Page 54 - Drumul_socialismului_1985_08

DRUMUL SOCIALISMULUI
q l

IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU \
Zări de lumină în Retezat
epoca marilor împliniri socialiste J
(Urmare din pag. 1) permite, a ţinut să adauge Păclişa, apropiatei sărbă­ I
Dumitru Nicolaescu, ingi­ tori naţionale a poporului
Cbtele sublimului ! să urmeze un curs nou, nerul şef al antreprizei, cu nostru, de la 23 August - i
creat de constructori, în­ care am vizitat zilele tret să le dorim o tot mai bună E
conlucrare şi intrajutorare
cute principalele lucrări de
^ (Urmare din pag. 1) raşul singur, aşa cum ara­ 1985, le vom adăuga în i seamnă o etapă de mare pe amenajarea Riului Mare — pentru că pe şantiere l:
tă el astăzi şi cum va fi 1986 încă 1 400". 1 însemnătate pentru noi şi in aval de Clopotiva, să mai sint multe probleme 1
\ tonică şi industrială, unde mii ne. „Deci, oraşul îşi Acesta este Vulcanul de ţ pentru ceea ce durăm aici, concentrăm forţele la ur­ principale de . soluţionat,
in frumoasa Jară a Haţe­
ţ peste 100 de blocuri in ca- păstrează astfel memoria, azi - tînăr, viguros, cloco- l gului. Vom putea lucra în mătoarele trei uzine hidro­ minusuri in proiecte şi ne-
1 re locuiesc peste 30 000 de ţinuse să ne asigure Aurel titor, încărcat de viaţă şi ) bune condiţii la inălţarea electrice - respectiv Os- corelări de lucrări şi de ,
) locuitori, cu 39 la sută mai Bîrlea, marcîndu-şi prezen­ optimism - aşezat parcă \ şi consolidarea digului trovu Mare, Cirneşti I şi termene —, pentru ca vii- i
) mult decît^în 1965, saltul tul şi jalonînd viitorul. în simbolic în terase succesi- 1 drept, urmind ca in luna Cîrneşti II — cu termene a- toarele izvoare de energie
1 nu suferă "comparaţii. Evi- curînd începe construcţia ve ce urcă spre cer la co- ) septembrie a.c. să-i barăm propiate de punere in electrică ce se construiesc î:
J dent, nici documentele păs- unei Case de cultură cu tele sublimului. Este expre- 1 Riului Mare şi acest curs, funcţiune". de la Ostrov şi pină la Ha­
1 trate la arhivă, nici foto- 500 de locuri şi un teatru sia exodului de civilizaţie, ^ pentru a înmagazina poten­ Felicitindu-i pe construc­ ţeg să fie terminate şi pu­ )
^ grafiile aşezate cu grijă în de vară, o şcoală cu 24 infuzia puternică de tine- t ţial energetic in lacul de tori şi montori in primul se in funcţiune cit mai cu­
i albumele muzeelor şi nici săli de clasă, o sală de reţe şi vigoare ce se înalţă ' acumulare, pe care cele rind, dar şi pe proiectant rînd posibil.
1 legendele nu pot săvîrşi sport, iar celor 585 de a- pe scenele timpului, ale \ şi beneficiar pentru acest Oricum, in Retezat se in- i
\ mai bine conturul, decît o- partamente construite în viitorului. I două hidroagregate il vor trevăd primele zări de lu­
transforma in lumină şi for­ succes - dedicat, după a-
ţă la începutul celui de al firmaţiile tovarăşului loan mină din apele Riului Ma­ 1
patrulea trimestru al anu­ Dabelea, secretarul comi­ re. Le aşteptăm cu nerăb­
lui in curs". „Aceasta ne va tetului de partid pe A.C.H. dare plinătatea.
Potenţialul zootehnic al judeţului Succese ale feroviarilor

In cinstea marii sărbă­
(Urmare din pag. 1) cine, asigurând creşterea jx;rea şi hărnicia lucrăto­ tori de la 23 August, oa­ tea muncii a crescut cu 2 lectrică Mintia—llia şi s-a
la sută. Centralizarea e-
asigurat frontul de lucru
livrărilor la fondul de rilor ogoarelor hunedorene
cesele de producţie au un stat, şi la fondul de şi crescătorilor de anima­ menii muncii din secţiile lectrodinamică a staţiilor pentru investiţii pe tra­
grad ridicat de mecaniza­ autoapro vizionare, îmbu­ le, sub conducerea organe­ de exploatare şi Întreţine­ Gurasada, Zam, llieu, mo­ seele Pui-Subcetate şi Is-
re. în acelaşi timp, s-a ac­ nătăţirea indicelui de na­ lor şi organizaţiilor de re, precum şi din cadrul dificarea instalaţiilor spe­ croni-Lupeni.
ţionat cu insistenţă şi răs­ talitate, prezentîndu-se partid, trebuie să acţionăm Regulatorului de circulaţie cifice din stafia Simeria- In cadrul Regulatorului
pundere pentru valorifica­ totodată cu realizarea u- cu fermitate, în spirit de al staţiei C.F.R. Deva au Triaj, prin introducerea de circulaţie Deva a fost
rea tot mai bună ă poten­ nui important volum de ordine şi disciplină, pentru reuşit să-şi realizeze sar­ noilor pupitre de coman­ redus rulajul vagoanelor
ţialului productiv al pajiş­ lucrări de modernizare în a înfăptui în cele mai bu­ cinile aferente primelor 7 dă şi economiile in volum de marfă cu 3,43 la sută,
tilor naturale, numai în a- ferme. Cu contribuţii în­ ne condiţii indicatorii de luni şi jumătate ale aces­ de 300 000 lei, obţinute la prin aceasta economism-
cest an efectuîndu-se lucrăr i semnate la materializarea plan privind dezvoltarea tui an, cu importante de­ preţul de cost reprezintă du-se zilnic 32 vagoane
de curăţare pe 140 000 ba şi programului de dezvoltare zootehniei în acest an şi păşiri. Astfel, la Secţia alte succese. din norma de parc de lu­
fertilizări pe mai mult do a zootehniei şe situează, asigurarea bazei materiale CT 4 Deva, planul de în­ Oamenii muncii din ca­ cru a regulatorului. Sta­
80 000 ha. intre altele, asociaţiile e- in vederea realizării exem­ treţinere a fost depăşii drul secţiei I.F.T.E. Deva, ţionarea în tranzit cu pre­
co nom i ce i n tercoopera ti ste cu 1,8 la sută, iar la re­ fruntaşi in întrecerea so­ lucrare s-a redus cu 8 la
In vederea ridicării ran­ plare a prevederilor viito­ paraţii curente cu 3,07 u- cialistă pe 1984, au reu­
damentului şi a eficienţei Chimindia, Grind şi Peştea- rului an şi din întreg cin­ nităţi macaz special. In şit ca şi in perioada care sută şi a lost imbunătăţlt
economice în sectorul zoo­ na, C.A.P. Romos, Băcia, cinalul 1988—1990. acelaşi timp, productivita- a trecut din acest an să tonajul brut pe trenurile
tehnic, un accent deosebit Haţeg, Silvaş. Ostrov şi realizeze' sarcini suplimen­ de marfă prin compune­
a fost si este pus în con­ Batiz tare la întreţinerea tehni­ rea de trenuri cu tonaj
tinuare pe ameliorarea ra­ Pentru înfăptuirea în ce­ că in procent de 1,54 la mare şi utilizarea puteri
selor, pe îmbunătăţirea re­ le mai bune condiţii a sar­ sută şi planul la reparaţii maxime de remorc are a
producţiei şi selecţiei ani­ cinilor privind dezvoltarea curente. In plus, a fost locomotivelor. (STEJAREL
malelor. sectorului zootehnic în cin­ pusă in funcţiune linia e- IONESCU, corespondent).
între manifestările care cinalul viitor, se va acţio­
prilejuiesc trecerea în re­ na în continuare în vederea
vistă a rezultatelor dobîn- îmbunătăţirii creşterii ani­
dite în dezvoltarea zooteh­ malelor în gospodăriile De la Inspectoratul şcolar
niei judeţului, şi care populaţiei şi valorificării
se bucură de un deosebit mai bune a resurselor de al judeţului Hunedoara
interes în rîndul crescăto­ furaje prin crearea de mi-
rilor de animjale, se înscrie eroferme pe lingă unele u- Se aduce la cunoştinţă La invăţămîntul seral, Ui
şi expoziţia agrozootehnică nităţi, staţiuni de me­ celor interesaţi că se va toate profilurile.
„Bălţata românească", ma­ canizarea agriculturii, şcoli, organiza un nou concurs de o înscrierea candidaţilor
nifestare ajunsă în acest an cantine ete. De aseme­ admitere în clasa a Xl-a se va face la secretariatele
la cea de-a IX-a ediţie, nea, se va pune ac­ în perioada 29—31 august liceelor respective, în pe­
care ocazionează şi un larg centul pe îmbunătăţirea a.c., pentru locurile rămase rioada 18—27 august a.c.
schimb de experienţă între structurii raselor, pe crea­ neocupate, după cum ur­
crescătorii fruntaşi de ani­ rea de nuclee de selecţie mează : • Probele scrise de con­
male, cunoaşterea noutăţilor la fiecare fermă, pe spori­ curs se vor susţine în pe­
apărute în tehnologia de rea gradului ele mecaniza­ La învăţământul de zi, rioada 29—31 august a.c.
creştere a animalelor, pre­ re a proceselor de lucru în numai pentru profilurile: De asemenea, facem cu­
cum şi a direcţiilor de ac­ zootehnie, asigurarea unei mecanică, electrotehnică, noscut că pînă la 5 sep­
ţiune impuse de necesita­ puternice baze furajere şi mine, mctalurgie,~construc- tembrie, se mai pot face
tea sporirii efectivelor şi ţii, prelucrarea lemnului, înscrieri la şcolile profe­
a producţiei animaliere, de ridicarea eficienţei întregii Inlrcprindcrca chimică Orăştie, atelierul piese auto. Tî- sionale, unde probele de
Peştean
imitaţie
operatoare
valorificarea cît mai depli­ activităţi din sectorul d» uâra cristal. Este Ravcca consecvenţă execută platouri întrecerea industrie uşoară, chimie concurs se vor desfăşura
evidenţiată
cu
in
de
nă a potenţialului zootehnic creştere a animalelor Evi­ socialistă, iar în prezent ocupă locul I pe secţie. industrială şi industrial-a- în perioada G—8 scptcmbi"
de care dispun unităţile a- dent, organele agricole, gricol. a,c.
gricole de stat, cooperatiste consiliile populare şi con­
,
,
,
,
şi asociaţiile economice, cît ducerile unităţilor agricole ,%V.V.V^r.W.V.-.V.-.V.V.V.V.‘.V. .VrtViV.V.ViV«ViWiVl‘«ViV.ViVi‘»V.V. .V.V. .V.“.V.VASVi .V.V.ViV
şi gospodăriile populaţiei. vor acţiona stăruitor pen­
Aflîndu-ne la un moment tru a înfăptui ireproşabil
de bilanţ, putem consemna
prevederile programelor Pulsul producţiei—controlat zilnic, eficient
că la ce-a de-a IX-a ediţie speciale privind creşterea
a expoziţiei, crescătorii de
animale din judeţul nostru iepurilor, a animalelor mici (Urmare din pag. 1} cuperată. Am introdus şi auto şi , feroviar, efectivul s-a soldat cu o scamă dc
au reuşit să obţină rezul­ pentru blană, dezvoltarea altfel de analize : operati­ de oameni, realizarea con­ măsuri, care au determi­
tate notabile în privinţa sericiculturii şi apiculturii, — Cred că undeva la 60 ve, cu participare redusă, tractelor pe beneficiari şi nat, de fapt, declanşarea
dezvoltării sectorului zoo­ urmărind realizarea inte­ la sută. decadale, cu participare sortimente etc. Acest car­ pregătirii instalaţiilor şi
tehnic, sporind în acest an grală a obiectivelor ce re­ — Nu e mult ? mai largă; momentul eco­ net, avînd darul de a ne maşinilor pentru perioada
efectivele cu 4 400 bovine, vin judeţului nostru. — Nu. Pentru că şi cînd nomic în adunările gene­ înarma cu cunoaşterea e- de iarnă, lucrări cu care
10 500 ovine şi 20 000 por­ Punînd în valoare price- analizăm o problemă din rale de partid, sindicat şi xactă a stării producţiei, ne aflăm într-un stadiu a-
activitatea organizatorică U.T.C. S-a acţionat cu deo­ dă naştere la reacţie ime­ vansat şi sîntem decişi să
ori de propagandă, îrur-un sebită insistenţă pentru diată din partea factorilor le finalizăm în condiţii
fel sau altul, într-o măsură perfecţionarea organizării de decizie^ bune.
mai mare sau mai mică, le producţiei şi a muncii în Toate laolaltă, printr-o — Ziceaţi, la un moment
raportăm la eficienţa în toate secţiile, pentru îmbu­ activitate susţinută, au de­ dat, că încă mai aveţi
producţie. Nu concepem nătăţirea aprovizionării teh- terminat o mobilizare e- greutăţi. La ce vă referoT'i
nici 'organizarea, nici edu­ nico-materiale, întărirea xcmplară a colectivului şi cum se acţionează pen­
caţia ca un scop în sine, disciplinei şi! ordinii In­ pentru depăşirea greutăţi­ tru înlăturarea lor ?
în afara efectului lor în formaţiile de lucru, creş­ lor şi a sarcinilor de plan.
muncă. terea răspunderii oamenilor Cu eîteva luni în urmă, — Colectivul nostru, cum
Vreau să mai spun că de la serviciul mecano-e- comitetul de partid şi bi­ spuneam, îşi depăşeşte cu
de fiecare dată adoptăm nergetic în buna întreţine­ roul executiv al consiliu­ regularitate sarcinile de
măsuri, în funcţie de sta­ re, reparare şi revizuire a lui oamenilor muncii au a- plan. N-avem însă sufi­
rea momentului, care să instalaţiilor şi maşinilor, nalizat modul în care sînt ciente mijloace de transport
contracareze efectul unor iar a celor din secţiile pro­ exploatate utilajele, starea pentru expedierea produc­
influenţe negative, al unor ductive — pentru exploa­ lor generală, din balastie­ ţiei şi, astfel, la indicato­
cauze apărute. In acest tarea lor cu maximă aten­ ra Săuleşti redată, în sfîrşit, rul „marfă vîndută şi în­
mod procedează şi birouri­ ţie şi grijă. întreprinderii. Trebuie să casată" sîntem mereu sub
le organizaţiilor de bază Folosim cu rezultate bu­ ştiţi că am reprimit-o în- plan. In esenţă, este vorba
şi cred că procedează bine. ne „Carnetul de bord", un tr-o stare deplorabilă, ceea de o producţie stocată în
— Ar fi revelator să ne caiet prin care biroul co­ ce ne-a solicitat un mare valoare de peste 60 mili­
spuneţi cum a- depăşit co­ mitetului de partid şi bi­ efort pentru a o pune pe oane lei. Avem un om per­
lectivul greutăţile din iar­ roul executiv al consiliului piciom-e, cum s-ar zice, ca­ manent la R.C.M. Deva, ca­
nă. Cu ce măsuri ş-a sol­ oamenilor muncii urmăresc pabilă Să satisfacă cerin­ re se zbate să obţină va­
dat perioada de început a zilnig nivel»! producţiei fi­ ţele întreprinderii. goane, informăm mereu alţi
anului şi la ce rezultate factori de decizie, dar deo­
sînteţi azi ? zice şi sortimentale pe fie­ în iulie, o astfel de a- camdată sprijinul primit
■— Pc scâirt, s-a acumulat care secţie, producţia mar­ naliză s-a întreprins la sca­ este insuficient. Trebuie să
Tttla dintre cele mai harnice muncitoare clin atelierul de fă industrială, consumuri­ ra întregii întreprinderi, se întreprindă ceva, pentru
croit al Fabricii de ineâlţăinin te clin Hunedoara este; şi un minus- de circa 60 000 le de materii prime, mate­
Ana SuciU. Lucrinel cu bune rezultate la ştanta hidraulică, tone la producţia fizică, iar, ■ luîndu-se în examinare sec­ că stocarea îngreunează ac­
ca candidează cu succes pentru locul I în întrecerea *.J- pînă în prezent. întreaga riale. combustibili şi ener­
clalistă pe atelier. ţie cu secţie. Prima ana­ tivitatea şantierelor pe ca­
răminere în urmă este re­ gie, evoluţia transportului liză la care m-am referit re le aprovizionăm.