Page 73 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 73
* demonstraţie a oamenilor
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VAI
Vlu&s&
muncii din Capitală, cu prilei
f^r
Poporul nostru 'a sărbă aclamat şi ovaţionat înde înconjurat dc drapelele
torit, vineri, 23 August, lung, a scandat cu înflăcă ţării şi partidului. Se afla
într-o puternică şi indes rare „Ceauşescu — P.C.R.I", înscrisă, eu litere mari,
tructibilă unitate în jurul „Ceauşescu şi poporul I", urarea: „Trăiască Parti
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C partidului, al secretarului „Stima noastră şi mîndria, dul Comunist Român, în
său general, t o v a r ă ş u l Ceauşescu —• România I", frunte cu secretarul său
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U t A R J U D E T E A N Nicolcţe Ceauşescu, cea de-a „Ceauşescu — Pace !". general, tovarăşul Nicolae
41-a aniversare a revolu împreună cu tovarăşul Ceauşescu !". Era contura
ţiei de eliberare socială şi Nicolae Ceauşescu, cu to tă harta scumpei noastre
naţională, antifascistă şi varăşa Elena Ceauşescu, la patrii, caro, în perioada
DUMINICA, 25 AUGUST 1985 4 pagini — 50 bani antiimperialistă, care a tribuna oficială au urcat deschisă dc Congresul yl
deschis o eră nouă, de membri şi membri suple IX-lea al partidului, a do-
mari şi profunde transfor anţi ai Comitetului Politic bîndit o strălucire fără
mări revoluţionare în dez Executiv al C.C. al P.C.R., seamăn şi un loc demn în
voltarea României pe ca secretari ai Comitetului rîndul statelor lumii. A-
în zilele sărbătorii — gresului social. Central al partidului, mem ceastă realitate a fost su
lea independenţei şi a pro
„Epoca
Ceauşescu
Consiliului
Stat
şi
de
Omagierea acestui me bri ai C.C. al P.C.R., ai gestiv exprimată: epoca a-
—
ai
de
membri
guvernului,,
a
avut
oameni la datorie pe fluxul morabil eveniment măreţelor partid cu stagiu din ile firmării fără precedent a
loc
semnul
sub
României în lume !“, „Epo
victorii obţinute dc clasa galitate. ca Ceauşescu — epoca
muncitoare, ţărănime, in în celelalte tribune se de glorie şi măreţie a
I". Se
socialiste
neîntrerupt al muncii telectualitate, de întregul aflau reprezentanţi ai insti României citi, de asemenea,
popor în anii luminoşi ai ' tuţiilor centrale, ai organi
puteau
libertăţii patriei, îndeosebi zaţiilor de masă şi obşteşti, semnificativele c u v i n t e
în ultimele două decenii, participanţi la revoluţia de „Ceauşescu — România —
care l-a ales în fruntea în perioada inaugurată de
50 000 TONE DE CĂRBUNE eliberare socială şi naţio Pace", „Dezarmare, Cola
partidului pe tovarăşul Congresul al IX-lea al nală, antifascistă şi anti borare, Pace", care expri
Nicolae Ceauşescu, cel mai partidului, de cînd tovară
Şi minerii Văii Jiului au unu şi doi. Lucrări de re iubit fiu al poporului, cti imperialistă din august mă năzuinţa fierbinte a
sărbătorit prin muncă zi vizii şi reparaţii au fost şul Nicolae Ceauşescu con 1944, foşti comandanţi de poporului nostru de a trăi
lele de 23 şi 24 August, efectuate şi la minele Li- torul strălucit al României duce destinele naţiunii, e- mari unităţi pe frontul într-un climat de linişte,
Dintre
socialiste
moderne.
realizînd o cantitate de căr vezeni, Bărbăteni — unde poca celor mai adinei pre antihitlerist, generali, eroi înţelegere şi rodnică coo
bune cocsificabil şi energe a fost introdusă o combină harnicii semnatari ai pro faceri înnoitoare din înde ai muncii socialiste, mun perare internaţională.
ducţiilor peste plan îi amin
tic de 50 000 tone. După şut dc abataj —, la Uricani, lungata noastră istorie, citori şi specialişti din S-a intonat Imnul de
ei au ieşit, însă, împreună ca şi la sectorul IV al mi tim pe oţelarii Alexandru epocă de însemnătate ho- întreprinderi bucure.ştene, Stat al Republicii Socia
Beica, Simion Stoica, Ma
cu familiile, la locurile de nei Lupeni. Dc asemenea rin Didrea, Constantin Mi- tărîtoare pentru devenirea personalităţi ale vieţii noas liste România.
agrement, unde-şi petrec s-a lucrat cu spor în aba cu şi Vasile Grădinara, socialistă şi comunistă a tre ştiinţifice, culturale şi Potrivit tradiţiei, marca
de fiecare dată timpul li tajele de cărbune. Numai furnaliştii Ludovic Şiclodi, României. artistice, activişti de demonstraţie a fost des
ber, zilele de sărbătoare. în ziua de 23 August, mi Victor Puiu, Grigore Călin Ziua de 23 August a partid şi de stat, ziarişti. chisă de detaşamentele
în 23 şi 24 August, în nerii de la Lonea au ex fost întîmpinată, pe întreg Erau prezenţi, de aseme gărzilor patriotice, cinste
toate minele din marele tras aproape 2 200 tone, cei şi mulţi alţii. cuprinsul României, cu nea, membri ai conducerii deosebită rezervată con
bazin carbonifer al ţării de la Lupeni 6 000 tone, la Şi, în final, un exemplu mîndrie şi satisfacţie pen unor partide comuniste, tinuatorilor celor care, în
s-a lucrat în paralel la Aninoasa s-a realizat o dc... comunicat: „în ziua tru istoricele izbînzi do- muncitoreşti şi socialiste, împrejurările deosebite de
producţia de cărbune şi la producţie de 1 700 tone, la de 23 August 1985, la cup bîndite în toate domeniile. aflaţi în ţara noastră, alţi
activitatea de revizii şi re Vulcan 3 700 tone, iar frun torul nr. 2 din cadrul Marea noastră sărbătoa oaspeţi de peste hotare. acum 41 de ani,, au avut,
paraţii a unor utilaje, insta taşii Văii Jiului şi ai ţării O.S.M. I, prim-topitorul re naţională a pus în lu Au asistat şefii misiuni împreună cu unităţile ar
laţii şi agregate de bază. de anul trecut — minerii sing. Marcu Octavian, topi- mină realitatea vie, confir lor diplomatice acreditaţi matei române, un rol lio-
declanşarea
Astfel, minerii de la Dîlja dc la Paroşeni — au ex torul Simion Stoica şi cei mată necontenit de viaţă — în Rpmânia, ataşaţi mili tărîtor în naţionale şi in
a-
surecţiei
au efectuat importante lu tras o producţie de căr lalţi oameni ai „echipei" coeziunea strînsă, indiso tari, membri ai corpului lungarea trupelor hitleris-
crări de schimbare a flu bune de peste 2 100 tone. au realizat, în cinstea ma lubilă, a naţiunii noastre diplomatic, precum şi co te, în înlăturarea rănilor
xului dc transport de la Minei'ii Văii Jiului sînt rii sărbători, o şarjă ra în jurul partidului, al con respondenţi ai presei străi pricinuite de război Capi
orizontul 440, care pînă hotărîţi ca în continuare pidă. Timpul de elaborare ducătorului său încercat şi ne. talei şi ţării. în acorduri
acum funcţiona cu vago- să amplifice producţiile de al şarjei a fost mai scurt iubit, tovarăşul Nicolae în această zi de august, le marşului ostăşesc, au
neţi şi la orizontul 300, cărbune realizate pînă a- cu o oră şi patruzeci de cu profunde rezonanţe în trecut prin faţa tribunelor,
care se va derula pe benzi cum, să încheie anul şi minute fată de cel plani Ceauşescu, botărîrea ne sufletul şi conştiinţa naţiu în pas cadenţat, formaţiuni
transportoare. A fost mon cincinalul cu însemnate ficat !". strămutată a întregului nii, Piaţa Aviatorilor a reunind oameni ai muncii
popor de a acţiona cu de
tată şi banda trei şi s-au cantităţi de cărbune asigu îmbrăcat straie sărbăto de diferite vîrste şi cate
efectuat probe la benzile rate economiei naţionale. PE PLATFORMELE votament pentru edifica reşti. Deasupra tribunei gorii profesionale, bărbaţi
rea socialismului şi comu
INCANDESCENTE nismului pe pămîntul oficiale se aflau stemele şi femei, a căror defilare
SUCCESE DIN „CETATEA DE FOC“ României. ţării şi partidului, încadra exprimă hotărîrea întregii
ALE CĂLANULU1 te de steaguri tricolore şi naţiuni de a spori efor
în ziua marii sărbători în dispeceratul marelui în această atmosferă de roşii, precum şi de datele turile pentru continua în
naţionale şi în ziua de 24 combinat succesele de mai în oraşul flăcărilor eter înaltă vibraţie patriotică, glorioasei aniversări : 23 florire a patriei, de a fi,
August, „Cetatea de foc" sus au fost înscrise în ra ne, Călan, harnicii siderur- de fermă angajare revolu August 1944 — 23 August în acelaşi timp, apărători
şi-a amplificat arderile de poarte şi cdmunicate scur gişti au înscris — în zilele ţionară, s-a desfăşurat, în 1985. Pe mari pancarte de nădejde ai cuceririlor
dicate patriei socialisto. te, ca în obişnuitele bătă de 23 şi 24 August 1985 — Piaţa Aviatorilor, marea erau înscrise : „Trăiască revoluţionare ale clasei
Pentru că la Hunedoara si- lii ale muncii, fiind înso două noi pagini de abne demonstraţie a oamenilor 23 August, sărbătoarea na muncitoare, ale întregului
dcrurgişlii au dat ţării, în ţite de... numele oameni- muncii din Capitală. ţională a poporului ro popor, ai independenţei şi
cele două zile, cantităţi su ior, mulţi care le sem gaţie şi dăruire în muncă, S o s i r e a tovarăşului mân !“, „Trăiască patria suveranităţii ţării.
plimentare de cocs — 45 nează şi care îşi sporesc, în acest an, cînd întregul Nicolae Ceauşescu, secretar noastră liberă şi indepen Semnalul trompetelor a
tone, dc fontă — 55 tone, în acest fel, rezultatele popor sărbătoreşte cu ne general al Partidului Co dentă, Republica Socialistă prefaţat un moment emo
oţel — 70 tone, laminate fructuoase închinate împli ţărmurită dragoste şi mîn- munist Român, preşedinte România !", „Trăiască har ţionant al defilării din
grele finite — 45 tone şi nirii a două decenii de la drie patriotică cei douăzeci le Republicii Socialiste nicul şi talentatul popor Piaţa Aviatorilor. Pionierii
alte multe produse. istoricul Congres al IX-lea, România, a tovarăşei Elena român, constructor eroic al
de ani de luminoase îm şi şoimii patriei, copiii,
Ceauşescu, la tribuna ofi socialismului şi comunis asociaţi întotdeauna viito
pliniri ale „Epocii Nicolae cială, a fost întîmpinată mului !“. rului ţării, au adus oma
Ceauşescu", siderurgiştii din cu multă căldură şi însu Tribuna situată de cea giul lor fierbinte secreta
Călan au dat un curs as- fleţire. Mulţimea aflată în laltă parte a pieţei era do rului general al partidu-
vastul perimetru al Pieţei minată de portretul tovară
(Continuare în pag. a 2-a) a aplaudat cu putere, a şului Nicolae Ceauşescu, (Continuare în pag. a 4-a)
La locurile de popas şi voie bună
Deva : DIS-DE-DIMINEAŢĂ, ÎNSOŢINDU-SE de radiodifuzate. Acorduri care la loc de trunte s-a
de muzică populară sau situat însăşi cabana gazdă,
CU OPTIMISMUL uşoară împrăştie în eter voie permanentă în această zo
bună şi optimism. Mai apoi, nă — au pus la dispoziţie
Locurile de intiinire ale mineri de la Deva, de e- avea să poposească aici for nu mai puţin de 23 de punc
devenifor, care nu părăsesc nergeticieni de la Mintia, de maţia „ Astral" şi taraful te de desfacere pentru
de sărbători localitatea, sînt cimentişti de la Chişcădaga, Casei de cultură cu un minuturi, bere şi răcoritoa
Pădurea Bejan şi Cabana de ţesătoare, de construc foarte reuşit spectacol de re. ,,Avem tot ceea ce ne
„Căprioara", Şi de data a- tori au venit din vreme la varietăţi.
ceasta, voia bună a pus Pădurea Bejan, organizîndu- Pentru ca petrecerea să trebuie pentru a asigura
stăpinire pe aceste locuri se ca pentru petrecerea la lie cit mai completă, unită oamenilor o petrecere plă-
pitoreşti încă din primele iarbă verde. Tot din vreme, ţile de alimentaţie publică
ore ale dimineţii. Familii de ,, a intrat în rol" şi reţeaua ale I.C.S.A.P. Deva - intre (Continuare in pag. a 3-a)
întreprinderea „Chimica" Orăştic. Compresoarele frigi
derelor fabricate la Găieşti vor avea în componenţă şi
piese confecţionate de operatoarea cliimistă Constanţa Bor
za. Bunul renume de muncitoare fruntaşă este garanţia
calităţii pieselor ce i-au -trecut prin miini.
Soare, iarbă verde, jocuri in aer liber.
