea, depăşite la cumentării noastre se mai în baza furajeră aproape y
„Vîscoza" este de aproxi­ există o strînsă colaborare turile ce se depun aici perioadă ,cu 17 viţei şi, executau unele mici „re­ 200 tone. Suculentele le
mativ I 000 de oameni, se între organizaţiile de masă. pentru formarea unui co­ ţinînd cont de numărul de tuşuri" — cum preciza Vic­ vom realiza de pe cele 5 ha
poate spune că aici se de­ „Preocupările * noastre lectiv cu o înaltă pre­ gestaţil, prevederile vor fi toria Pop, preşedintele coo­ cultivate cu sfeclă furaje­ Tii
pun eforturi serioase pen­ pentru pregătirea şi per­ gătire. Se ivesc, fără în­ depăşite şi pe întregul an. perativei. Tot de la ea ră şi 60 ha cu porumb în azi,
fecţionarea tuturor oame­ doială şi unele dificultăţi. Şi la specia ovine efectivul aflăm că un mare număr mea
tru o cît mai bună pre­ nilor din unitate s-au in­ Pentru că nu este deloc matcă planificat pentru a- amestec cu floarea soare­ deos
gătire a întregului colectiv. cest an va fi depăşit. de cooperatori din brigada lui. La grosiere avem con­ cu <
Un sprijin concret, zi do tensificat o dată cu con­ uşor să asiguri un efectiv Ocoliş participă cu căru­ diţii să ne asigurăm 580 to­ mult
zi, în acest important do­ turarea noii capacităţi — de 750 de muncitori nhmai In ce priveşte producţia ţele proprii în această pe­ ne din paiele rezultate în dimi
ne spunea tovarăşa Riodica pentru noua capacitate. de lapte, aceasta se men­ rioadă la strînsul şi trans­ urma secerişului la grîu fia :
meniu de activitate pentru Tatulici, directoarea între­ Dar modul cum se mun­ ţine ridicată. Ca urmare, portul finului din cîmp. şi orz şi din cocenii de flcăr
bunul mers al unităţii l-a prinderii. Instalaţia de ceşte, răspunderea cu care din cei. 1 200 hl lapte de Alexandru lacob, Eugen porumb. Avem deja strînse din
pera
constituit participarea e- fibre celulozice tip mătase acţionează organizaţiile de vacă, cît trebuie să livreze Ticău, Lazăr Făran, Ion îh şire peste 200 tone de cupr
fectivă a ceior 386 membri care va intra în producţie partid, ceilalţi factori cu în anul curent unitatea Oprişa, Tiberiu Musolini, paie. grad
de partid la multitudinea nu peste multă vreme va atribuţii în acest domeniu, la fondul de stat, s-au pre­ Sabin Munteanu şi Econo- Aşadar, la C.A.P. Ruşi, între
de activităţi desfăşurate în trebui să producă. 5 000 dau garanţia că la între­ dat pînă la această dată rnu Munteanu se numără conducerea unităţii, toţi La
acest scop. Se urmăreşte tenie pe an. Dar pentru prinderea „Vîscoza" Lupeni aproape 900 hl, cu 100 hl printre cei mai vrednici. cei care muncesc în sec­ fi fi
îndeaproape practica în aceasta ■ trebuie să avem îşi va desfăşura activita­ în plus faţă de planul la Necesarul de furaje pre­ torul creşterii ahhnalelor să.
Unitate a fiecărui elev, a oameni bine pregătiţi, con­ tea un colectiv capabil să perioadă. Semnificativ este văzut pentru stabulaţia îşi amplifică strădaniile va s
modului de desfăşurare a ştienţi că de modul cum ducă la îndeplinire im­ faptul că producţia de lapte 1985—1986 este de 365 tone pentru a face din ferma tfensi
cursurilor de perfecţionare îşi însuşesc cunoştinţele portantei, sarcini ce îi se află în continuă creş­ fîn, l 130 tone suculente şi lor o fermă zootehnică k'm/'
şi integrarea celor nou în­ necesare bunei funcţionări revin. tere. 500 tone grosiere. Sînt în model.