Page 65 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 65
Adunarea festivă din municipiul Deva consacrată
împlinirii a 41 de ani de la înfăptuirea
actului revoluţionar de la 23 August 1944
Sărbătorirea gloriosului strălucit strateg al deve Bălan, prim-secrctur al
eveniment al poporului nirii României socialiste, Comitetului judeţean Hu
român de la 23 August luptător neobosit pentru nedoara al P.C.R., pre
1944 a prilejuit, ieri du- dezarmare şi pace, pen şedintele Comitetului exe
pă-amiază, o caldă şi en tru colaborare şi înţelege cutiv al Consiliului popu
tuziastă adunare festivă, re între toate popoarele lar judeţean, a evocat ac
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. ce a avut loc la Casa mu lumii. adunarea festivă au tul revoluţionar de la
nicipală
23 August 1944, care a re
din
La
de
cultură
Deva. împlinirea a 41 de participat membri ai bi prezentat încununarea u-
ani de la victoria revolu rourilor comitetelor jude nor îndelungate şi eroice
ţiei de eliberare socială şi ţean şi municipal de lupte sociale şi naţionale
naţională, antifascistă şi partid, ai comitetelor exe desfăşurate de poporul
Anul XXXVII, nr. 8 638 JOI, 22 AUGUST 1985 4 pagini - 50 bani antiimperialistă care a cutive ale consiliilor popu român pentru libertate şi
marcat începutul unei noi lare judeţean şi muni neatîrnare, pentru apăra
ere în istoria multimilena cipal, membri de partid rea independenţei şi suve
a ev ră a patriei, a dezvoltării cu stagiu din ilegalitate, ranităţii naţionale, pentru
ei pe calea socialismului activişti de partid şi de dreptul de a fi stăpîn în
şi comunismului, are loc stat, veterani de război, propria ţară. Acest eveni
atmosfera
în
I N I N T I M P I N A R E A Z I L E I O E 2 3 A U 6 U S Tentuziastă, reprezentanţi ai organiza ment, adevărat act al dem
de puternică emulaţie ţiilor de masă şi obşteşti, nităţii naţionale, a deschis
creatoare în care întregul cadre de conducere din calea eroicului efort al
nostru popor omagiază întreprinderi şi instituţii, poporului român pentru e-
Realizarea exemplară deopotrivă împlinirea a muncitori fruntaşi, un dificarea socialismului şi
a sarcinilor la export două decenii de la Con mare număr de cetăţeni. comunismului pc pămîntul
gresul al IX-lea al Parti Adunarea festivă a fost patriei, a unor profunde
Luminătorii din schim deosebită se cuvine e- deschisă de tovarăşul Leru transformări revolut ionar-
bul A, condus dc ing. Pe- chipelor de finisatori con dului Comunist Român, Circo, prim-secretar al Co democratice petrecute sub
trică Herban, de la la duse de comuniştii Ioan care a ales în funcţia su- mitetului municipal Deva conducerea partidului. în
minorul de 650 mm, din Sabău şi Dumitru Sur- prema pe tovarăşul Nicolae al P.C.R., primarul muni conştiinţa întregului popor,
cadrul C. S. Hunedoara, mei, maistrului de la a- Ceauşescu, cel mai iubit cipiului. cele mai măreţe înfăptuiri
raportează succese de justaj Dumitru Ioan, lu fiu al al naţiunii, patriot Luînd cuvîntul în cadrul
prestigiu. Zilnic planul crătorilor C.T.C.-i.şti Au şi revoluţionar înflăcărat, adunării, tovarăşul Radu (Continuare in pag. a 3-a)
producţiei fizice este de rel Constantinescu, Pavel
păşit în medie cu 2 la su Păunescu, Petre Ciorco-
«s^XXXXl®** tă. O atenţie dedfeebită se tea, Grigore Buşneag,
acordă realizării unei co Gheorghe Zamîir, Dumi
menzi speciale pentru tru Bîncă. (Subing. ILIE
Elveţia. O r e m a r c ă GROZAV, corespondent).
Confecţii textile peste plan
Acţiuni politico- Mobilizate exemplar în rile obţinute în zilele
muncă, colectivele de la premergătoare marii noas-
con-
tre
de
educative Intreprinderea raportează, plusurile, sărbători la naţionale,
dc
începutul
Vulcan
fecţii
în cinstea zilei de 23-Au- anului, la confecţii texti-
în înlîmpmarea zilei gust, însemnate sporuri le se ridică la 11 mi
de 23 August, comitete în producţie. Cu depăşi- lioanc lei.
le municipale, Orăşeneşti
şi comunale ale U.T.C.,
organizaţiile U.T.C. din Depăşiri la producţia sortimentală
? întreprinderi şi antre
dc
trecută
la
începutul
i prize de construcţii în Intensificîndu-şi rit anului şi pînă în prezent,
i treprind importante ac murile de muncă în sec
ţiuni politico-ideologice ţii şi ateliere, chimiştii la producţia de mase
plastice sarcinile au fost
şi cullural-edueative. din Orăştie obţin în mod depăşite cu 3,6 la sută, la
r c o n s t a n t depăşiri la
• Tinerii de la T.M. oxid de fier galben cu
\ Lupeni au avut o in principalii indicatori de 10 la sută, la export cu
structivă întîlnire cu plan. Astfel, în perioada 12,2 la sută.
Eroii Muncii Socialiste
care lucrează la această Aspect din timpul des
mare unitate minieră a făşurării adunării festive. EBOCA NIQOLAE CBACfŞBSCIJ
ţării. S-au dezbătut pro
bleme ale eticii muncii, £ummă de au&usi
ale responsabilităţii - în
îndeplinirea sarcinilor
de plan. Uricani-steaua din
Lumină de august — lumină libertate
. • La Casa de cultu ÎN ZfARUL DE AZI:
ră din Petroşani, -un Zi ce poartă al demnităţii semn
maro număr de tineri Zi de adevăr şi .de dreptate. fereastra pămîntului
din întreprinderile mi Lumină iubire, lumină îndemn. E P O C A NICOLAE
niere, constructoare de CEAUŞESCU - epoca
maşini şi instalaţii mi August — timp de gînd şi vis, marilor împliniri so .Uricanii, primul oraş con să din măruntaiele Terrei
niere, din unităţile in Demn destin pe acest pămînt, cialiste struit din temelii în anii la lumină. Uricaniul este,
dustriei uşoare a parti In cele patru zări deschis Gindurî, fapte, anga socialismului, e un oraş probabil, cel mai întins
cipat la. simpozionul a- In inimi — trainic legămînt. jamente la marea săr care erupe, un vulcan a oraş montan, aria lui de
vînd ca generic „Tine bătoare naţională cărui energie se revarsă cuprindere depăşind 221
socialiste i i
August — flacără de pace
retul — factor activ în Izvor ce curge curat şi rotund Sâptâmîna viitoare la pe neaşteptate planuri, de kilometri pătraţi. Hotărît,
) opera de făurire a so Aripa-n zbor mai larg se desface televiziune aceea, descrierea lui pare oraşul începe să existe,
cietăţii multi reporterului o incercare.de încă de pe hărţile din bi
lateral dezvoltate". Tot Timpul se naşte tot mai fecund. Programul unităţilor cutezanţă. Nici un călător roul primarului-, deşi, ima
aici s-a desfăşurat masa comerciale în drum spre „munţii de ginea nu mai surprinde pe
rotundă, intitulată „For Lumină de ugust — lumina libertate
me şi mijloace de edu Zi ce poartă al demnităţii semn Tradiţionalele locuri
caţie moral-cetăţeneaşcă Zi de adevăr şi de dreptate, de agrement sînt pre- ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR
Lumină iubire,
a tinerilor". . . j j [___ e, lumină îndemn. MIRON ŢIC ciotitA rfp sârhatoare
• Tinerii din Uricani
basm", în răspînlii cu coîn răspîntii cu co- nimeni. Oraşul pe care îl
au participat-la. o-masă chetele cabane „Valea de simţi apropiat, in ciuda tu
cabane „Valea de
rotundă intitulată „Ti-.' peşti", „Buta", „Cîmpu lui „Buta", „Cîmpu lui turor particularităţilor arhi
neretul întîmpină • ma- , Neag“, spre care sute de tectonice care îi dau un
spre care sute de
rea sărbătoare . naţiona
:res- aer aparte, o „urbe mine
lă de la 23 August".. ( cărări deschise peste cres
te şi văi de oamenii lolo- rească", nouă, după ce,
•• Comitetul orăşenesc cului îl poartă, nu s-a o- o- acolo în mină, sau la ca
Călan al U.T.C. a orga bişnuit cu noul peisaj ci riera de cuarţ şi alta de
nizat expunerea: „Obiec tadin: Uricaniul riu este, cărbuni, pe şantierul spă
tivele şi direcţiile dez cum s-ar spune, o aşezare lătoriei 'de înnobilare a bo
voltării economico-so- „de cînd lumea”. Locul găţiei subpămîntene, cea
( eiale : a oraşului Călan era o gigantică pajişte, îri mai modernă din ţară şi
\
în perioada 1986—1990". care, din loc în loc, risi chiar din Europa, sau la
m-
• Tinerii de la ter r pite pe sub dimburi, se îm- vechea mină, care asigura
moccntrala Mintia au'ţ plîntau colibe de oieri as as- 42 la sută din producţia do
întreprins, în aceste cunse în umbra brazilor. lor. cărbune cocsificabil al Văii
zile, o campanie pen De fapt, locurile au intrat
tru colectarea a 30 tone SwJÎ în dialog cu timpul şi is DUMITRU DEM ÎONAŞCU
de metale. Participă ti : toria, au devenit o replică
neri din toate secţiile, şi Sectorul Valea Morii, din 'cadrul I.M. Barza, s-a situat pe primul loc în întrecerea a trecutului, o dată cu pri
atelierele. ..întreprinderii. socialistă pe semestrul I a.c. In imagine : fruntaşii sectorului — Grigore Angelescu, Du ma tonă de cărbune scoa- (Continuare în pag. a 3-a)
mitru Zota şi Petru Nieoară u. Foto MARIANA LAZEA