Page 6 - Drumul_socialismului_1985_08

q- DRUMUL SOCIALISMULUI

UNANIMA ADEZIUNE, FERMA HOTARIRE
CAMPANIA de Vara PEh
DE A ÎNFĂPTUI POLITICA PARTIDULUI

S u p r e m u l n o s t r u o m a g iu (Urmare din pag. 1) Ritm mai susţinut la eliberarea terenului IX
Dovada preţuirii
(Urmare din pag. 1) „Glorii", la volanul cărora re? La. C.A.P. Densu.ş se
(Urmo'e din pag. 1) obiective mai în deplină muncii, întregului popor, a- munceau Gheorghe Băcă- secera griul pe ultimele
cunoştinţă de cauză, mai dueîndu-ne astfel şi noi con­ Lete, Vasile Zvunca, Vasile ■ suprafeţe. „N-am eliberat 20,00 1
âle construcţiei socialiste în conştientă, mai eficientă. tribuţia la realizările de plen loţiior, Ana Zcpa. Pavcl Grozav, Oetavian Jurcovăţ decît circa 40 do ha teren 20,20 A
perioada cea mai fertilă Noi, librarii, urmărim ca la nivelul judeţului. Cozac, Cornelia Coţolan, — ne spune Leoniţa Dănes- n
din istoria patriei, epocă de in munca pe care o desfă­ Va fi răspunsul nostru Valentin Prcjban, ca şi la şi Patru Neidoni. Cuplurile cu, primarul comunei — 20,35 C
înălţător avint în toate do­ şurăm, la loc de cinste să faptic, concret, !a grija per­ selectarea boabelor — Ma­ de remorci conduse de deoarece presa e mai mult 20.50 A
meniile de activitate pe aşezăm popularizarea crea­ manentă pe care ne-o poar­ nia Prcjban, Aurora Mi- Mănăilă Dăbuceanu, Ioan stricată. Intr-o săptămînă 0
care, pe drept cuvînt, po­ ţiei de mare dimensiune şi tă partidul, personal tovară­ liăiesc, Galeni Andraş, E- Voiconi şi Petru Andrîoni Vi,35 E
porul a denumit-o cu nu­ profunzime a secretarului şul Nicolae Ceauşescu, va leonora Nicoroni ş.a. transportau boabele, iar de lucru a balotat paiele C
mele ctitorului ei. general al partidului nostru. fi dovada noastră de neţăr­ Pruncise Feher şi Dumitru de pe numai şapte hectare". 21.50 1
Formarea omului nou, con­ In acest sens organizăm v’- murită dragoste şi recunoş­ In ziua respectivă — eînd I.aucr balotau paiele. în­ Interlocutoarea ne spune
structor conştient şi devotat trine festive, omagia e, te­ tinţă pentru omul iubit şi am efectuat un raid în treaga activitate era coor­ că — avînd în vedere a-
al celei mai drepte şi mai matici, expoziţii şi ştanduri înţelept din fruntea parti­ Consiliul unic agroindus­ donată de Sonia Cruccru, ceastă situaţie — s-au for­
umane orînduiri reprezintă, de carte pe teme ca : ,,0- dului şi a ţării, care de două trial Toleşti — s-a muncit primarul comunei. Lă mat două echipe de coo­ |ll
fără îndoială, obiect’vul prio­ pera tovarăşului Nxolae decenii a deschis o nouă cu spor la seceriş şi eli­ C.A.P. Ciula îl întrebăm pe peratori care lucrează Ia
ritar. La realizarea sa, o Ceauşescu — strălucită ex­ eră în istoria României, o beratul terenului în majo­ Ioan Ivan, inginerul şef al Sdunatuî paielor, printre
modestă contribuţie ne a- presie de gîndire creatoare, perioadă de înfăptuiri fără ritatea unităţilor din aceas­ unităţii, cit teren s-a eli­ cei moş vrednici numărîn- BUC
diopri
ducem şi noi, lucrătorii cu de patriotism revoluţionar, precedent, pe care întregul tă parte a judeţului. La berat de paie. „Nici un me­ du-se Leoniţa torgoni, Su- 6,30 I
cartea din sistemul Centru­ de luptă pentru pace şi pro­ popor o numeşte „Epoca Cooperativa agricolă din sana Grosan, Sofia Vasi- agrict
lui de librării, care ne-am gres", „Documentele Con­ Nicolae Ceauşescu", cu jus­ Unirea, în tarlaua „La O- tru pătrat — ne răspunde loni, Vizante Barboni, Le- jurnal
constituit un adevărat crez gresului al Xlll-lea, un vast tificată mîndrie şi largă interlocutorul — deoarece 1985.
bil, u
de muncă din a aduce mai şi cutezător program de îna­ vibraţie patriotică. breja", se aflau în lan cinci nu avem sanie după pre­ tiţia Bonoscu, Eva Purcel, rilor
aproape de om, de locui­ intare viguroasă a patriei pe sa de balotat". De ee nu Doina Lăţug, Viorica Gro- Ceauş
torii meleagurilor hunedore- coordonatele progresului şi sînt oare mobilizaţi şi coo­ zoni, Măciuca Median şi 1983
planu
ne, cartea, cu tot ce are civilizaţiei", „Din gîndirea peratorii la această lucra­ alţii. mclni
ea mai bun, ca sursă in­ social-politică a tovarăşului Itevis
formaţională extraordinară. Nicolae Ceauşescu". rierul
Bulet
Numai în acest an, prin La adunatul şi transportul paielor Hăspi
grija partidului şi statului Este omagiul pe care noi, 10.00 I
nostru, personal a tovarăşu­ lucrătorii cu cartea îl a- Ştiillţ
lui Nicolae Ceauşescu, se ducem ilustrului conducător, La Cooperativa agricolă proprii în baza furajeră. Atlas
Pârtii
sublinia
vor pune la dispoziţia citi­ revoluţionarului înflăcărat de din Lunca Moţilor, impor­ Zilnic — preşedintele Viorel misiu
Braica,
tante forţe sînt concentra­
coo­
torilor peste 2 500 de titluri la a cărui alegere în func­ perativei, care coordona Bulet
Vreai
care le vor înnobila sufletul, ţia supremă de conducere te la lucrările de strîngc- direct această lucrare — blicit:
re şi depozitare a paielor
vor face participarea omu­ in partid sărbătorim două în baza furajeră. în ve­ de şi
lui Ia realizarea măreţelor decenii. avem la strînsul paielor pentr
derea eliberării terenului 18—20 de căruţe, aşa că Din i
de paie erau antrenaţi coo­ pînă în prezent am adunat 13.00
) peratori cu atelajele uni­ StiuU
Ictin
Materiale recuperate, refolosite \ tăţii. Dintre cei care au şi depozitat paiele de pe buna
25 de ha. De asemenea, am
participat zilnic la strînsul pus la adăpost o mare can­ temp
Ilotărîţi să contribuie roase şi neferoase. Fie- \ Ccau
eînte
î la transpunerea în fapte care utecist şi-a adus ^ manual al paielor şi trans­ titate de nutreţuri de pe ştiri
!a istoricelor obiective sta- contribuţia, prin colecta- i portul în baza furajeră, fîneţele naturale. Cei care 17,43
bilite de cel dc-al XIII- rea deşeurilor de fier ’ Victor Ticiu, preşedintele s-au distins prin hărnicie muzi
Orcli
, lea Congres al P.C.R., u- vechi, depozitarea de 111a- ţ cooperativei, îi menţiona şi grijă faţă de avutul u- * rte
1 teciştii de la întreprinde- terial rezultat din proce- l pe Sabin Oprişa, Paşcu nităţii sînt brigadierul Tu-' ■adio
) rea mecanică Orăştie sul de aşchiere, sudură naşe Andricău, care intr-o* 1, n
\ şi-au îndeplinit şi chiar sau alte operaţii. Ia re- ţ Bărăştean, Iosif Loliş, La- singură- zi, împreună cu lladii
(ural
l depăşit cu 180 tone pla- introducerea în circuitul ţ zăr Vălean, Azare Laza şi 22.00
} nul la colectarea deşeu- econoniic a unei impor- i Ioan Gligor. oamenii din brigada sa au 23,00
Loto
1 rilor de fier vechi, fante cantităţi de mate- ) O puternică concentrare strins şi depozitat paiele , ’raical
i Sub îndrumarea birou- riale metalice, Eviden- ţ de po o suprafaţă de 10 Je ş
i lui comitetului U.T.C. pe ţiem organizaţiile U.T.C. t de forţe am întîinit Ia e- Rod ica
întreprindere se ucam- uic cuiui svul-uui
1 întreprindere se desfă- ale căror secretari sînt / , iiberatul. terenului de paie ha, cooperatorii
şoară în rîndul tinerilor Marin Mădean, Ioan Mol- ) şi la C.A.P. Vaţa de Jos. Furdeo , Maria Gorn c, Lu-
de
briga­
o amplă acţiune de eco­ dovan, Vasile Sava, A- i da Antrepriza ur. 1 construcţii Se hidroenergetice Păclişa, înche­ Această lucrare se executa creţ io Furdca, Aclam Bă da, li
eforturi
pentru
depun
Ostrov.
complexă
nomisire şi o întrebuinţa­ dam Tambă, Aurel Cin- , ierea cit mai grabnică a iu crărilor la centrala Ostrovu Remus Butur, Remus Co-
re cit mai judicioasă a dea. (ANDREI STOICA, I Mie. In imagine, formaţia mixtă condusă de Xoan Anca numai manual, de către di’ca n şi alţii.
materialelor metalice, fc- corespondent). ţ efectuează armarea pe prima deschidere a podului peste membri cooperatori, trans- DE
priza centralei. Foto N. GHEORGHIU geră
portîndu-se cu atelajele MIRCEALEPÂDATU
ciul
mwmmm IIUls
(Moţ
muşi
B);
Fondul forestier - menţinut, Munca cu filmul - miezul activităţii ta, C
lui
PET
dezvoltat, superior pus în valoare politico-educative ter
ring
(Urmare din pag. 1) fost analizate deopotrivă deplasăm, din cauza de­ Rum
LUP
(Urmare din pag. 1) panţi la discuţii, conştienţi Intr-un profund cadru şi unele neîmpliniri ce se fectării aparatelor", (Mar­ (Cui
că de munca lor, a sil­ de manifestare a auto- ţiona.te, pentru calitatea mai manifestă in munca cu tina Şlovenschi — respon­ Rîdc
domeniu do valorificare vicultorilor în general, de­ eonducerii muncitoreşti şi conceperii şi pregătirii filmul. Astfel, există încă sabila cinematografului tăru
nă I
superioară a marii bogăţii pinde conservarea şi dez­ autogestiunii economico- montajele literar-muzicale, unităţi cinematografice ca­ „Patria" Orăştie).
naturale, pe care o re­ voltarea fondului fores­ financiare, cei care au luat cadranele cinematografice, re desfăşoară o activitate „Există destule cazuri -’lâci
(Mu
prezintă pădurile. Ei s-au tier, depinde realizarea pia­ cuvîntul au pus în evi­ simpozioanele pe teme ca i ce deocamdată nu se ri­ de suspendări ale specta­ Zlu:
veferit apoi la contribuţia nului la export, eficienţa denţă şi unele stări de „Al patriei erou", „Tinere­ dică la nivelul celei des­ colelor cinematografice, Miti
■jcoalelor pe care le re­ muncii lor. lucruri negative care se ţea patriei, tinereţea noas­ făşurate de majoritatea u- deşi se proiectează doar 4 roşi
prezintă la frumoasele rca- tră", „România, ţara mea", nităţilor. Există cinemato­ zile pe săptămînă, din cau­ llul
„In această perioadă, mai manifestă în activita­ grafe săteşti care nu au con!
Jzări pe ansamblul inspec­ eforturile noastre sînt o- tea silvicultorilor, propu- „Un drum pentru milenii dat permanenţă activităţii za unor diverse şedinţe ca­ OAC
toratului judeţean, au soli­ rientate prioritar spre re­ nînd măsuri de îmbunătă­ — Canal Dunăre—Marea în timpul Festivalului fil­ re ar putea fi programate iubi
în alte zile, fiind cunoscut
citat sprijin în asigurarea coltarea şi predarea fruc­ ţire a activităţii de tâ.ere, Neagră" ş.a. mului la sate. Se constată orarul de funcţionare a de
Pentru a servi mai bine
Jan
mijloacelor de transportare telor de pădure, creşterea îngrijire şi igienizare a ideea educaţională căreia o scădere a numărului de cinematografului". (Iuliana tril
elev
a recoltei de fructe de producţiei de celuloză des­ pădurilor, de sporire a îi sînt subordonate au fost spectatori, în special în ' Toma — cinematograful .Clri
pădure şi în cointeresa­ tinată exportului, materia­ volumului regenerărilor constituite cicluri de filme mediul rural (Ţebea, Leş- „Minorul" Ghelari). turi
rea mai substanţială a lizarea măsurilor de pre­ naturale, de punere mai avînd ca generice > „Docu­ nie, Bătrîna), slabă cali­ „Fără Un responsabil de II
muncitorilor care lucrează gătire a aniversării, în pregnantă în valoare a mentele programatice ale tate la unele proiecţii şi cinematograf pregătit şi au­ dev
în acest sector, s-au anga- septembrie a.c., a 50 de masei lemnoase şi a celor­ celui de al Xlll-lea Con­ pelicule. torizat nu vom putea vor­
’jat să-şi amplifice stră­ ani de ]a constituirea Par­ lalte produse ale pădurii, gres al P.C.R. în dezbate­ „Slaba calitate a spec­ bi de disciplina personalu­
daniile în continuare, pen­ cului naţional „Retezat", de lichidare (printr-o mai rea întregului popor", „Fil­ tacolelor sau lipsa specta­ lui, de realizarea sarcinilor
tru îndeplinirea integrală, arăta ing. Iancu Voniea, bună conlucrare şi înţe­ mul documentar în spriji­ torului de film se datorea­ de plan" (Veta Catană —
ză şi sprijinului insuficient
înainte de termen, a pre­ şeful Ocolului silvic Pui, legere cu c o l e c t i v e l e nul creşterii producţiei", oferit de conducerile unor cinematograful „Parîngul"
vederilor de plan pe anui ocol a cărui arie se întinde I.F.E.T.), în timpi optimi, „Caleidoscop cultural-ştiin- cămine culturale care nu Petroşani). cinematogra­ 1
Lucrătorii
ţific", „Profiluri etice con­
azi
în curs şi pe întrgul în mare parte în zona mun­ a parchetelor forestiere, în temporane". se preocupă de asigurarea felor fac, de asemenea, un mo
cincinal. ţilor Retezat. La rîndul scopul reîmpăduririi rapide Au avut loc premiere de combustibilului în perioa­ apel călduros la publicul mc
în acelaşi spirit de res­ său, ing. Alexandru Bră- a terenurilor exploatate, gală, întîlniri cu actori, da de iarnă. La Lunca larg pentru a contribui la bil
tco
ponsabilitate şi angajare teanu, şeful Ocolului silvic respectiv al menţinerii e- realizatori, critici de film, Cernii şi Teliucu Inferior, asigurarea unui climat op­ VOI
pentru transpunerea neabă­ Dobra, accentua^asupra ne­ chilibrului ecologic al na­ care dau prestanţă şi in­ de ani de zile nu s-au a- tim de vizionare a specta­ pic
tută în întreaga activitate cesităţii de exploatare şi turii. teres manifestărilor, stimu­ sigurat lemnele de foc. A- colului de film, făcind opi­ căi
în
a indicaţiilor date de se­ întreţinere mai raţională De altfel, planul' de mă­ lează participarea specta­ ceasta în condiţiile în care nie împotriva acelora care, te.
cretarul genera] al parti­ şi economică a pajiştilor suri adoptat de adunarea torului la spectacolul de la unele cămine culturale, certaţi cu disciplina, con­ la ini
dului, tovarăşul Nicolae naturale, creşterii exigen­ generală cuprinde o multi­ film. Aparatul de proiec­ în anumite perioade, în turbă buna desfăşurare a ph
Ceauşescu, la recenta ple­ ţei la recoltarea şi preda­ tudine de acţiuni ce tre­ ţie a fost mai mult pre­ afară de film nu se orga­ proiecţiilor. toi
ril
Sînt
aspecte
vădesc
nară a G. G. al P.C.R. şi a rea fructelor de pădure în buie întreprinse la nivelul zent în sălile de apel ale nizează alte activităţi edu­ responsabilitatea ce oamenilor pr
în
miniere,
La
caţionale.
de
întreprinderilor
Nădăştia
activului central de partid, centrele de achiziţii — fiecărui ocol silvic, prin halele industriale, în uni­ Jos, cabina de proiecţie a muncii din acest sector de de
tre
consacrată aniversării a 20 pentru ca activitatea de care să se asigure, aşa tăţile 'agricole de produc­ devenit magazin sătesc, iar activitate, care de ani şi ne
cum s-au angajat toţi cei
de ani de la Congresul al export să se deruleze în ţie. aparatele de proiecţie sînt ani de zile şi-au înţeles 1
care au luat cuvîntul, rea­ Aceste realizări au fost deteriorate, fiind necesară
IX-lea al partidului, a che­ bune condiţii şi oît mai lizarea integrală a indica­ profunda lor menire, inte- ge
mărilor din Apelul adresat eficient, ridicării continue înfăţişate în cuvîntul to­ intenvenţia noastră de mai grîndu-se cU rezultate deo­ ru
torilor de plan pe acest varăşilor Adela Tîrziu, O- multe ori pe lună". (Iuliu sebite în activitatea social- an
de plenară comuniştilor, a productivităţii pădurilor, cu
responsabi­
—
Fiscuteanu
:
tuturor oamenilor muncii, a fondului forestier n ge­ an, în condiţii de produc­ vidiu Balogh (Hunedoara), lul sectorului Hunedoara). politică, cultural-educativă în
lei
înaltă
şi
tivitate
(Orăş­
Şlovenschi
Martina
eficienţă
a judeţului, oferindu-i ca­
întregului popor, au vorbit neral. Silvicultorii din sporită şi, în acelaşi timp, tie), Elena Urican (Sime- „Intîmpinăm greutăţi- în ratele de calitate impuse Vi
si
şi Marin Stoica şi Iile Dobra şi Deva îşi vor face pregătirea temeinică a pla­ riaj ş.a. proiectarea filmelor pe 16 de documentele de partid v<
Macarie, ceilalţi partici­ pe deplin datoria". nului pe anul 1986. In spirit responsabil au mm în unităţile în care ne şi de stat.