Page 67 - Drumul_socialismului_1985_08

3& • JOI, 22 AUGUST 1985 r■

Adunarea festivă

TIMPUL URICANI - STEAUA DIN FEREASTRA PĂMÎNTULUI
din municipiul Deva
IBER
(Urmare din pag. 1} este socotită printre cele rii cea mai mare investiţie raţiunea lui se află în căr­
(Urma'e din pag. 1} 2—5 ori decît în 1965. Creş­ mai importante ale bazi­
terea necontenită a nive­ Jiului, situîndu-se pe locul nului carbonifer. La gura din acest cincinal, sumă a- bune. Un reportaj despre
locată pentru deschiderea
lului de trai este ilustrată Uricani şi ctitorii lui, feţele
IZIUME sînt asociate . cu legitimă al doilea în rîndul unităţi­ minei cunosc un bărbat unei mine noi, a unei spă­ negre cu zîmbet clătit'’ în
mîndrie de numele secre­ de retribuţia medie lunară lor furnizoare din ţară, afli voinic, şaten, cu o faţă pre­ lătorii de înnobilare a căr­ „strălucirea diamantului ne­
tarului general al parti­ care a crescut de la 1077 că sub pămînt minele Liri­ lungă, ce pare o fire me­ bunelui cu o capacitate a-
1 lei, la 3079 lei, volumul gru", nu poate fi încheiat
; un timp dului, tovarăşul Nicolae desfacerilor de mărfuri de ca niului ocupă, deocamda­ ditativă, fără să fie taci­ n-uală de 3,5 milioane to­ aici. La casa de cultură,
lor). Patria Ceauşescu, de activitatea tă, aceeaşi suprafaţă cu turn, ci din contră, volu­ ne, a unui spital cu 500 clubul -tineretului, sau la
tria eternă, neobosită, de cutezanţa re­ la 2,6 miliarde lei la 7J5 aşezarea de deasupra lor. bil, păstrînd în graiul său paturi şi policlinică şi a căminul cultural din Cîmpu
ar voluţionară şi gîndirea sa miliarde lei. în aceeaşi pe­ Curînd, acest echilibru se un uşor accent gorjănesc:
august bi- rioadă, din fondurile sta­ unei staţii C.F.R. Dacă, lui Neag, am participat la
Jlor). novatoare. tului şi ale populaţiei s-au va frînge în favoarea sub­ Cornel Bololoi, primarul o- acum, oraşul numără 13 000 discuţii despre pictura lui
realizat la în cei douăzeci de .ani teranului. , raşului, gorjan de origine, de locuitori, la sfîrşitul vii­ Nicolae Grigorescu, poezia
tul „Froilor care au trecut de la isto­ dat în folosinţă peste despre care auzisem că a torului cincinal populaţia lui Nichita Stănescu sau
le Ia Aca- 77 000 apartamente. După trei decenii de
lilitară cu ricul Congres al IX-lea al existenţă, platoul Bucura devenit tehnician minier lui, va creşte la 35 000. Marin Sorescu, despre „Ui­
ea iorma- Partidului Comunist Ro­ Relevînd rezultatele deo­ este cu totul altul. Verbele învăţînd mina în clasele Pentru aceasta, încă din tarea şi neuitarea urmaşi­
isterului A- mân, Hunedoara a cunos­ sebite cu care colectivele „a extrage" (cărbune) şi şcolii serale de maiştri din acest an, celor 2 684 de lor", romanul lui Corneliu
laţionale cut, asemenea întregii ţări, de muncă din municipiul Petroşani. „De fapt - a
la Victorie „a construi" (oase) se în­ apartamente şi case-vilă le Rădulescu. Aş fi putut as­
Documentar mutaţii înnoitoare, profunde, Deva şi din judeţ ^cinstesc gemănează într-o armonie încercat el să-mi explice vom adăuga noi locuinţe, culta un disc, sau să văd
O producţie niveluri de dezvoltare con­ măreaţa sărbătoare din perfectă. Se construieşte — era un altfel de a învă­ urmînd ca în continuare un film. Dar : „Plinea/ Păs­
dui de Film
siderabile în toate sferele August, vorbitorul a adre­ frumos pentru oamenii a- ţa. Nici o şcoală nu-i mai numărul acestora să spo­ trează gustul Pămîntului/
ou de săr- activităţii economice şi so­ sat, în numele Biroului dîncului. Căutînd replică în teribilă ca viaţa în subte­ rească an de an. Pe aceste simple podoabe/
[color). Mc- ciale, în planul vieţii ma­ Comitetului 'judeţean de timp a constatărilor făcute, ran I". Nu eram pentru Imaginea, o veritabilă Legate cu rugii/ De miriş­
ularc teriale şi spirituale. Cifre­ partid şi al Comitetului 1 discutăm cu unul din lo­ prima dată în faţa unor tea griului/ îmi odihnesc
.1 executiv al Consiliului astfel de replici. Reţinusem stampă de arhitectură mo­
a progra- le, datele consemnate vor­ cuitorii noului oraş, mine­ dernă, clasează parcă un fruntea,/ Cu el traversez
e
besc elocvent despre a- popular judeţean, tuturor rul Gheorghe Nistor, om mai demult că în minerit timp a| celor 41 de ani timpul,/ Fortific puterea
cest timp eroic, luminos şi oamenilor muncii hunedo- care a trăit întreaga meta­ există un primat al expe­ scurşi de la eliberare în spre a smulge/ Din întu­
dens în spaţiul hunedo- reni ' călduroase felicitări, morfoză a acestor locuri : rienţei. arhivele sentimentale, faci- nericul pămîntului/ Petala
rean. Producţia industria­ îndemnîndu-i, în acelaşi — Datorită grijii deosebi­ — Dezvoltarea oraşului litîndu-i prezentului locul luminii...", recita în cena­
lă a judeţului a crescut de timp, să-şi intensifice efor­ te pe care conducerea nostru îşi are izvorul în de­ desfăşurării unor energii clul literar „Flori de mi­
la 10,9 miliarde lei în 1965. turile pentru a-şi onora cu partidului, personal tova­ sele vizite de lucru ale tova­ tumultuoase, convingătoare. nă", cel mai ţînăr poet al
la 42,9 miliarde lei în răspundere comunistă ma­ răşul Nicolae Ceauşescu o răşului Nicolae Ceauşescu, După o absenţă îndelun­ oraşului, maistrul minier
i: 6,oo Ra- 1985; puterea instalată în rile comandamente ale manifestă faţă de minerii care spunea : „Să facem gată, cine ar mai recu­ Ion Ţigantele, pentru care
dimineţii ; mersului nostru înainte pe Uricanii şi cărbunele ră-
ca zilei in centralele electrice a spo­ ţării, oraşul nostru, con­ din Valea Jiului nu numai noaşte locurile de sub
7.00 Radio- rit de la 38G MWh, la drumul societăţii socialis­ struit din temelii în anii so­ un centru minier puternic, munţii de piatră ? S-a năs­ mîn inima şi raţiunea vii­
23 August 1 662 MWh, judeţul nos­ te multilateral dezvoltate, cialismului, beneficiază de ci şi un centru muncitoresc cut un oraş, s-a dezvoltat torului.
ista presei; stabilite de Congresul al'
pentru oa- tru situîndu-se pe primul însemnate fonduri destina­ în care condiţiile de viaţă imens, harta lui s-a schim­ Ceea ce s-a înfăptuit şi
ioastrc;'8,55 loc pe ţară la producţia de XTlI-lea al partidului. te dezvoltării economico- şi de muncă să fie exem­ bat cu uzine moderne Ia se înfăptuieşte azi în mine­
agerii Pro- energie electrică livrată Prin întreaga sa des­ sociale în profil teritorial, plare". Însufleţiţi de îndem­ suprafaţă şi uzine moderne rit face parte din noua is­
Buletin de
mild<‘ni as- sistemului energetic naţio­ făşurare, adunarea festivă în scopul creşterii nivelului nurile secretarului general, în subteran. Uzine de pro­ torie românească, dintr-o
10,0' ule- nal. A crescut deopotrivă din municipiul Deva a de trai material şi spiritual minerii . şi-au modernizat ducţie, uzine de confort epocă a socialismului în
10,0. 'işti producţia de cărbune de constituit o puternică ma­ al locuitorilor. Demn de procesele . tehnologice, răs- , care schimbă radical mun­ care istoria aşază motive
laureate iii remarcat în această direc­ punzînd prezent noii con­ ca şi viaţa minerilor. La
ional „Cin­ la 5,7. milioane tone la 13 nifestare a adeziunii de­ naţionale pe giganţi , de
ci" ; 10,30 milioane tone. în industria pline a tuturor oamenilor ţie este faptul că în acest cepţii despre minerit, a Uricani, anii de visuri şi cărbune, în care acţionea­
;; 11,00 Hu­ hunndoreană s-au c>'cat muncii hunedoreni la po­ an valoarea investiţiilor a- profilului social şi profesio­ dăruire umană au pus am­ ză forţa celor mai . noi , cti­
li,05 Sin- locate. dezvoltării .oraşului nal a| mineritului contem­ prenta, nou|ui, au impus torii, dim acel peisaj în ca­
irelui; 11,35 57 000 noi locuri de mun­ litica internă şi externă a
,00 Buletin că, în condiţiile alocării partidului şi statului nos­ nostru depăşeşte 3,5 mi­ poran. Oraşul a început să locurilor şi oamenilor di­ re supersonicele străbat
Din comoa- unor fonduri de investiţii tru, ia tot ceea ce s-a în­ liarde lei. Este o cifră care se dezvolte rapid. . Cine mensiuni spirituale noi. azururi cu freamăt de bu­
i 12,15 Mă- depăşeşte de 32 ori inves­ s-ar fi gîndit acum trei de­ „Cărbune-oraş". sau „oraş- cium carpatin, din acest
3-ştiinţific ; însumînd 83 miliarde lei. făptuit în anii socialismu­
micră ra- La rîndul ei, agricultura lui, în perioada care cu tiţia anilor de început. cenii, cîn.d- producţia ‘minei cărbune", simbioză vitală, peisaj, în care se înscrie
De la 1 Ia a cunoscut prefaceri pro­ neasemuită mîndrie o Viaţa în subteran este, era de 200 de tone pe zi convieţuire de fraţi siamezi, cea mai „fertilă^ istorie a
unul marii numim „Epoca Nicolae aşadar, nu numai o figu­ la uriaşul salt de astăzi. nu-i unică în ţara noastră. ţării, anii în care sufletul
mâlc; 15,00 funde, producţiile medii la
1.00 Buletin hectar în 1984, la grîu, Ceausescu", la luminoasele ră de stil. Mina care a pus Anul cel mare, cum este Şi totuşi, „actul de naşte­ românesc aspiră spre uni-
Muzică u- orz. porumb, cartofi şi le­ perspective ce se deschid în bazele aşezării de astăzi socotit 1985, aduce aşeză­ re" al oraşului, inima şi versabilitate.
iscă; 16,25 viitor României socialiste.
iconomică ; gume fiind mai mari de
medicului ;
deif t ştiri;
198C.V 17,35 Programul unităţilor comerciale
ciut, pa-
ogram mu­
rele serii : IN ZIUA DE 22 AUGUST 2i farmacia nr. 1 din Piaţa
* 23 Au- 1985 : La magazinele alimenta­
\mfiteatrul re, de legume-fructe şi neali­ Victoriei. La 25 august, va
asigura servicii, între aceleaşi
Radiojur- mentare, pe un singur schimb,
î sărbătoa- programul de funcţionare va ore, farmacia nr. 2 din bule­
într-o oră; fi prelungit cu 2 orc în pau­ vardul Dccebal. în tot acest
muzicală; za de prînz, iar la cele , două interval, garda do noapte —
ilelin dc schimburi, programul va fi va fi asigurată de farmacia
nr. 1.
prelungit cu o oră.
Unităţile de alimentaţie pu­ O LA HUNEDOABA, în zi­
blică vor funcţiona după pro­ lele de 23 şi 24 august va
gram normal de lucru. funcţiona, conform unui orar
obişnuit, respectiv între orele
VINERI, 23 AUGUST 1985: 8 şi 20, farmacia nr. 6 din
Toate magazinele vor fi în­ bulevardul Dacia. In ziua ur­
chise cu excepţia unităţilor mătoare, farmacia 61 • din
n doi (Pa- de difuzare a presei care vor Microraionul 6, în acelaşi in­
terval.
Vrta); I-IU- funcţiona în primele ore ale
ua Z (Mo- dimineţii. • IN CARTIERUL AERO­
t); Cîntece
îrn — sala IN ZILELE DE 24 ŞI 25 PORT DIN MUNICIPIUL PE-
se întîm- TROŞANI va asigura servicii,
(Flacăra); AUGUST 1985 : Magazinele a- intre orele 8‘ şi 20, farmacia
iilor (Arta limenlare, de pilnc, lapte, le-
vineştilor); gumc-fructc, sifonerii, tutun­ nr. 16. -
Declaraţie
■arîng); A- gerii, centre de difuzare a pre­ • ÎN ORAŞE, FARMACIILE
nstânţe a- sei vor funcţiona între orele vor funcţiona în aceste zile
ea); Neîn- 6,30—10. după orarul zilelor de dumi­
oiembrie) ; nică. ■ ■- ■ -
■se păsări - IN ZILELE DE 23, 24 ŞI 25
(Cultural) '; AUGUST 1985 : Unităţile de
şarii (Lu- Imagine clin spectacolul omagial „August fierbinte, August de glorii". Programul unităţilor
4EA>: Clo- alimentaţie publică vor func­
seriile I-II ţiona după programul normal prestatoare
PETRILA: de lucru, asigurînd servirea
primăverii de servicii
URICANI: populaţiei atît în unităţi cît
mului (Rc- La Casa de cultură din de' educaţie politică şi cul­ şi Ia locurile de agrement. • In zilele de 24 şi 25 au­
): Rîpa — Deva a avut loc, ieri, Spectacol omagial tură socialistă a reunit cu­
iteaua ro- noscute colective artistice: gust a.c., unităţile de frizerie,
RZA: Fără spectacolul frescă „August Programul coafură, cosmetică, pedichiură-
(Minerul); f i e r b i n t e , August de d.ubaşii din Stănoeşti-Ohaba farmaciilor manichiură, reparaţii radio şl
la (Patria); glorii", dedicat măreţei a păşit, acum 41 de ani Impresionante în acest — Răduleşti, Fintoag, Pojo- televizoare, reparaţii aparate
erllle I-II sărbători a poporului ro­ pe drumul socialismului, spectacol de amploare au ga, ansamblurile artistice
AGIU-BÂI: fost momentele evocatoare • IN MUNICIPIUL DEVA, elcctrocasnice, ateliere foto,
tsă (Casa mân de la 23 August şi ureînd treptele unei înnoiri „Getirsa" şi „Silvana" De­ în zilele de 23 şl 24 august autoservice vor funcţiona în­
HAŢEG : împlinirii a 20 de ani de radicale în toate domeniile de început, dar şi splendi­ va, „Doina Mureşului" O- va funcţiona între orele 7 şi tre orele 8 şi 13.
E I-J£ (Da- fa Congresul al IX-lea al de activitate c.e au gene­ dele tablouri tematice ce răştie, „Doina Crişului"
Afdintirea rat peste ani o Românie aduc în scenă specificul Brad, „Ardeleana" Hune­
>iri; CA- Partidului Comunist Ro­
I (Casa de mân. A fost omagiul pe socialistă modernă cu o hunedorean al muncii şl doara, corurile Combinatu­ Tradiţionalele locuri de agrement
3RIA: Jazz care mişcarea artistică de industrie avansată şi o a- creaţiei ce culminează, în lui siderurgic „Victoria“
LIA: Drep- gricultură în plină dez­ Călan, sindicatului învăţă-
(Lumina). amatori hunedoreană, pu­ final, cu minunatul tablou sînt pregătite de sărbătoare
ternic angrenată în ampla voltare. omagial adus celui ce mi nt, Direcţiei sanitare ju­
manifestare a spiritualită­ Printr-o fericită îmbinare poartă sus stindardul tu­ deţene, G.I.G.C.L. Deva, Unde mergem în zilele în care tarafurile şi for­
ţii româneşti, l-au adus a versului patriotic, muzicii, turor victoriilor noastre, to­ căluşerii din Orăştioara de de 23, 24^ şi 25 august ? O maţiile artistice vor pre­
Sus, colective artistice de
gloriosului jubileu, ctitoru­ coregrafiei, obiceiurilor şi varăşul Nicolae Ceauşescu. şoimi ai patriei, pionieri şi întrebare* cu foarte multe zenta spectacole. Bineînţeles
lui celei mai înfloritoare datinilor populare, specta­ Realizat pe o idee regi­ elevi, de oameni ai mun­ răspunsuri. Primul pen­ şi cei care vor urca la
perioade din Istoria patri­ colul a redat secvenţe ale zorală clară şi precis con­ tru minerii Văii Jiului şi Cinciş au asigurate ace­
abil pentru ei, a celor mai răsunătoare ascensiunii patriei, ale e- cii de la unităţile econo­ familiile lor : la Brădet, leaşi bune condiţii. Şi de
1985 : vre- roismului cotidian al oa­ turată aparţinînd lui Mir- mice din municipiul Deva, Brăiţa, Peştera Bolii şi la masă şi de destindere...
moasă. Ce- izbînzi ale anilor socialis­ cea Ocoş, cu o coregrafie de la Casa de cultură Hu­ alte cunoscute locuri de
lin noaptea mului, tovarăşul Nicolae menilor muncii hunedoreni inspirată s e m n a t ă de nedoara, actori ai Teatru­ Devenii, cu familiile lor,
;i schlmbă- Ceauşescu, cel mai iubit fiu - mineri, siderurgişti, e- lui de stat „Valea Jiului destindere şi agrement, mi­ urcă la cabanele Bejan, la
M
za. Vîntul nergeticieni, constructori, Nicolae Cocheş, Titus Bur- nerii, oamenii muncii sînt Căprioara, unde totul este
?înă la mo- al poporului român, per­ ducea, Vasile Chevereşan, Petroşani, recitatori de la aşteptaţi cu masa pusă —
vest şi vest. sonalitate proeminentă a lucrător! ai ogoarelor, ani­ într-o scenografie extrem casele de cultură din cum se zice, cu muzică bine pus la punct, aşa- că
minime la vieţii politice internaţio­ maţi de puternice senti­ Deva şi Hunedoara. distracţia poate începe..
fi cuprinse nale. mente patriotice, dar şi de de expresivă a artistului bună, interpretată de fan­ Veşti bune şi pentru oa­
grade, iar grija de a construi şl a plastic Ion Bozeşan, spec­ Un spectacol izbutit, plin farele minereşti, de for­
în uşoară Alcătuit pe un libret al de profunde semnificaţi!, menii muncii din Călan,
26 şi 31 de scriitorului Eugen Evu, trăi în pace, o pace a în­ tacolul organizat de Comi­ realizat la un înalt nivel maţii artistice de amatori, Brad, Simeria, Haţeg, O-
îal ridicate, tregii lumi fără de care o tetul judeţean de cultură de cele ale pionierilor şi
iţă. (Meteo- spectacolul a marcat mo­ artistic. şoimilor patriei. răştie. La tradiţionalele
iciu Iuliu mente de seamă ale glo­ odă a bucuriei depline nu şi educaţie socialistă şi Siderurgiştii Hunedoa­ locuri de ieşire la iarbă
rioasei.istorii a patriei care ar putea li posibilă. Consiliul municipal Deva MINEL BODEA rei vor petrece zilele de verde în sărbători sînt în»
sărbătoare la Ghizid, loc cheiate toate pregătirile.