Page 78 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
Succes deplin Conferinţei Termene scadente ACŢIUNI PE
(Urma'e din pag. t) cum prevăd ultimele gra CU FILMUL
judeţene a deputaţilor de filare, pe care vrem sâ fice, să nu întîrzie pune Ampla activitate cultu-
rea în funcţiune a obiecti
Filimon
şi
Şerb
(Urmare din pag. 1) zolvarea treburilor obşteşti, le terminăm pînă la 30 au vului din cauza construc rai-educativă organizată in Profesorul Aurel Grâdinaru
inginerul
de cel mai larg interes. gust a.e.", ne spunea şeful torilor de la M.C.I., ne-a cinstea măreţului eveniment au iniăţişat marile izbinzi
sporită la asigurarea nece Conferinţa judeţeană a de echipă Petre Firulescu, asigurat interlocutorul. Co de la 23 August şi împli obţinute de locuitorii aces
sarului de cărbune şi mine deputaţilor este chemată să de la A.M.I. Craiova. laborarea eu beneficiarul nirii a două decenii de la tor meleaguri încărcate de
reuri, la creşterea produc dezbată şi să adopte cele La staţia de racord a- este bună, însă finalizarea Congresul al iX-lea al parti un bogat trecut istoric, de 20,00
ţiei de metal, energie elec mai potrivite măsuri pentru dine, constructorii de la depinde şi de modul în dului a cuprins numeroase ample tradiţii ale luptei re 20,20
trică, materiale de construc a stimula participarea tot I.A.M.S.A.T. Bucureşti au care vor intensifica lucră acţiuni cu filmul. voluţionare.
ţie, bunuri de larg consum, mai largă a oamenilor mun terminat, în linii generale, rile si constructorii de la • La cinematograful Cinematograful „Modern", 20,33
ocupînd astfel un loc de cii, a tuturor cetăţenilor la montajul staţiilor de înal T.E.S.I.T., I.A.M.S.A.T., ,,Cultural" din Lupeni au 20,55
frunte în economia naţiona dezvoltarea economico-socia- tă tensiune şi la distribu A.M.R.C.T. Ilunedoara-nord. fost organizate dezbaterea din aceeaşi localitate, a
lă. Este grăitor de subliniat lă în profil teritorial, mai cu ţie, iar acum beneficiarul de la celelalte brigăzi care ,,Contribuţia României la găzduit simpozioanele „Ro
că în această perioadă pro seamă la valorificarea mai execută verificările şi une concură la realizarea aces victoria asupra fascismului“ lul oamenilor de ştiinţă în 21,35
ducţia marfă industrială a bună a resurselor materiale le remedieri la întrerupă tui obiectiv". si simpozionul „23 August lupta pentru pace" şi „Ro
crescut într-un ritm mediu locale, Ia dezvoltarea şi di toarele de G kV. Electri Aşadar, la noua capaci 1944 — moment crucial în mânia şi Anul internaţio
anual de 3,7 la sută, livră versificarea industriei mici şi cienii Tudor Trîmbiţaş şi tate de producţie de la istoria poporului român". nal al Tineretului", eviden
rile la fondul pieţei într-un artizanale, mai buna gospo Nicolae Scarlet — de la I.F.A. „Vîscoza" Lupeni, Au lost evidenţiate însem ţiind cele două importan 21,50
ritm de 3,9 la sută, iar cele dărire şi înfrumuseţare a lo „Vîscoza" — ne spuneau termenele sînt scadente cu- nătatea actului insurecţio te iniţiative întreprinse de 22,00
destinate exportului de 4 la calităţilor, utilizarea cît mai că au cam multe de reme rînd, ceea ce reclamă o nal înfăptuit de poporul România socialistă pe plan
sută. Angajată ferm într-un eficientă a forţei de muncă, diat. „Constructorii noştri, mai mare concentrare de român, condus de partid, mondial.
intens proces de moderni sporirea eficienţei economice de la A.M.I., din cadrul forţe, la fiecare obiectiv în acum 41 de ani, realiză o La cinematograful
zare, în consens cu noile a întregii activităţi prin mai T.A.G.C.I. Gheorghe Gheor- parte, intensificarea ritmu rile naţiunii române in e- „Steaua roşie“ din Brad a
cerinţe ale revoluţiei agrare, buna aplicare şi funcţionare ghiu-Doj, efectuează lucrări rilor de lucru, o colabo dificarea socialismului pe avut loc dezbaterea „Mi
agricultura judeţului reali a noului mecanism economi- multiple la instalaţiile de rare mai strînsă între toţi pămîntul patriei. Au lost nerii - detaşament de frun
zează în prezent o produc co-financiar, în consecinţă — spălare şi de gaze (care au factorii care concură ia prezentate filmele artistice te al clasei noastre munci iu
ţie globală de 2,5 ori mai ridicarea calităţii vieţii mate intrat deja în grafice) şi realizarea instalaţiei. „In „Serata" şi „Stejar, extre toare". S-a pus cu preg (lior
mare decît în 1965. riale şi spirituale a locuito pregătim, pentru începerea ce nc priveşte, ne preocu mă urgenţă". nanţă in evidenţă munca 0,30
a gri
Au cunoscut îmbunătăţiri rilor judeţului, creşterea au probelor tehnologice, pre- păm să asigurăm la timp Simpozioane pe aceeaşi neobosită a acestor oameni .iun:
substanţiale condiţiile de torităţii şi prestigiului con paraţia chimică, baia de utilajele pentru montaj, temă au avut loc la cine minunaţi şi laptele lor. le r
viaţă ale hunedorenilor de siliilor populare în activita filare, bobinarea, alte in urmărim zilnic desfăşura matografele „Dacia" Haţeg ® In această perioadă, răşi
la oraşe şi sate. S-au dat tea de mobilizare a cetăţe stalaţii, arăta subinginerul rea activităţii pe şantiere, şi Geoagiu-Băi, urmate de la cinematograful „Arta" rilsp
rose
în folosinţă 16 439 aparta nilor de la oraşe şi sate la Mircea Gheorghian. De a- ajutăm constructorul la e- proiecţia tihnelor „Valurile din Deva s-a organizat dia visti
mente şi 578 locuri în că înfăptuirea programelor ju şemenca, lucrăm la maga fectuarea unor lucrări, la Dunării" şi „Străinul". logul in faţa ecranului pe rul
letii
mine pentru nefamilişti. Baza deţene de dezvoltare econo- zia de produse finite şi la verificarea utilajelor şi in O ,,Realizări epopeice a- tema „Lupta pentru inde pun
materială a învăţămîntului a * mico-socială. centrala termică, la cana stalaţiilor montate, soluţio le hunedorenilor în cei mai pendenţă naţională — coor 10,(H
crescut cu 151 săli de cla-. Prin dezbaterile şi hotărî- lizări şi drumuri, fiecare năm operativ împreună o frumoşi 20 de ani" a lost donată fundamentală a is 10,2(
să, 15 ateliere şcoală, 7 săli rile pe care le va adopta, avînd importanţa sa apar seric do probleme", releva tema mesei rotunde orga toriei românilor", in conti suri
Mio
de gimnastică, 832 locuri în Conferinţa judeţeană a de te pentru punerea în func subinginerul Marian Matei, nizate ia cinematograful nuare a rulat filmul artis. ştir
internate. Reţeaua de ocro putaţilor — căreia ii urăm ţiune a obiectivului în tri din partea beneficiarului. „Flacăra" din Hunedoara. tic „Caniemir". oio
uic
tire a sănătăţii s-a întărit succes deplin — se consti mestrul IV a.c.“. Este bine şi necesar deci ştir
cu noi spitale, date în folo tuie într-un minunat prilej Pe şantier l-am întîlnlt, ca, printr-o conlucrare con ca ti
sinţă la Deva şi Haţeg, dis de afirmare a voinţei unani impulsionînd activitatea, şi tinuă şi fructuoasă între A L B U M mo.
pensare medicale urbane şî me» a cetăţenilor judeţului pe inginerul Francisc Fol- constructori, proiectant şi întreprinderea chimicii Dc
cur
rurale, policlinici. De ase de a înfăptui istoricele ho- tiska, inspector general în beneficiar, ritmurile de lu Oritştic, secţia poliuretan. de
menea, zestrea culturală a tărîri ale Congresului al Ministerul Construcţiilor cru la instalaţia de fire In hala pentru piese OLTCIT D E V A C A N T Ă Sor
sporit în aceşti ani cu noul Xlll-lea al Partidului Comu Industriale, coordonatorul celulozice tip mătase de la Rai
17,0
teatru de la Petroşani, cu nist Român, a indicaţiilor şi platformei de la „Vîscoza" „Vîscoza" Lupeni să fie maistrul Ilic Bura, împreu Bucuria zilelor de va vit:
noi cinematografe, cămine orientărilor stabilite de se Lupeni. „Am concentrat amplificate la maximum, nă cu mecanicii de între canţă continuă, iar taberele naţ
culturale, librării ; a fost cretarul general al partidu aici 560 dc oameni şi la obiectivul să fie terminat ţinere Ludovic Ciser şi organizate în ' judeţul nos rad
modernizată reţeaua muzeis lui, preşedintele României caz de nevoie mai aducem, şi pus în funcţiune la ter Nicolae Dobran, efectuea tru se întrec în a oferi lor
ţcn
tică a judeţului. Mutaţii socialiste, tovarăşul Nicolae îneît să terminăm monta menul planificat — trimes ză o intervenţie la maşina pionierilor din întreaga ★
dc vacuum.
semnificative s-au produs şi Ceauşescu, a înflăcăratelor jul tuturor utilajelor aşa trul IV a.e. ţară clipe de plăcută re- int
în domeniul sistematizării şi creero şi de cunoaştere a tru
pa<
modernizării municipiilor, o- sale chemări adresate între acestor minunate melea ma
raşelor, a tuturor localităţi gului popor pentru a-şi con guri . dio
lor judeţului, a crescut gra sacra întreaga putere de In perioada 10—21 au păi
k
dul lor de înfrumuseţare şi muncă şi creaţie înfăptuirii gust a.e., oaspeţi ai taberei O
cel edilitar-gospodăresc, a societăţii socialiste multila de la Lăpuşnic au fost jur
sporit participarea efectivă teral dezvoltate şi înaintării pionieri din judeţele Gorj mi
lot
şi activă a cetăţenilor la re- ţării spre comunism. şi Galaţi. Aducînd un cald
omagiu măreţei sărbători
a poporului român de Ia
^Au fost terminate lucrările de construcţii-\ 23 August, ei au participat
la dezbateri, simpozioane, m
\ montaj la conducta de aducţiune a apei j recitaluri dc poezie patrio
J in sistem gravitaţional de 1 000 mm ) tică, mese rotunde avîr
ca generice : „Marile ro ru
(P
i După cum ne informca- ferată curentă, drumuri, ţ lizări ale poporului român lo
' za tovarăşul Viorel Ră- conducte de gaze, văi, pî- ! în anii libertăţii patriei", R/
ţ ceanu, directorul general râie şi canale, obiectivul 1 „23 August 1944 — moment flc
ţ al Grupului întreprinde- a fost executat în re- ţ de răscruce în istoria po Să
dc
porului şi patriei noastre",
gic proprie de G.I.G.C.L. i
Î rilor de gospodărie comu Hunedoara, cu cinci luni 1 „20 de ani de măreţe îm <F
lc
nală şi locativă Hunedoa
ra, au fost terminate lu- mai devreme faţă de ter- ţ pliniri în epoca de aur a nc
ţ crările de construcţii- menul prevăzut. I României socialiste", cu Vi
tir
caro prilej au fost prezen
în zilele care au mai ?
i montaj la conducta de rămas din luna august şi ) ni.
Im
1 aducţiune a apei potabi- în luna septembrie se vor i tate realizările patriei, ale pici
ţ le în sistem gravitaţional executa şapte joncţiuni judeţului Hunedoara în CAT
ţ din sursa Rîu Mare, pen- anii socialismului. Deose rul);
între tronsoane, ca şi spă- ) bit de interesantă şi in (Mini
! tru alimentarea localităţi larea şi dezinfectarea, pro- ţ structivă s-a dovedit excur Clopt
lor Haţeg, Călan, Sime- ba generală de presiune i sia organizată în judeţ, I-II
ria şi Deva. a conductei, eventuale 1 La strîngerea şi depozitarea furajelor pentru cunoaşterea locuri CAN]
I în lungime totală de remedieri, în paralel cu ţ lor ş] monumentelor isto buni<
Vrac;
i 2G km, avînd montate G1 redarea în circuit a tere- i (Urmare din pag. 1] iau parte aproape toţi lo ş.a. — au adus tot finul ce rice, a realizărilor locale, (Stea
* vane şi 52 cămine, o se- nului agricol pe întregul ' cuitorii satelor Pestişu Mic, l-au recoltat, iar alcătuirea pe traseul Deva — Hune Niclc
ţ rie dc subtraversări şi traseu şi refacerea căilor ţ cooperative agricole coasa Josani şi Almaşu Mic. In şirelor au realizat-o Adolfi doara — Călan — Orăş- tiv- (;
t supratraversări de calc de acces. ( I pe suprafeţele cultivate frunte s-au situat- — cum Bojan şi Abel Voina. tie — Gcoagiu — Simeria. lă (J
s-a încheiat, iar întreaga ne-a spus brigadiera Maria — în cîmp — cum am în timpul petrecut în ta BAI :
(Cass
recoltă obţinută s-a trans Ciorogar — cooperatorii văzut — se află încă mult bără, pionierii au partici TEG.
portat în bazele furajere. Romulus Stanciu, Lorincz fîn. pat, de asemenea, la activi (Daq;
La C.A.P. Pestişu Mic şi Dan, Iordan Popa, Petru tăţi dc muncă patriotică, de
Mînerău s-a efectuat şi Goţ, Gheorghe Samfira, — Da, deoarece sînt şj strîngînd aproape 100 kg Dorn;
coasa I pe fîneţele natu Âdam Ciorogar, Marica oameni care răspund cu in- de plante medicinale, mun. dc c
rale, iar la C.A.P. Nandru Cursan şi mulţi alţii. Doar tîrziere la chemarea noas cind pentru înfrumuseţarea Dacă
fie (
şi Dumbrava lucrarea se o singură excepţie: Iulian tră de a lua parte la localului şi împrejurimilor am i
apropie de sfîrşit. In a- Bora din Josani, care a transportul furajelor. Ma taberei. LAK
ceste zile se lucrează in cosit cu întîrziere supra ria Şerban (Dani), Floarea rog !
tens la transportul fînului feţele repartizate, iar pro Gîrzău, Rodica Bera şi Tot în perioada menţio
din cîmp. ducţia obţinută se află încă încă cîţiva întîrzie să-şi nată, în judeţ şi-au mai
— Am hotărît — a reluat în cîmp. transporte finul de pe su petrecut vacanţa pionieri
primarul comunei — ca Şi la C.A.P. Nandru se prafeţele ce le-au fost re din judeţele Mehedinţi — 1 3
transportul producţiei de acţionează cu răspundere partizate. Vom luâ măsuri tabăra Sarmizegetusa, Con
furaje să-l efectuăm în pentru umplerea cămărilor pentru a-i mobiliza şi pe stanţa — taberele Rîuşor
exclusivitate cu căruţele zootehniei. Pînă în pre ei la muncă. şi Vaţa de Jos, Dîmboviţa Tir
şi carele cooperativelor a- zent, în baza furajeră au Cîteva aspecte şi în le — tabăra Brad, Caraş-Se- azi,
gricolc şi ale cetăţenilor, fost aduse peste 150 tone gătură cu modul cum sînt verin — tabăra Bulzeştii mea
în acest scop, am stabilit fîn. Această activitate se depozitate furajele. La de Sus. Beneficiind dc bo instî
rar i
ce cantităţi trebuie să trans efectuează cu peste 40 care Pestişu Mic finul s-a de gate şi atractive programe loca
porte fiecare om cu căruţa pozitat în două fînare — de activitate, ei au rămas cara
ţite
sau carul propriu, din ce şi căruţe ale cooperativei unul din acestea s-a con cu impresii de neuitat des trice
loc şi în ce perioadă, şi şi ale oamenilor din Nan struit în acest an — deci pre acest minunat colţ de lat
am comunicat aceste date, dru şi Valea Nandrului. în condiţii bune de păs ţară în care trăiesc şi mun depi
va i
în scris, fiecărui deţinător Clari Goţ, preşedinta uni trare. La Nandru furajele cesc oameni harnici şi pri tensi
de animale de tracţiune. tăţii, sublinia i sînt depozitate sub cerul mitori, bucuroşi întotdea 50—6
La C.A.P. Pestişu Mic a — Am asigurat o bună liber deoarece noul fînar una de oaspeţi. Acest lu apoi
fost depozitată întreaga re participare la muncă a nu este încă terminat. Ar cru l-au dovedit din plin pora
coltă de lucerna şi trifoi — cooperatorilor. Foarte mulţi trebui grăbită construcţia şi organizatorii acestor ta cupi
de |
Uzina de preparare a minereurilor cuprifere Barza. 365 tone — iar în prezent — Petru Stoica, Trăiţă Şer- acestuia ca şi a noilor fî bere — Consiliul judeţean mă
Operatoarea Maria Tripa sup raveghează buna funcţionare a se lucrează la transportul 24 ţ
liniei nr. 2 de celule pentru flotare. ban, Abel Goţ, Elena Şer- nare de la Josani şi Mîne al Organizaţiei pionierilor teor
■ Foto NICOLAE GHEORGHIU fînului de pe fîneţele na ban (Pucea), Gheorghe rău pentru ca finul să fie şi Inspectoratul şcolar ju Proi
turale. La această acţiune, Şerban (B), Ionică Şerban pus sub acopcîiş. deţean.