Page 50 - Drumul_socialismului_1985_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 6341

i
Hintp camunist PENTRU

\ Scena
\ DV. LI
Timp comunist, purtat în sînge,
zidit pe umerii bărbaţi, \ Şi
un zbor al albului răsfrînge \
culoarea ta peste Carpaţi.
De cind cu tîmpla grea de lună \ oamenii ei
eşti voievod pc-accst pămînt 13.00 Telex
istoria mai grav răsună 13,05 La sfirşit
Amalia
cu
Intîlnirca
Hus-
şi-n miez. de zi intrăm vibrînd. zcrl a fost o surpriză. Aş­ mină (co
Un vis de larg în noi învie teptam o fetiţă cu fundiţe, 14.45 Săptămin:
crescut pe suflet de eroi aşa cum ne obişnuise în 15.00 închidere:
Gustul de viaţă al păcii şi creştem către poezie evoluţiile de prestigiu pe mu \
cu toate zările pe noi. scenele Festivalului naţio­ 19.00 Telcjurna
nal „cintarca României" şi 19,20 Telcencicl
O dimineaţă de august, viaţa oraşului siderurgic dintre toate : războiul. Ai MARIA DRAGOMIR in numcroaselc-i apariţii 19.45 Invitaţie
o dis-de-dimineaţă hunedo- irumpe. Spectacolul a „în­ un sentiment greu de ex­ pe micul ecran, iar la în- (color).
reanâ. Orele 5. Din lumi­ ceput". ,,A început" in primat, discerni, te stînje- tîlnire a sosit o adolescen­ * Spccta-
că­
cu
na care se destoaie lăptoa­ ghilimele, pentru că, de neşte gindul că aici e pace. tă frumoasă, Labiş ochii zîm- blic — u
prioarei
lui
şi
să, umedă, mirosind a ve­ lapt, el nu încetează o cli­ Iar acolo, oriunde, oamenii betul cald, discret, de o 20.30 Film arti
getaţie, oraşul se trezeşte. pă : aici se lucrează pe mor, mor absurd, nu de Jftrn deaecm candoare aparte. spulberat
Primii paşi, grăbiţi boncă- schimburi, iar cei ce au în­ „moarte bună", mor seceraţi Aşadar, am vrea să 22,05 Tclejui’na
nesc pe asfalturi, arterele treţinut arderea în adîncul de „hărnicia" absurdului. stăm de vorbă cu Amalia, 22,15 Romanţe
toropite sub arborii. îmbră­ nopţii, se retrag pentru Ceva greu definibif, ceva Miracolul cu miezul viu deţinătoarea laurilor in de ncuitt
toate cele cinci ediţii ale
ţişaţi peste drum îşi potri­ odihnă. Urmează al doilea care iţi dă un gust amar, Te-a întrupat sub cerul sferic : 22.30 închidere
vesc. pulsul cu acest dute- val, se retrage talazul, este poate recepţionezi, prin incă Prin muncile fără-ntuncric mului.
vino Uman. Rumoarea inti­ refluxul. Refluxul muncii... insuficient ştiute legi ale Zveltă cetate azi te ştiu.
mă a turturelelor, dezmorţi­ E pace. O zi oarecare de umanului, vaierul ultim al
te de cadenţa lor, îmi sună pace. Pace românească biologicului devastat de Mă uit în ochii tuturor:
în auz ca o orchestră sim­ spasmul fratricid.... Soarele Ferestrele sînt larg deschise SE ADIO
fonică acordindu-se înain­ iese din coaja roşie a ce­ Foşnesc culori în care-s scrise
tea unui spectacol... E pace. DECENIUL XX rului de peste munţi, se Hrisoavele din curcubeu...
Somnolenţa draperiilor are face roată de car, pe urmă BUCUREŞTI
ceva de cortină greoaie iluzorie, -ginatică navă ve­ Cu paşii mari, în felul tău, dioprograinui
6,30 La ordine
care este trasă, lent, peste întotdeauna mi-a plăcut să nind din alte spaţii, pe Urmaş al demnului Manole ; grictiltură; 7,0
ochii zilei. Primii trecători mă trezesc devreme, altfel urmă soare-soare. Dacă Sărut cu flori soarele nou nai ; 7,30 In S
au refăcut probabil zilni­ simţi fiecare zi, altfel de­ aş avea un detector ultra- Ce-ţi scânteiază pe cupole! zilei de 23 fi
cul traseu, undeva spre lo­ curge totul. Trebălui prin perfecţionat, aş constata că Revista presei
ricrul meloti
curile de muncă mai mati­ casă, mă bucur privind inimile tuturor se autore­ Grădinile-n priviri ţi-s vii Buletin de şti
nale, orarele muncii se re­ cum dorm copiii. Nimic în glează la unison cu inima dienţa radio;
glează in funcţie de anu­ lume nu egalează frumuse­ patriei. E pace ! Gustul şi-n sîmburi veacul nou se coace de ştiri ; 10,03
terară radio;
mitele nevoi. De-acum stră­ ţea acestui tablou: copilul păcii, pe care nu-l ştim, Prin amfore cu ciocîrlii chestra de m
zile' Hunedoarei sint inva­ in somnul profund, dis-de- poate, preţui Îndeajuns, Suie subţire imn de pace. Iară „Doina
date de grupuri mari,- mer­ dimineaţă ! Este fascinant, zilnic, oră de oră. Nimic Copacii mîinilc-.şi întind din Caransebc
sul lor este cind. cadenţat, niciodată nu se perimează mai important, ma: ome­ letin de ştiri
univers într-u
cind aritmie, ceva vesel scu­ emoţia aceea profundă, de nesc ! Ochii copiilor mă­ Cu gestul zborului de mîine ; 11,35 Publici
tură aerul de particule in­ inexprimabilă certitudine a soară, trezindu-se zilnic, In ochii patriei privind Buletin de ţ
Atlas cultural
„Cîntării României", deşi
vizibile de rouă, prin feres­ vieţii. nepreţuita valoare a acestei Muşc din lumină ca din pîine. ar merita să dialogăm şi comoara <cl
trele deschise cetatea oa­ E pace. De pretutindeni sintagme. Energiile nucle­ Cu flori din curcubeu sărut I eu Amalia, eare a încheiat De la l t>
menilor respiră, face gim­ din lume ne dor ştirile care are care iradiază prin a- fiecare an şcolar — inclu­ ridinai cK._ ? :
nastică, răzbat muzici. vorbesc de violenţă, de ceste minuscule ferestre ale Heraldic semn potrivnic plevci... siv clasa a IX-a a Liccu- de ştiri ; 16,05
social-cetăţent
E pace. Miroase a viaţă. moarte, de război. Compari, cerului şi ale sufletului, Fii cum ziditu-te-au din lut | Ini industrial din Petroşani Buletin de ţ
— eu premiul I. Dar pen-
Vuietul Combinatului are simţi o imensă milă pentru ochii copiilor, redau, zilnic, Deci trainică ; cu daci pe scut, | tru că rubrica noastră are Muzică pe :
ceva de talaz maritim, un milioanele de copii înfome­ dimensiunea acestui cuvînt: Cetate românească, — a Devei ! genericul „Scena şi oa- 18.00 Orele ser
*
jurnal
Săt
zgomot de fond, specific, taţi, de „jertfele" marţiale PACE. I menii ci" — o preferăm pe litică internă
familiar nouă. ale galopantei evoluţii spre . EUGEN SORIN Amalia artistă. ţională ★ Mi
E pace. Ampiilicîndu-se, urîciunea cea mai inumană EUGEN EVU Nu c prea mult ca un mâţii, muzică
copii să apară printre OA­ diojurn. * s
MENII scenei Nu, pentru fală * r.a şu)
că acest copil a crescut pe 22.00 Radioju
scenă. Era în clasa I cind Ritmuri de |
CRONICA LITERARĂ CRONICA PLASTICĂ Lumina de august împreună cu colegii din for­ Mpzieă de da
24.00 Buletin
Şcolii
de
estradă
maţia
a
generale din Aninoasa a
tru natură prin cele şaispre­ necunoscut", „Reverie", cucerit locul I pe ţară la
Romanul românesc zece lucrări înfăţişînd flori, sînt reprezentative într-o prima ediţie a Festivalului Î|]INEM
S9 , natură statică şi peisaje. expoziţie unitară. „Ortacii" „Cintarca României". primii lauri
—
fost
Au
Aşa cum arăta la verni­
în interviuri a saj, criticul de, artă Mihai şi „Grupa de şoc", deşi nu Ea reîntoarcerea de la Bu- enorm. deva : Ton
ne-au
stimulat
care
integrează
tematica
în
se
părinţii şi tovarăşii profe-
adus minerilor, de ziua lor.
vinge de o vizibilă notă
Atunci cind este realizat nul românesc în interviuri, ■w Nicolau, autoarea „ne con­ expoziţiei, sînt un omagiu , curcşti ne-au intîmpinat tîmpla nunta
Cânte
tria);
| sori în frunte cu primarul
de un om avizat, care por­ în care sînt adunate in­ personală dată lucrărilor Olga Steţi se află la vre­ comunei. Momentul a fost HUNEDOARA
că,
rog
vă
neşte bine pregătit în In­ terviuri referitoare la ro­ sale" şi, nu în ultimul rînd, mea cînd promisiunile de­ I de neuitat. Atunci am a- sala A); Dare
vin certitudini. Nimic facil
de
dorinţă
mare
o
de
părut prima oară şi la te-
tim pinarea scriitorului şi man, ale unor scriitori al autodepăşire, de investiga­ sau ostentativ în demersul ' ieviziune cu „Valea Jiu- sala B); Frt
(Flacăra);
Ui
care ştie ce doreşte şi ce căror nume este cupnns ţie a unor noi modalităţi artistic, dinlăuntru! căruia i lui înfloreşte, soarele e mai va (Arta — C
trebuie sâ reliefeze pe par­ între literele A şi F. • de e x p r i m a r e. Olga se ivesc şi sinceritatea mij­ luminos". vineştilor); F
I — Dar cu „O floare pen-
cursul discuţiei cu scrii­ Antologia permite, în Steţi are acea capacitate loacelor de expresie şi ar­ , tru tatăl meu, minerul" — Aşa bun’
(Paring)
torul pentru a-i sluji a- primul rînd, urmărirea re­ de sinteză necesară con­ gumentele unei unităţi sti­ I în care eraţi tot solistă mului <1_____ re
Muţ
*
cestuia opera, interviul nu laţiei dintre autor şi ro­ centrării într-iîn spaţiu re­ listice inco'nfundabile. Ar­ — Atunci eram deja in mir (7 Noic
mân
rămîne o simplu formă de manul său, dintre scriitor dus a unei lumi care suge­ tista îşi rosteşte liniştită I clasa a IlI-a, Ia cea de a festivalului PENI: CircşE
a
ediţie
doua
acceptare a recunoaşterii şi propria operă Un citi­ rează ritmurile vieţii, fie că şi solemn sentimentele sale | naţional, în care nc-am ral); VULCA
extraterestru
C vorba de anotimpul ză­
unui autor, de publicitate tor atent al recentei a- pezilor sau al panseluţelor de statornică dragoste faţă prezentat cu un montaj rul); LONE:'
pentru
Valea
Jiului,
de
(Minerul)
ori de orgoliu a celui care pariţii editoriale poate fi Deschisă la Muzeul mi­ înflorite. Pădurile şi eîm- însăşi frumuseţea ei nepie­ I literar — muzical — eorc- Campionul ; -
cu
tot
apreciat
lo-
grafic,
I
realizează interviul. Păre­ satisfăcut descoperind ipos­ neritului din Petroşani, a piile sale cuceresc prin li- ritoare. Prin toate aces­ 1 cui I pe ţară. In acel an (Muncitoresc!
rile unui. autor, despre o- taze ale raportului dintre doua expoziţie a Olgăi .risinul culorilor, renţareîn- tea, şi nu numai prin ele, | prezentam şi o compoziţie Iubirea are I-II î
seriile
pero sa, reţinute însă de programatic şi materializa­ Steţi — ca un omagiu adus du-se „Drum spre Merişor", Olga Steţi se înfăţişează ( proprie, pe versurile „Fât- BRAD : Fr
frumos eşti parcă tată/
ros
(Steaua
multe ori, sau „adevăru­ rea intenţiei. Cu alte cu­ Zilei minerului şi zilei de care alături de „Labirint", matur,' înzestrată cu talent | Cind te duci in zori spre TIE : Aşa bt
rile" pe care le propune în vinte rcfăcînd invers tra­ 23 August — denotă aceeaşi „Oglinzi", „Panscluţe", „Hi­ şi cu o rară . sensibilitate. 1 mină/ îmbrăcat in salope- pot (Patria)
tă/
legătură cu scrisul său, nu iectoria actului scrisului, constantă preocupare pen­ bernală", „Viscol", „Spre DUMITRU DEM IONAŞCU | ' nună"... Şi-un lămpaş ţinind in — seriile I-
GEOAGIU-B,
trebuie luate ca absolute. dinspre roman spre proiec­ I — Aproape fiecare apari- — seriile I-
Fiindcă, atunci cind vor­ tul enunţat, ar coincide l ţie a Amalici pe scenele cultură); II
I
festivalului
întrece-
la
ori
beşte despre opera sa, cu oare punctul de plecare cu Masca de argint i rilc artistice pioniereşti de sesc pasări
(Dacia);
BR
puţine excepţii, scriitorul cel de sosire, realitatea ' la lîuşcoaia, Năvodari, Cos- păsările căi;
se referă de obicei la ceea românească ar mai putea Regizorul Gheorghe Vita- cie, deghizamentele, acţiu­ epocă ale scenariului. Dar | teşii, şi din atîlea alte ta- LAN : Un ş
restru
(Casa
interna-
şi
naţionale
'
bere
şi
distribuţie
prezenţei
ce ar fi' vrut el să-i fie fi redusă întotdeauna la nidis continuă cu „Masca nile riscante, secondate de a cîtorva din în actorii în­ | ţionale, aducea frumuseţi SIMBRIA: Zi
din
de argint" „drumul" deschis
pirotehnice
efectele
cintccului
dedicat
opera, la modelul pe care proiectul iniţial ? De foarte în cinematografia noastră belşug — sînt clementele drăgiţi ai scenei şi ecra­ | ale nevilor. Are aceasta vreo rcşul); Marea ILI
mi-
în
N
a intenţionat de fapt să-l multe ori limbajul pare a de regretatul Doru Năsta- care fac savoarea acestei nului românesc: Marga I legătură cu tatăl dumnea- mina) ? UIIEI
a 6-a (Mine:
transcrie. Prezentîndu-şi avea iniţiative şi tinde se, prin peliculele de mare noi producţii a Casei de Barbu, într-un complex rol 1 voastră, Huszcrl Zoltan, ad-
cărţile, un autor este un să-l îndepărteze pe autor succes „Drumul oaselor" filme 5. Noul episod din de compoziţie (Agatha Slă- | junct şef de sector la Mina
1 Aninoasa ?
cititor şi el exprimă în fond de configuraţia strictă a (1980), „Trandafirul galben" serialul Mărgelatu, western tineanu), Florin Piersic ) Amalia zâmbeşte. Iar me­
Iuliu
„Misterele
Bu­
(1982),
Ovidiu
şi
(Mărgelatu),
„Cind
o opinie asupra realităţii modelului propus. Acelaşi cureştilor" (1983). Moldovan (Aristide), Ion I lodia spui un spui cărbune VREiv
cuvint/
simplu
nu
textuale care e cartea :
cititor poate verifica, în Peripeţiile narate de CRONICA FILMULUI Beşoiu (Vodă Bibescu), Tra- | Cind spui cărbune, e mai
credem sincer că un scrii­ legătură cu opinia autoru­ scriitorul Eugen Barbu şi ian Stănescu (Aga Villara), ' cald pe pămînt" îi înflo-. Timpul pi-
tor a spus ceea ce a avut Nicolae-Paul Mihail — co­ Alexandru Repan- (Troia- I 1-eşte chipul. nzi, 17 augt
lui despre cartea sa, dacă l Cu jocurile muzicale, cu
de spus scriindu-şi cartea. autorul este intr-adevăr un autori şi ai scenariilor pre­ transplantat în secolul al noff) etc. De semnalat, de I celelalte genuri artistice mea va fi
Din acest moment nu mai lector atent al propriei cedentelor filme — cu har XlX-lea, respectă regulile asemenea, aportul lui l pe care înv. Magdalena frumoasa, mai
riabil,
colegele
şi
Farago
sale
contează ce a vrut să spu­ opere ori îşi propune car­ şi dezinvoltură, au ca timp jocului : taina „măştii de Csech, Szabolcs —■ cascador, . | le-au pus in scenă, au fost noaptea şi
de
actor şi regizor al scenelor
a
argint" se conservă pînă la
desfăşurare
acţiunii
nă, ci exact ceea ce a spus tea din unghiul lecturii primăvara lui 1848, pe vre­ sfîrşitul filmului, deşi iden­ de luptă — realizate cu ' aduse în şcoala de la Ani- Vîntul va s
între majuscula primei pa­ intenţiei. mea lui Bibescu Vodă. Eroii titatea-! reală este semna­ nerv şi măiestrie ; al ope­ I noasa patru locuri I pe din sectorul
gini şi punctul din final. Aşteptînd finalizarea a- cheie ai conflictului ca şi lată discret încă din pre- ratorului Ion Anton, un l ţară şi tot atâtea titluri de peraturile n
l
acum,
cind
Iar
laureat.
Aceste scurte observaţii cestui proiect interesant, eroul principal, cavalerul generic. profesionist al imaginii — ţ Amalia e liceeană, prezenţa cuprinse în
ne-au fost prilejuite de socotim antologia realizată enigmatic Mărgelatu, cu „Masca de argint" -— sobre, expresive ; al .muzicii i ei în ediţia a V-a a festi- grade, iar
ca
a
valului,
apariţia unei cărţi origi­ de Mariana Vartie şi Aurel binecunoscuta-i recuzită înseriindu-se ca un punct lui George Grigoriu şi sce­ 1 fost răsplătită solist (pian), lauri. intre 29 şi
t
tot
cu
nale ca idee. Cercetătorii Sasu un document serios (roata de floarea soarelui, de referinţă pe agenda iu­ nografiei semnate de Con­ 1 Aşadar, Amalia îşi merită La munte
un
Mariana Vartie şi Aurel referitor la relaţia dintre ţoiul de anason, pistolul bitorilor genului — se re­ stantin Simionescu şi Bob i I menii ei". loc Ia „Scena şi oa- îi frumoasă,
Nicolescu.
marcă printr-o atentă des­
cu opt ţevi) sînt, în linii
Sasu, intelectuali, care au autor şi roman ca operă a mari, aceiaşi. criere de medii, de am­ Finalul „deschis" invită riabil. Vinti
dovedit prin cărţi proprii acestuia. Călăreţii, convoaiele de bianţe, de atmosferă, dato­ la... noi peripeţii, în alte LUCIA LICIU moderat din
fineţe şi profunzime, au căruţe, butoaiele cu pulbere rate în mare parte dialo­ filme. dic.
realizat o antologie, Roma- MIRCEA MOT aprinsă, hanul de provin- gurilor savuroase, cu iz de VERONICA PALADE