Page 63 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 63
1 7 • MIERCURI, 21 AUGUST 1985 Pag. 3
TIMPUL EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU Simpozion
(Urmcue din oag. i) ăi progresului social-econo-
mic românesc" ; Gheorghe
!BER epoca marilor împliniri socialiste rul Filialei Deva a Aihi- Pavel, redactor şef adjunct
velor statului: „Actul isto al ziarului „Drumul socia
Marea sărbătoare a po
ric de la 23 Augusi 1944 lismului" : „Formarea omu porului român de la 23 Au
Expresie concentrată a vocaţiei constructive — rezultat al luptei înde lui nou în procesul revo gust prilejuieşte organiza
lungate a poporului
io- luţionar al construcţiei so
mân pentru libertate, inde cialiste. Rolul presei în rea a numeroase manifes
(Urmare din pag. 1) tinără a colectivului, aici ghe Belea, Marian Roşea, pendenţa şi progres social"; acest proces" ; Ovidiu tări politico-educative şi
inaiea zilei cultural-artistice prin care
igust s-au întemeiat numeroase loan Popa şi multe altele. Constantin Mărgărit: „Con Popescu, i n s p e c t o r al organizatorii aduc un cald
ca în eco- prinderea le-a fost matri familii. Întreprinderea le-a Acum, în cel de-al 16-lea tribuţia activă a poporului roInspectoratului şcolar jude
cea in care s-au aşezat dat locuinţe, le-a ajutat an de existenţă, colectivul mân la lupta pentru zdro ţean : „Participarea tineri omagiu împlinirilor anilor
de luptă, şi se mişca pe multiple să se aşeze temeinic, să-şi de la I.M.C. Bîrcea îşi a- birea fascismului, pentru lor hunedoreni la lupta îm socialismului, îndeosebi ma
ictorios. planuri — se Împlinesc ca crească copiii, să lucreze niversează împlinirile pro înfrîngerea Germaniei hi- potriva fascismului — e- rilor izbînzi obţinute în
de ‘Vrsuri
oameni, cu idealuri frumoa liniştiţi şi bine. in fiecare prii şi-şi înalţă fruntea pen tleriste", dr. Mircea Valea, xemplu de dăruire revolu perioada pe care cu ne
! un timp se, spre deveniri perma secţie intîlneşti soţ şi soţie, tru a intra în cel . de-al muzeograf principal la Mu ţionară pentru independen asemuită mîndrie o numim
or) nente. tată sau mamă cu tiu sau 8-lea plan cincinal, ală zeul judeţean : „Ecoul inter ţa patriei". Epoca Nicolae Ceauşescu.
>cliisc unei Secretarul comitetului de fiică. Sint astfel cunoscute turi de toate colectivele naţional al actului de la Prin întreaga sa desfă
deveniri. partid al întreprinderii, to familiile losif Petraşca, Can- hunedorene, de întregul 23 August 1944"; Maria Ro- şurare, simpozionul s-a • întreprinderea meca
!. nică Oră.ştie a găzduit con
varăşul Petru Bugnar, ne din Oprea, Damian Marcu, nostru popor, cu rezultate dica Rusu, secretar ştiinţific constituit intr-un cald oma
completează această ima Marian Francisc, Dumitru bune pe toate planurile al I.C.I.T.P.L.C.I.M. ‘ Deva : giu adus măreţei sărbători cursul .„Cine ştie, cîştigă”
gine, susţinind că dată Mihăilă, Constantin Dobro- vieţii materiale şi spiri „Ştiinţa şi tehnica — ferm a poporului român, prag pe terna „Epoca Nicolae
fiind virsta medie relativ tă, Emanoil Vinţan, Gheor- tuale. implicate în edificarea so de plămădire a României Ceauşescu — epoca mari
cietăţii socialiste multilateral anilor socialismului, înflo lor realizări", avînd drept
I : G,00 na- dezvoltate" ; Vasile Blendea, ririi fără precedent a pa protagonişti pe tinerii sub-
dimincţii ; inspector general adjunct triei in perioada pe care ingineri Ovidiu Marian,
;a zilei in Puternică angajare Activitatea din
,00 Radio- al Inspectoratului şcolar cu neasemuită mîndrie o Lazăr Gheorghe, loan Chi-
23 August judeţean ; „învăţăm?nitul şi numim „Epoca Nicolae şerău. Manifestarea, orga
Ista presei; (Urmare din pag. 1) cel Cenghia, adjunct şef cultura, factori importanţi Ceausescu".
îtru oamc- nizată de biblioteca orăşe
astre ; 9,00 brigadă Teliuc. Vorbitorii legumicultura nească în colaborare cu
i; 9,05 Răs- Atît în darea de seamă, au insistat îndeosebi pe Manifestări
dtătorilor ; cit şi în cuvîntul partici necesitatea mai bunei a- comitetul orăşenesc U.T.C.,
de ştiri ; panţilor la dezbateri s-a a evidenţiat realizările ob
a, mîndria provizionări cu materiale, (Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) • Clubul minier din
populară; arătat că, deşi începutul combustibili, piese de Lonea a găzduit expune ţinute în toate domeniile
socialiste; anului a fost .mai greu, din schimb, asigurarea din • Colectivul întreprin rea cu tema „Epoca de activitate în ultimele
•ag munci- punctul de vedere al apro efectuat praşilele la timp, două decenii, de cînd în
Buletin de timp a proiectelor de exe au făcut , şi fac . lucrări de derii antrepriza de con Nicolae Ceauşescu — pe
idiocarusc- vizionării tehnico-materia- cuţie pentru obiectivele strucţii şi reparaţii side rioada celor mai rodnice fruntea partidului se află
1,35 Pubii- le şi al transportului auto, din plan, creşterea viteze bună calitate. -Printre aceş rurgice Hunedoara s-a împliniri din istoria po cel mai iubit fiu al po
ulctin de printr-o mobilizare de lor de avansare, dotarea cu tia am notat pe Elena V. angajat ca în luna au porului român". porului român, tovarăşul
iţa s 'u-
excepţie, caracteristică co instalaţii de foraj şi staţii Gărăguţ, Elisabeta Jurj, gust să realizeze, o pro Nicolae Ceauşesru
t lectivului I.P.E.G., Deva, radio-telefonice pentru co Letiţia Bucur, Maria Bucur ducţie fizică suplimentară • La clubul, „Construc
-tv.; 15,00 căruia i s-a decernat nu în valoare de 3 milioane torul" din Hunedoara a
ilor; 1G,00 11 municare în şantiere, întă şi mulţi alţii. Sînt însă şi avut loc simpozionul „Re • O "amplă manifestare
Lri: 16,05 de mult „Ordinul Muncii rirea disciplinei în muncă, oameni în sat care nu par lei. voluţia de eliberare so cultural-educativă dedica
înfrăţite ; clasa I, pentru rezultatele introducerea (unde se pre • Comitetul sindicatu tă sărbătorii de la 23 Au
atriotice şi dobîndite în anul trecut, tează) a transportului de ticipă la munca în grădi lui de la I.M.M.R. Sime- cială şi naţională, anti gust a avut loc la între
16,35 Co nă, şi nu puţini. La ora fascistă şi antiimperialis-
mice; 16,55 întreprinderea a reuşit să personal la şi dinspre lo actuală — perioadă de ma ria a organizat o. masă tă — eveniment de în prinderea de încălţăminte
tlui; .17,00 obţină- realizări bune şi în curile de muncă cu auto rotundă la care a pus în din Hunedoara. Comunică
; 17,05 Rc- primul semestru al anului. buze în convenţie, alte xim efort la recoltare — dezbatere tema „Revolu semnătate epocală în isto
7,30 Cîntn- ria.. contemporană, a pa rile prezentate cu acest
aprins — Iată-le, aşa cum au fost probleme. Propunerile fă iau parte la lucru doar 25— ţia tehnico-ştiinţifică con triei". prilej au subliniat semni
17,40 Odă ele consemnate: planul .la cute cu acest prilej au în 30 ' de 'cooperatori ’ zilnic. temporană . în viziu
5
; 18,00 O- foraj a fost depăşit cu 34 tregit programul de măsuri nea preşedintelui Nicolae • In organizarea Con-, ficaţiile- măreţei sărbători^
Radiojur- Un număr mic de oameni, contribuţia României la
ust 1935 * m, la galerii cu 1151) m, adoptat, care, după cum Ceauşescu”, iar la clubul ■ siliului. municipal al sin cel de-al doilea război
aţii; 20,00 la suitori cu 43,5, la puţuri s-a apreciat, sint în măsu ţinînd scama de volumul sindicatelor, tot din Si- dicatelor Petroşani, la
Agricultu- de cercetare cu 63 m, la ră să asigure cadrul cores mare de muncă ce se cere meria, — expunerea „O- I.P.S.R.U.E.E.M. a avui mondial, realizările obţinu
;estia dv. ; şanţuri cu 83 mc, la re te de poporul român în
r-o oră ; punzător îndeplinirii, în realizat. Conducerea coo pera tovarăşului Nicolae loc o reuşită masă rotun anii socialîsniu Iu >
e tragerii deschideri cu 32 in,...la. ca bune eondiţiuni, a -planu Ceauşescu —, expresia u- dă şuii genericul „23 Au-'
!3,05 Noc- mere pentru foraj cu 61.3,3 lui pe semestrul al II-lea, perativei ..are. datoria să ia nei vieţi consacrate feri gust — ziua dc început a
i; 23,55— mc, la excavaţii cu 660,5 pe. întregul an 1985. • tbate masurile pentru, mo cirii şi bunăstării poporu vieţii noastre noi, socia • La Cinematograful
e şti'Vi. : „Steaua roşie" Brad s-a or
mc. în luna iulie,' printr-o Sigur, sarcinile ce revin bilizarea la munca în gră lui român". liste".
muncă tenace, plină de în continuare oamenilor dină a unui număr mult ganizat masa rotundă pe
răspundere, ş-au înregis muncii de la I.P.E.G. De tema: „Revoluţia de elibe
trat noi sporuri: la foraj va sînt mobilizatoare. Ele mai măre de oameni din rare socială -şi naţională,
1 200 m, la galerii 380 m, vizează domenii de mare sat, deoarece întreţinerea antifascistă şi antiimperia-
le electro- obţinîndu-se o reducere importanţă pentru dezvol culturilor, recoltarea roşii liştă — moment crucial în
Jheţuri pe a normelor de consum la tarea economici naţionale viaţa poporului român".
; IIUNE- lor, cepei şi verzei timpu
„Z“. IMo- lemn de mină de 10,6 la — cercetarea, prospecta rii. solicită multă forţă de Acţiunea a fost urmată de
tce sută, la laminate de 4,3 la rea, punereâ în evidenţă a proiecţia filmului „Suro
«m ..la sută ş.a. Prin reducerea noi rezerve de resurse mi muncă. Organizaţiile de ti
e întiinplă rile"
căra); Su- costurilor de producţie — nerale utile, chiar şi a ce neret şi de pionieri ar pu
> (Castelul cheltuielile maxime la lor cu conţinuturi utile tea lua iniţiativa organiză • O bogată agenda de
PETRO- 1000 Ici producţie realiza sărace. Prin rezultatele manifestări a iniţiat în a-
ie de dra- tă din lucrări geologice au concrete obţinute lună de rii unor acţiuni,' inobili-
Dragcle ceastă perioadă Casa de
te (Uni fost îndeplinite în propor lună, colectivele I.P.E-.jG. zînd tineretul satului la cultură a sindicatelor din
ţi (7 NO- ţie de 98,4 la sută — s-a •Deva dovedesc că au înţe ■recoltarea’ tomatelor, de
UNI: Tău- depăşit, pe perioada ana les pe deplin importanţa Petroşani. Astfel, la între
VULCAN: pildă, .ştiut fiind că roşiile prinderea de utilaj minier
pat (Lu- lizată, planul de beneficii misiunii încredinţate de ;trebuie ‘sţrînse la timp de-
EA: Clo- al întreprinderii cu 21,8 la partid. în numele consiliu a fost programată dezba
seriile. I-II sută. lui oamenilor muncii, al •oârece se depreciază foar terea pe tema: „Contribu
?ETRILA :
primăverii Despre contribuţia colec tuturor colectivelor unită te repede.- Ar trebui, de ţia mişcării riiuncitoreşti
•ANINOA- tivelor din care fac parte ţii,. inginerul Ârsin Ccr- ■asemenea', să’ se comple
(Muncito- la aceste frumoase rezul neliu, directorul întreprin din Valea Jiului la victo
I: Pe ur- tate, rezervele insuficient derii, au şp.us în adunare : teze. golurile ce există în ria revoluţiei dc eliberare
(Retczat);
seriile I-II valorificate, lipsurile care „Răşpunzînd grijii 'U ca culturi. în lipsa .şefei de socială şi naţională, anti
GURA- încă şe niai manifestă, au ic şînteni înconjuraţi de fermă, aflată în concediu,
oanică, vă vorbit tovarăşii : Ionel partid, de iubitul nostru fascistă şi antiimperialistă
ORAŞTIE: conducerea cooperativei' de la 23 August 1944". La
Kraraer Barbu, maistru foraj la conducător, t o v a r ă ş u l
e (Flacă- brigada din Iscroni, Ion Nicolae Ceauşescu, vom ac trebuie, să se ocupe mai Cooperativa meşteşugăreas
BAI: Aii Munteanu şi Iuliu Popa, ţiona în aşa fel îneît să mult de buna desfăşurare
de hoţi — că „Unirea" au avut loc
;a de cul- maiştri la . b r i g a d a facem din anul 1985 un a activităţii din legumicul expunerea: „August 1944 —-
Zorro — din Veţel, Viorel Ştefan, an al producţiilor record,
D a c i a ) ; maistru minier la bri aducîndu-ne astfel contri tura, ferma din Aurel iulie 1965, pietre de teme
rea unei Vlaicu puţind participa
CALAN : gada din Abrud, Toncscu buţia lă ridicarea pe - noi lie noii Românii", iar la
de cul- Filimon, adjunct şef bri culmi de progres şi civili mai mult la înfăptuirea I.P.S.R.U.E.E.M. dezbaterea
Jazz 20 gadă Hălmagiu, Florin To- zaţie a României socialis programului privind auto- T.A.G.C.M. Hunedoara — Deva, brigada 1. Şeful dc
i: Relaţii 1 echipă Gheorghe Diaconu .şi sudorul Victor Stauica efec „23 August 1944 — ziua
(Lumina); dea, şef brigadă Brad, Mar te’ . conducerea şi autoaprovi- tuează suduri la structura dc rezistenţă a blocului 10 din de început a cronicii vieţii
am ucis Deva.
zionarea teritorială. noastre noi, socialiste".
Hărnicia din „Decada bunei
gospodăriri" continuă \ • Un grup de locatari — tului un grafic din care
Deva, bulevardul Dece.bal, reiese că acesta va fi ter
Mulţi tineri uteci.şti din sa comisia de femei din salul
ii pentru bloc 15 şi 16. Comitetul a- minat la sfîrşitul lunii sep
185 : vre- tele comunei noastre au răs ştei, care s-a alăturat tineri 1 )1 1 1 4 (1 mCITITORII tembrie a.c.
sociaţiei de locatari, în şe
ibilă, cu puns cu entuziasm şi hăr lor la curăţenia şi înfrumu
1 noros. nicie iniţiativei Comitetului seţarea aşczămîntului de cul dinţa din 13 iunie a.c., a
care vor judeţean de cultură şi edu tură. Tinerii din Poieni Ia s-au hotărît felul în care să se • Alexandru Stoica —
meseriaşi
buni
dovedit
be-
de aver- caţie socialistă în cadrul „De încaseze plata pentru apa Deva, b-dul B.ăîcescu, bloc
it - şi de cadei bunei gospodăriri a aşe tonarca sălilor mici ale cămi SESIZĂRI-SOLUTI!
ice. Vîn- zămintelor de cultură şi mo nului cultural, iar cei din Peş- caldă, locatarii etajelor VI- 2, ap. 16. Lucrările la re
) la mo- numentelor istorice". S-au fă teana s-au alăturat localnici X fiind scutiţi, întrucîtnuau ţelele de termoficare în zo
intpulsionind
lor,
.tl vestic, cut lucruri frumoase în aceas construcţie ale lucrările de • Anonim - Deva. I.R.E. tă de aducţiune, care va beneficiat deloc de apă na căminului din cartierul
aşczămîntului
intensi- tă perioadă de întrecere pen de cultură. Intr-o singură zi, Deva acţionează pe baza caldă. In prezent, toate
în tim- tru că . se poale spune eă a îmbunătăţi alimentarea cu Dacia nu sînt încă finali
Tempcra- fost o adevărată competiţie a utecişti şi vîrstnici au trans unui program stabilit şi a- apă potabilă a municipiu etajele primesc apă caldă, zate. S-a luat legătura cu
>r fi cu- vredniciei — şi sîntem bucu portat circa 5 tone de balastru probat pentru acest cartier, lui Deva. conform programului de
i 15 gra roşi că munca nu s-a înche şi au betonat scena şi sala în conformitate cu Decre furnizare a acesteia. conducerea brigăzii Energo-
me între iat o dată cu „decada". mică. Ei so mobilizează zil în' ceea ce priveşte de construcţia Mintia pentru
La
le. ţăgel Căminul cultural din Ilă- nic, pentru do că la doresc ca la tul nr. 620/1973, ce regle pozitarea şi transportul gu grăbirea terminării lucrări
August,
23
loan
(director
sărbătoarea
Grozoni),
vreme mentează folosirea mai ju noiului menajer, s-a stabilit • Aradan Hedviga -
rul mai utecişlii au reparat mobilierul, lăcaşul de cultură, construit Deva, bl. Experimental, ap. lor şi aducerea terenului
irabil a- au vopsit giurgiuvclelc şi u- prin forţe proprii, să găzdu dicioasă a combustibilului un program zilnic de ridi la starea iniţială. Repara
tie, înso- şilo aşczămîntului, au făcut iască primele manifestări po- şi energiei, G.I.G.C.L. De care a containerelor. Se 20. Cele sesizate se con
ări elee- curăţenie in interior şi exte litico-educativc şl cultural-ar- firmă. B r i g a d a 2 a ţiile necesare a fi efec
dovedindu-se
i sufla rior, gospodari, ca şi neîntre tistice. va a stabilit un program vor efectua controale pen T.A.G.C.M., care are sar tuate la clădirea şi împrej
cuţi
vccittii
lord-vest, lor din Dcnsuş. La căminul pentru furnizarea apei cal tru a nu se mai da foc cina de a construi un de muirea grădiniţei se aflâ
locale de cultural de aici, tinerii — deci PETRU MAR1US SUCIU de. De asemenea, se fac resturilor menajere din con #
km/oră. secretar adjunct cu pozit de alimente pe am în atenţia Direcţiei sani
serviciu tot uteciştii — au reparat eforturi pentru terminarea tainere, iar cei în cauză vor plasamentul respectiv, a tare judeţene, ce adminis
scaunele, au vopsit uşile, au probleme de propagandă
făcut curăţenie generală. al Comitetului comunal lucrărilor la noua conduc fi sancţionaţi. prezentat conducerii trus- trează acest cămin.
O frumoasă participare Ia
buna gospodărire a dovedit de partid Densuş