Page 53 - Drumul_socialismului_1985_08

ÎN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST

Zări de lumină în Retezat

Pe amenajarea hidro­ ales prin importanţa sa
energetică de pe Riu Mare, 1944 pentru finalizarea şi pune­
primele obiective se apro­ 1985 rea în funcţiune a obiecti­
pie de cotele finale. Con­ vului. Este vorba despre de­
structorii, montării, proiec­ vierea apelor Riului Mare
tantul şi beneficiarul string — faza a ll-a - peste ba
mai mult ca oricind rindu- rajul deversor, ceea ce per
tui JUDEŢEAN HUNEDOARA Al rile, în hotărîrea unanimă mite constructorilor intensi
ca în acest an să pună în ficarea lucrărilor de închi
I M U L U I P O P U L A R J U D E T E A N funcţiune prima capacitate dere a digului drept şi, prin
de producere a energiei aceasta, începerea acumu
electrice. IAUGUST lării apei în lac, in vede
Cel mai avansat obiectiv rea deschiderii vanelor şi
Anul XXXVII, nr. 8 635 DUMINICA, 18 AUGUST 1985 4 pagini - 50 bani este Uzina hidroelectrică 2k*3XXXXI®«k producerii primilor kilowaţi.
După
Ostrovu Mic, cu o putere j Nicolae cum aprecia ing
Pantea,
directorul
instalată, în cele două hi- A.C.H. Păclişa, „schimba­
droagregate, de 15,9 MW, său de la înfiinţare, la 1 rea pentru totdeauna a al­
aflată în execuţia brigăzii aprilie 1982, „Riu Mare- biei Riului Mare, obligat
EPOCA NICOLAE CEAUSESC.U nr. 1 — condusă de ing. aval".
Ieri, pe acest şantier a
;
|| -. ||| '. || | u n m n n n n . m ' r r n n | r ,, ' ' ?. Cornel Ivănescu -, din ca­ avut loc o veritabilă pre­ DUMITRU GHEONEA
r
epoca marilor Împliniri socialiste drul Antreprizei de con­ mieră - şi asta nu atit prin
hidroenergetice
Pă-
strucţii
clişa, sau, după numele spectaculozitate, cit mai (Continuate in pag. a 2-a)
Cotele sublimului
Sub tiparele noilor zidiri s-au construit trei blocuri versează indicîndu-ţi treaptă
îşi dorm somnul lung ve­ de locuinţe, fără să uităm cu treaptă urcuşul spre mîi-
chile tipare ale Văii Jiului. mina din Valea Arsului, re­ ne. E tînăr, robust, plin de
Deasupra, printre cele din deschisă în 1948. Astăzi sevă. Sămînţa constructo­
urmă rămăşiţe ale „Triste­ Vulcanul este un oraş cu rului încolţeşte pretutin­
lor colonii", se profilează economie proprie atingînd deni, izbucnind în mugurii
o arhitectură nouă, moder­ o producţie industrială de de adevărată primăvară, de
nă. Minerul de astăzi nu 4,5 miharde Iei. îndeosebi adevărat şantier al tenaci­
mai are nostalgia „caselor după Congresul al IX-lea tăţii şi fantdziei. Importan­
ce se înşirau identic, con­ tă este evoluţia Vulcanului
struite după acelaşi tipar, al partidului, în epoca pe şi din punct de vedere so-
din linii puţine şi sărace : care cu mîndrie o numim cial-cultural. în 1948 erau
pereţii, acoperişul, uşa, fe­ „Epoca Nicolae Ceauşescu", 2 şcoli, azi sînt 2 creşe, 6
reastra...". Pe amintirea u- dimensiunile la care s-a a- grădiniţe, 7 şcoli generale
nei arhitecturi triste şi mi­ şi un liceu cu profil mi­
zere, edilii de astăzi arun­ nier, unde învaţă peste
că seminţele celor mai în­ însemnâri de scriitor 6 500 de fii şi fiice de mi­
drăzneţe idei arhitecturale. neri. Peste 93,7 la sută din
— Imagini ale fostei Văi populaţia oraşului locuieşte
a Jiurilor —îmi spunea pri­ juns sînt de-a dreptul u- în casă nouă. Există un
marul oraşului Vulcan, Au­ riaşe : două mine (Vulca­ glas al timpului, al locului
rel Bîrlea — se cuvin a fi nul şi Paroşenii) cu o pro­ unde trăim, şi muncim,
căutate altundeva, în cărţi ducţie anuală de 2 mil- glas al cărui ecou ne
poştale ilustrate de-acum văluie sufletul, pentru
ponosite, ori prin memoria oane tone de cărbune coc- devenirea oraşului de
cronicilor sau mai vîrstni- sificabil şi energetic, o ter­ masivul Vîlcan n-ar fi
posibilă fără soarele socia­
cilo'r. N-a mai rămas nimic mocentrală cu o putere in­ lismului. Dacă am compara
din „lumea coloniilor" cu stalată de 300 MW, o spă­ oraşul de astăzi cu foto­
rezonanţă „braziliană" sau lătorie de cărbune, o sec­ grafia înserată în 1931 în-
„geamănă * 2 * * * 6 * * * * 11 - evocată de fabr.care a stîlpilor tr-o gazetă, sub un titlu
ţie de
Panait Istrati şi Geo Bogza hidraulici, o fabrică de insolit „Moartea Vulcanu­
— „ce degradau mulţimile confecţii în care lucrează lui", care înfăţişază un băr­
umane care au avut nefe­ 800 de femei, dată în folo­ bat, îmbrăcat sărăcăcios,
ricirea să le locuiască". sinţă în ultimii ani. Multe ţinînd pe braţ un copil ce
Acum, în anul 41 al eli­ din aceste obiective sînt priveşte îh urmă, peste u-
berării patriei, după 37 de materializarea indicaţiilor mărul tatălui, cînd minerii
ani de la renaşterea aşe­ date de secretarul general luau drumul pribegiei, cu
zării, (oraşul şi mina fuse­ al partidului cu prilejul vi­ fiinţa-i uriaşă de acum, cu
seră părăsite în 1931), fie­ actuala sa înflorire arhitec-
care om al locului este în zitelor de lucru efectuate
felul Iui şi un ctitor. Pen­ în decursul anilor în Valea DUMITRU DEM ÎONAŞCU
tru a măsura drumul par­ Jiului. m uium bpru lumină.
curs să luăm ca punct de Aşa e Vulcanul, îţi spui, Foto NICOLAE GHEORGH1U
referinţă anul 1955 cînd marile artere care îl tra­ (Continuare în pag, a 2-a)
Simpozion consacrat
în conducerea de către organizaţiile de marii sărbători de la
Potenţialul zootehnic al judeţului
23 August
partid a activităţii productive tot mai bine valorificat
Apropierea
na­
sărbătorii
ţionale a poporului român,
P u ls u l p r o d u c ţ ie i - c o n t r o la t fruntea partidului şi statu­ ziua do 23 August, prileju­
Inginer MIRCEA SILVESTRU, lui se află tovarăşul Nicolae ieşte organelor şi organiza­
ţiilor U.T.C. din unităţi in­
z iln ic , e f ic ie n t vicepreşedinte al Comitetului executiv Ceauşescu, omul de nume­ dustriale, brigăzi de con­
le căruia sînt legate toate
al Consiliului popular judeţean,
director general al Direcţiei judeţene pentru agricultură marile prefaceri survenite strucţii, instituţii munici­
Printr-o anumită exten­ todic. Comitetul de partid şi industrie alimentară a judeţului Hunedoara în munca şi viaţa lucrăto­ pale şi orăşeneşti, iniţierea
sie, comitetul de partid şi are un sistem, aş putea zi­ rilor ogoarelor, înflăcărat unor importante acţiuni
birourile organizaţiilor de ce, destul de bine pus la patriot şi revoluţionar, ca­ politico-ideologice şi eultu-
bază din I.M.G. Deva se punct, prin care asigură Intre obiectivele priori­ tru consumul populaţiei ju­ re a formulat cu clarviziu­ ral-educativc.
comportă ca medicii. Ele conducerea activităţii pro­ tare jalonate de Congresul deţului. ne şi realism imperativele în acest context, comite­
urmăresc zilnic pulsul pro­ ductive. Mă voi referi doar al XlII-lea al partidului Subliniind necesitatea în­ noii revoluţii agrare. In tul orăşenesc Haţeg al
ducţiei .din întreprindere. la cîteva aspecte. Avem pentru lucrătorii din agri­ făptuirii în cele mai bune „Epoca Nicolae Ceauşescu", U.T.C. a organizat simpo­
Şi, aceasta nu pentru că analize în şedinţe de bi­ cultură, un loc de însem­ condiţii a sarcinilor de asemenea tuturor sectoare­ zionul intitulat „Ani de
„pacientul" ar fi bolnav, rou şi în plenare. • Acestea nătate deosebită îl deţine plan în sectorul zootehnic, lor de activitate ale econo­ luptă şi de muncă avînta-
ei din spirit de prevede­ sînt arme cu bătaie lungă, dezvoltarea sectorului zoo­ în cuvîntarea rostită la miei naţionale, zootehnia tă pentru edificarea socia­
re, pentru a-i menţine sta­ să zic aşa. Hotărîrea con­ tehnic, fiind prevăzut ca plenara lărgită a" Consiliu­ judeţului Hunedoara a în­ lismului şi comunismului
rea de sănătate, robusteţea ferinţei pentru dare de pînă în anul 1990, pe ţară, lui Naţional al Agricultu­ registrat progrese remarca­ în patria noastră", la care
şi capacitatea integrală de seamă şi alegeri, de pildă, efectivele să ajungă la 11 rii, Industriei Alimentare, bile, efectivele de bovi­ a participat un însemnat
lucru. reprezintă un document milioane bovine, 15—16 mi­ Silviculturii şi Gospodări­ ne sporind, comparativ cu număr de tineri.
Asupra acestui adevăr ne bun, cuprinzător pentru lioane porcine, 28—30 mili­ rii Apelor, din 29—31 mai 1965, cu 38 000 bovine, Au prezentat comunicări
edifică competent subingi- ansamblul activităţii de oane ovine şi cel puţin 80 a.c., secretarul general al 43 000 ovine, 124 000 porci­ tovarăşii Ioan .Catană, se­
nerul Rozalia Grozav, se­ partid, dar nu i’igid. Eaf a milioane păsări ouătoare. partidului, t o v a r ă ş u l ne şi 2 milioane de păsări. cretar adjunct al comitetu­
cretar adjunct cu proble­ fost mereu îmbogăţită cu Nicolae Ceauşescu, a ară­ In aceeaşi perioadă, livră­ lui orăşenesc de partid, A-
mele economice în comite­ măsuri noi, impuse de ce­ Din programul naţional de tat că: „Trebuie să luăm rile la fondul de stat au lexandru Bokoh, instructor
tul de partid. rinţele momentelor prin dezvoltare a zootehniei şi crescut de 2,4 ori la carne al C.C. al U.T.C., Traian
— Deci, tovarăşă secre­ care am trecut, iar acestea din Programul unic, impor­ toate măsurile pentru a pu­ şi de aproape 4 ori la lapte. Creţ, secretar al Comitetu­
tar adjunct, vă rugăm să n-au fost puţine. Să ne a- tante sarcini revin şi cres­ ne ordine în zootehnie, Prin investiţiile alocate — lui judeţean al U.T.C., Mi-
faceţi o prezentare succintă mintim numai de iarna cătorilor de animale din pentru a asigura dezvolta­ numai în actualul cincinal rela Vasile, şef de sector
asupra modului în care trecută, care ne-a pus la judeţul nostru, care are o rea corespunzătoare a efec­ agricultura hunedoreană o la Comitetul judeţean al
procedează comitetul de grele încercări forţa de ac­ bună tradiţie şi dispune de tivelor şi creşterea puter­ beneficiat de peste 2 mi­ U.T.C., Mircea Cornca, in-,
partid şi birourile organi­ ţiune. Dar au fost şi alte condiţii economice şi na­ nică a producţiei animalic- liarde lei —, au fost con­ structor al Comitetului ju­
re“,
zaţiilor de bază în privin­ momente grele ulterior, şi turale favorabile creşterii struite numeroase comple­ deţean al U.T.C.
ţa urmăririi producţiei. mai sînt încă. efectivelor şi producţiei a- Integrîndu-se organic în xe de tip industrial în Manifestarea a relevat
— Intîi de toate, îmi în­ — Vorbeaţi de analize. nimaliere, astfel încît la amplul şi complexul pro­ I.A.S. şi asociaţiile econo­ marile cuceriri revoluţio­
gădui o reformulare i nu Ge pondere au cele cu ca­ sfîrşitni cincinalului viitor, gram naţional de dezvolta­ mice intcrcooperatiste, pro­ nare obţinute de poporul
este vorba de o urmărire, racter economie, în totalul potrivit prevederilor pro­ re şi modernizare a agri­ filate pe creşterea păsări­ nostru, mai cu seamă în cei
sau numai de urmărire, ci lor ? gramului judeţean de au- culturii, zootehnia consti ­ lor, porcilor, oilor,, vacilor 20 de. ani de cînd în frun­
efectiv de conducerea ac- Interviu realizat de toconducere şi ăutoaprovi- tuie un sector care a cu­ cu lapte şi îngrăşarea ti­ tea partidului se află to­
tiviţăţiigroductive — ceea ... CORNEL ARMEANU zionare teritorială, să asi­ noscut profunde transfor­ neretului bovin, unde pro- varăşul Nicolae Ceauşescu,
ce este mai. aproape de rea-, gurăm în întregime nece­ mări mai ales în ultimele, cel mai iubit fiu al poporu­
litate... Dar s-o luăm me­ (Continuare în pag. a 2*o} sarul de carne şi lapte pen­ două decenii de cînd în (Continuaro in pag. a 2-a) lui nostru.