Page 70 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 70
DRUMUL SOCIALISMULUI Nî
Pag. 2
• 41 de ani de la reioltiia de eliberare a patriei
M O M E N T E M E M O R A B I L E A L E I S 1
TRIUMFAL PE CALEA EDIFICĂRII
(
- CREŞTEREA - Hunedoara industrială I { de
23 August 1944 — piatră
mat fiu al poporului, paşii
PRODUCŢIEI INDUSTRIALE de hotar în istoria Româ fost extrem de dinamici, can, Deva şi Petrila. de ani de la eliberarea pa i Rămîne
triei, industria judeţului Hu
industriei hunedorene au
Construindu-se mult, s-au
creat tot mai multe locuri
nedoara se prezintă cu un
niei, în existenţa eroicului
nostru popor — a marcat de fructuoşi. în această de muncă (57 000 noi lo potenţial mai puternic de 1 să înăL
începutul noii ere de con perioadă, judeţul nostru curi de muncă în perioada cît oricînd, consolidat teh
strucţie socialistă şi pe me a beneficiat de un volum 1965-1935, majoritatea pen nic, material şi uman în I ca să rî
leagurile de legendă, dar de investiţii de 92 miliarde tru femei, în întreprinde cei 20 de ani care au tre 1 în îndătin;
şi de îndelungată tradiţie lei, din care peste 74 la rile amintite, dar şi în al cut de |a Congresul al IX-
muncitorească şi de luptă sută în industrie, prioritate tele). lea al partidului — perioa l marilor
revoluţionară ale judeţului avînd mineritul şi siderur Muncind mai mult, în fa dă de împliniri fără pre ’ c-avem
Hunedoara. Aici, pe acest gia, energetica şi chimia, brici şi secţii moderne, la cedent, ce va purta peste
teren fertil pentru cărbune construcţia de maşini şi înalţi parametri calitativi şi vreme un nume intrat de ţ ctitor
şi minereuri, pentru meta materialele de construcţii, de eficienţă, a crescut an acum în istorie : „Epcca
lurgie şi chimie, au apă care au cunoscut cele mai de an productivitatea, azi Nicolae Ceauşescu". Sub cînd fa
acest arc de timp generos,
rut, în cei 41 de ani de „Li dinamice ritmuri de extin fiind de peste 171 de ori industria hunedoreană şi-a \ trec că)
bertate şi îndeosebi în ul dere şi modernizare. mai mare decît în 1965, iar pus baze durabile pentru s
timele două decenii, noi Investindu-se mult, s-a pe această bază, producţia dezvoltarea sa viitoare,
ramuri industriale, noi uni construit mult. Atît în sec industrială a judeţului a străluminată de cutezanţa \ AU<
tăţi economice, noi profesii. toarele de bază, existente, ajuns, de la 10,9 miliar şi clarviziunea bărbatului
Vorbim despre ultimii dar şi în altele, noi. în de lei în 1965, la peste 50 viteaz din fruntea partidu I I
ani, pentru că au fost cei urma vizitelor de ,ucru a'e miliarde lei la sfîrşitul a- lui şi a statului, care de
mai denşi, cei mai bogaţi, secretarului general al nului 1985. Numai în acest o viaţă veghează cu neo-
îndeosebi după Congresul partidului, tovarăşul Nicolae an, ultimul al actualului stenire la mai bine'e ţării ( Vast
al IX-lea al P.C.R., care Ceauşescu, în judeţ, la in cincinal, producţia indus din care s-a ridicat la
1385 l-a ales în funcţia supre dicaţiile şi din iniţiativa sa trială hunedoreană este cu luptă şi la muncă, pentru Din cai
mă de secretar general ai au fost înălţate un mare 11 miliarde lei superioară afirmarea ei pe meridia \ Plăsmui
(plan) partidului pe tovarăşul număr de unităţi ale indus celei din ultimul an al cin nele lumii. \
Nicolae Ceauşescu, cel triei uşoare, la Hunedoara cinalului trecut. \ Tu, pati
mai de seamă şi mai sti şi Petroşani, Lupeni şi Vul • La sărbătoarea celor 41 DUMITRU GHEONEA
^ Eşti ţar
| Fîntîni
\ D S . uito;
- DEZVOLTAREA - Hunedoara revoluţiei agrare \ De apa
Mobilizîndu-şi eforturile ficiat de peste două mi- muncii de la sate. Ilustra la producţia de cereale Ij O, Rom
PRODUCŢIEI AGRICOLE tă a politicii agrare a parti dezvoltat şi modernizat ba tiv este, între altele şi fap ducţiei animaliere sau a
păioase, a efectivelor, pro
pentru înfăptuirea neabătu
tul că în perioada de refe
> Doar gî
dului, oamenii muncii de za tehnico-materială, me rinţă, numărul tractoarelor recoltei de legume Io cul \ Piu
pe ogoarele hunedorene — canizarea, chimizarea şi a sporit de peste 2,4 ori, turile cu ciclul încheiat. In ţ Dar lea
ţărani, cooperatori şi cu irigaţiile constituind fac iar suprafeţele amenajate întrecerea pentru depăşirea
gospodărie individuală, me tori decisivi în sporirea pentru irigaţii au fost ex prevederilor pe locuri frun \ C? n vi
canizatori, lucrători din producţiei agricole, a con tinse de aproape 17 ori.. taşe se situează coopera
unităţile agricole de stat tribuţiei unităţilor coopera De asemenea, fondurile torii, mecanizatorii şi lucră s
şi asociaţiile economice, tiste, de stat şi asociaţiilor fixe, îndeosebi cele produc torii de la C.A.P. Orăştie, \
specialişti - au situat şi economice la realizarea tive, au înregistrat o creş Romos, Ostrov, Silvaş, Bă-
situează în prim-planul fondului de stat şi a fon tere de aproape 6 ori în cia. Deva, asociaţiile eco Li
preocupărilor grija faţă de dului de autoaprovizionare C.A.P. şi asociaţiile econo nomice intercooperatiste
folosirea cu randament ri teritorială. Asemănător di mice. Progrese remarcabile Chimindia, Peşteana, Grind,
dicat a pămîntului, a bazei namicii impetuoase a tutu a cunoscut zootehnia, efec A.E.S.C.H. Deva, fermele de ! împl
tehnico-materiale şi a for ror ramurilor economiei na tivele sporind cu 38 000 stat Orăştie, Aurel Vlaicu
ţei de muncă, de introdu ţionale şi a vieţii econo- bovine, 43 000 ovine, 124 000 şi altele. Organizîndu-şi >ile d
cerea şi aplicarea tehnolo mico-sociale din fiecare lo porcine şi 2 milioane pă temeinic munca pentru a
giilor înaintate în fiecare calitate, în perioada cea sări, complexele speciali realiza în cele mai bune
sector de activitate în sco mai fertilă intrată în con zate deţinînd o pondere condiţii lucrările din cam roşul
pul valorificării în tot mai ştiinţa naţiunii sub denu tot mai însemnată în reali pania de toamnă şi din î de 1
bune condiţii a rezervelor mirea de „Epoca Nicolae zarea producţiei de carne, zootehnie, lucrătorii ogoa •inteli
existente pentru creşterea Ceauşescu", şi în agricul lapte şi ouă. relor sînt preocupaţi să pu înile
producţiei, a productivităţii tura hunedoreană, în toate La acest moment sărbă nă baze temeinice produc alte i
muncii şi eficienţei econo unităţile administrativ-teri- toresc se cuvin evidenţiate ţiei din anul viitor, să-şi încep
mice. toriale au avut loc profun rezultatele dobîndite de sporească aportul la înfăp înal
Ca urmare a investiţiilor de transformări cuprinzînd numeroase unităţi agricole tuirea hotărîrilor Congre e lur
alocate — numai în anii atît baza tehnico-materia care, în cinstea zilei de 23 sului al XI11-I ea al parti-
actualului cincinal agricul lă, cît şi modul de gîndire August, au raportat depă- dului. STE
tura hunedoreană a bene- şi de viaţă al oamenilor şirea indicatorilor de plan NICOLAE TÎRCOB
