Page 82 - Drumul_socialismului_1985_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 b
±

L U C R Ă R I L E CONFERINŢEI JUDEŢENE

In raportul prezentat cu 15 la sută pe cea rea­ Congresul al
de tovarăşul Radu Bălan, lizată în anul 1984, volu­ RAPORTUL PREZENTAT partidului, a!
s-a subliniat faptul că lu­ mul exportului cu 8 la sută, date de tovar.
crurile Conferinţei judeţene livrările de mărfuri la fon- Ceauşescu, ,ş
a deputaţilor au loc în cli­ dul pieţei cu 17 la sută. unde s-a muncit cu răspun­ centrale va ajunge în 1990 dală. Avîntul fără prece­ gate minerale, lemn, argilă, nostru au spe
matul de puternică emula­ Pe 7 luni din acest an dere, efectivele do ani­ la 865 milioane kWh. dent al construcţiilor din zgură de furnal, produse resursele mat
ţie politică şi efervescenţă s-a depăşit planul la ener­ male sînt în creştere, ca Cincinalul 1986—1990 va acest cincinal a determinat agricole etc.), precum şi a neşti necesare
creatoare determinate de gia electrică total cu circa urmare a unor indici buni asigura în continuare dez­ practic reconstrucţia pe unor materiale refolosi- bugetelor local
împlinirea a două decenii 280 milioane kWh, la mi­ de natalitate, în timp ce în voltarea intensivă şi mo­ baze moderne a oraşelor şi bile, recondiţionarea unor începutul ace
de la Congresul al IX-lea nereu de fier* cu 290 tone, alte unităţi, indicii înregis­ dernizarea agriculturii, ac­ comunelor judeţului. în piese, ansamble şi suban- se autofinanţai
al partidului, istoricul fo­ la oţel aliat şi aliat supe­ traţi sînt sub posibilităţi. celerarea creşterii produc­ dezvoltarea şi sistematiza­ samble, cooperarea cu in­ de localităţi d
rum al comuniştilor, care, rior cu 7188 tone, utilaje în multe cooperative agri­ ţiei vegetale şi animale, rea comunelor, accentul dustria republicană (care cipiu, 1 oraş i
împlinind voinţa întregii tehnologice pentru lucrări cole nu s-a reuşit o stabili­ sporirea contribuţiei la principal a fost pus pe în 1984 a ajuns la 115 mi­ la sfirşitul an
ţări, a ales în funcţia su­ miniere cu 595 tone, pro­ tate a îngrijitorilor. în iar­ fondul de stat, ceea ce consolidarea celor 57 sate lioane lei), extinderea mun­ ajuns să se 1
premă de secretar general duse prelucrate din mate­ na şi primăvara acestui an reclamă o mai bună folo­ reşedinţă de comună, In cii la domiciliu (formă în resurse proprii
al Partidului Comunist Ro­ riale plastice cu 126 tone, unele C.A.P. au cumpărat sire a întregii suprafeţe care locuieşte aproape 50 care lucrează peste 400 lu­ lităţi, din cai
mân, pe tovarăşul Nicolae confecţii textile cu 11,2 mi­ mari cantităţi de fîn pentru agricole a judeţului, apli­ la sută din , populaţia co­ crători, în special femei, nicipii, toate
Ceauşescu, cel mai iubit lioane lei ete. carea programelor de îm­ munelor şi în care au fost invalizi şi pensionari). şi 42 de com
fiu al poporului, patriot Pe fondul puternicei dez­ furajarea animalelor. în li­ bunătăţiri funciare, de me­ concentrate principalele ac­ Aportul industriei mici Ca urmare
înflăcărat şi revoluţionar voltări economice şi sociale nele din aceste unităţi şi în canizare şi chimizare a lu­ tivităţi economice şi s-au Ia satisfacerea unor cerinţe în ritm susţin
consecvent, personalitate din această perioadă, prin .această vară recoltarea, crărilor. amplasat dotările mai im­ economice şi ale populaţiei Iilor producţii
proeminentă a lumii con­ comerţul socialist s-a pus transportul şi depozitarea în vederea înfăptuirii portante soeial-culturale. putea să fie mai substan­ mia locală, a
1
temporane, eminent om po­ la dispoziţia populaţiei un furajelor nu au fost orga­ programului de dezvoltare Cu toate acestea, datorită ţial, dacă era sprijinită în versificării r
litic şi de stat, a cărui fond de mărfuri mereu spo­ nizate corespunzător, în- economico-socială a jude­ lipsei de fermitate în apli­ mai mare măsură realiza­ ciale şi a p
conducere clarvăzătoare şi rit cantitativ şi continuu registrîndu-se mari pier­ ţului, în viitorul cincinal carea legii, s-au mai înre­ rea şi punerea în funcţiu­ servicii, a as
vizionară a schimbat des­ diversificat. In acest con­ deri datorită recoltării cu se va realiza un volum de gistrat în unele oraşe şi co­ ne a tuturor obiectivelor de volum sporit
tinul României şi a deter­ text, în anul 1985 se va întîrziere, nctransportării investiţii de 38,9 miliarde mune abateri de la normele investiţii planificate. Nepu- în structură c
minat profunde prefaceri desface un volum de mar­ din cîmp, în special a fi­ lei, cea mai mare parte de sistematizare, amplasîn- nerea în funcţiune la ter­ re şi a unei.
înnoitoare, împlinirea aspi­ fă de peste 7,5 miliarde nului şi paielor. (eca. 90 la sută) fiind în­ du-se construcţii în afara men a unor capacităţi de eficiente în
raţiilor celor mai înalte de lei, cu 1,8 miliarde lei mai Sarcinile de mare impor­ dreptată spre creşterea po­ porimetrelor sau fără res­ producţie şi a unor spaţii vestiţiilor şi
progres şi bunăstare ale mult decît în anul 1980. tanţă ce revin agriculturii tenţialului productiv al e- pectarea regimului de înăl­ pentru prestări de servicii vărsămintele
naţiunii noastre. învăţămîntul hunedorean judeţului, în conformitate conomiei judeţului. ţime şi aliniere. au determinat însemnate impozitul pe e
în continuare, după ce a cunoscut o puternică cu obiectivele stabilite de în cincinalul 1986—1990, Congresul al XlII-lea al nerealizări în acest dome­ furilor şi imp
se face un scurt bilanţ al dezvoltare, devenind prin­ hotărîrile Congresului al un accent deosebit se va partidului stabileşte pentru niu. dul total de j
măreţelor realizări obţinute cipalul factor de cultură şi XlII-lea al partidului şi ale Unele consilii populare, ţin în prezen
de oamenii muncii hune- educaţie a tinerei genera­ Plenarei lărgite a Consiliu­ îndeosebi comunale, nu au de 70 la şuti
doreni în cele două de­ ţii. S-a consolidat reţeaua lui Naţional al Agricultu­ organizat activităţi proprii veniturilor pi
cenii pe care cu mîndrie şcolilor primare şi gimna­ rii din luna mai a.c., soli­ T ext p r e s c u r t a t de producţie şi de servicii, niturile din
le numim „Epoca Nicolae ziale şi s-a îmbunătăţit cită din partea consiliilor care să valorifice resursele taxe dc |
Ceauşescu", în raport se structura şi profilurile în locale de materiale şi de mai 15 la su'
arată că rezultatele pe care care se pregăteşte forţa de populare, a lucrătorilor din pune pe creşterea eficien­ cincinalul 1986—1990 o forţă de muncă, deşi prin O preocup
le-a obţinut, puternica dez­ muncă necesară unităţilor agricultură, a tuturor lo­ ţei economice în toate ra- nouă etapă în sistematiza- programele şi planurile a- trebuie să m£
voltare pe care a cunos­ economice. cuitorilor satelor măsuri şi ‘murile economiei, pe apro­ . rea teritoriului şi localită­ nuale adoptate şi-au pre­ liile populare
acţiuni mai hotărîte pentru
cut-o judeţul nostru sînt Activitatea politico-edu- fundarea laturilor calitati­ ţilor, jaionînd noi direcţii văzut volume importante lizarea în m
indisolubil legate de per­ cativă şi cultural-artistică utilizarea cu maximă efi­ ve a întregii activităţi şi pentru creşterea nivelului de realizat. sură cetăţe
a
manenta grijă de care se s-a situat în această pe­ cienţă a fondului funciar, ridicarea gradului de valo­ dezvoltării economice şi so­ în cincinalul 1986—1990, tate de bene
bucură din partea condu­ rioadă pe noi trepte cali­ sporirea producţiei la hec­ rificare a materiilor prime, la realizarea
industriei mici a judeţului
cerii partidului şi statului, tative. O dezvoltare în­ tar şi a randamentelor pe materialelor şi combustibi­ ciale a localităţilor jude­ Hunedoara îi revin sarcini edili tar-gospo
personal a secretarului ge­ semnată a cunoscut în a- cap de animal, creşterea ţului. Pînă în anul 1990, frumuseţare <
neral al partidului, pre­ ceastă perioadă mişcarea contribuţiei la fondul de lilor. în centrul eforturi­ practic, se va încheia pro­ sporite. în anul 1990 ni­ dărire a loc
şedintele Republicii, tova­ artistică a amatorilor, în stat şi la autoaproviziona- lor se va situa creşterea cesul de organizare terito­ velele de plan cresc faţă de gurînd şi pe
răşul Nicolae Ceauşescu. cadrul Festivalului naţio­ rea judeţului, atît în secto­ substanţială a productivită­ rială şi de sistematizare a anul 1985 cu 20,6 la sută reducerea eh
producţia
indus­
marfă
ţii muncii care în industria
la
Acţionîndu-se pe baza nal „Cîntarea României" rul socialist cît şi în gos­ tuturor localităţilor, ceea trială şi prestări de servi­ getare şi • a
sarcinilor rezultate din activînd pe lîngă aşezămin- podăriile populaţiei republicană, pe baza pro­ ce va permite apropierea' cii neindustriale, cu 18 la fermă a .prir
documentele de partid şi tele de cultură, în între­ ducţiei marfă, va creşte tot mai evidentă a condi­ sută la livrări de mărfuri gestiunii şi
ale 'Congresului al II-lea al prinderi şi instituţii, 3 895 în continuare, în raport într-un ritm mediu anual ţiilor de muncă şi de viaţă către fondul pieţei, cu 60,3 teritoriale.
consiliilor populare, a in­ formaţii artistice şi 301 cer­ se arată că succesele ob­ de 6,8 la şută, asigurîn- de la sate, de cele de ia la sută la prestări servicii
dicaţiilor şi orientărilor curi de creaţie, cuprinzînd ţinute în realizarea planului du-se în anul 1990 o creş­ oraşe. şi cu 52 la sută la export. în aetivita
date de tovarăşul Nicolae peste 114 000 membri. cincinal 1981—1985 de ju­ tere de 86 la sută, fată Coordonată direct de con­ şi socială dir
Ceauşescu, în concordanţă Grija pentru ocrotirea deţul Hunedoara creează de 1980. siliile populare — se arată Aceasta impune valorifica­ arătat în rr
cu obiectivele cuprinse în sănătăţii populaţiei. a cu­ premisele asigurării unei în, concordanţă cu dezvol­ în raport — industria rea în mai mare măsură siliile popula
planul de dezvoltare eco- noscut la rîndul ei, noi baze solide următoarei pe­ tarea economică se va asi­ •mică din judeţul nostru a a resurselor locale de ma­ afirmarea toi
nomico-socială în profil te­ valenţe, dozvoltîndu-se pu­ rioade de dezvoltare, pre­ gura creşterea continuă a cunoscut în această perioa­ terii prime şi de forţa de că a organisn
ritorial, în economia jude­ ternic baza materială, care văzută de documentele nivelului de trai al popu­ dă o dezvoltare ascendentă muncă, luarea de către ţiei muncito
ţului s-au obţinut în ac­ a fost reînnoită aproape Congresului al XlII-lea al laţiei, realizarea unei noi prin alocarea unor fonduri consiliile populare a unor rile generale
tualul cincinal, rezultate total şi a crescut substan­ partidului. Producţia marfă calităţi a vieţii materiale şi de investiţii de peste 188 măsuri mai ferme pentru muncii, adi
bune în majoritatea sectoa­ ţial numărul de cadre sa­ industrială va creşte în­ spirituale. Vor fi con­ creşterea în continuare a neşti şii
relor de activitate. In pre­ nitare. în prezent, judeţul tr-un ritm mediu anual de struite 15 000 apartamente milioane lei. S-a înfiinţat producţiei şi a prestărilor locatari)
zent economia judeţului, nostru dispune de un me­ 4,3 la sută, accentul pu. şi va continua echiparea o întreprindere judeţeană, de servicii în unităţile coo­ fermă a prii
puternic angajată în dez­ dic la 466 locuitori, de un nîndu-se pe dezvoltarea tehnico-edilitară a localită­ fabrici sau secţii de in­ peratiste şi ale economiei cii şi condi
voltarea bazei de materii cadru mediu la 159 locui­ ţilor. Volumul desfacerilor dustrie mică în majorita­ locale. prin creşte:
prime şi energetice a ţării, tori şi de peste 6 500 paturi ramurilor tradiţionale ale de mărfuri cu amănuntul tea oraşelor, s-au creat noi în exercitarea atribuţii­ răspunderii
îşi aduce o contribuţie în spitale. economiei judeţului : mi­ prin comerţul socialist va capacităţi de producţie şi lor de mare răspundere ce menilor mui
constantă la asigurarea ne­ Analizînd în mod critic noritul, metalurgia şi e- fi de. 8,8 „miliarde lei, su­ prestări de servicii, ceea le revin pentru coordona­ cerea unităţi
cesarului de cărbune şi mi­ rezultatele obţinute în a- nergctica. Potrivit progra­ perior celui ce se va rea­ ce a determinat creşterea rea activităţii industriei Sesiunile, pi
nereuri, la sporirea pro­ ceastă perioadă, în ra­ mului naţional, se prevede liza în actualul cincinal producţiei marfă industria­ mici, consiliile populare mă de lucru
ducţiei de metal, energie port se arată că în activi­ o creştere accentuată a pro­ lă şi a prestărilor de ser­ vor trebui să urmărească siliile popuk
electrică, materiale de con­ tatea consiliilor populare, ducţiei de cărbune, cocs în continuare, în ra­ vicii neindustriale într-un şi să sprijine mai mult tă puterea d
strucţii şi bunuri de con­ a Unităţilor socialiste, au metalurgic, fontă, oţel brut, port şe; arată că sistemati­ ritm mediu anual de 11,3 realizarea sarcinilor de plan local, iar d(
sum, ocupînd . un loc de existat o serie de nea­ laminate. Accent deosebit zarea teritoriului şi a lo­ la sută şi realizarea în a- în toate unităţile, folosirea deplinesc nu
frunte în economia naţio­ junsuri în îndeplinirea sar­ şe va pune, pe dezvoltarea calităţilor, amplu şi com­ cest cincinal a unui volum mai bună a capacităţilor dinţat de al
nală. Producţia marfă in­ cinilor de plan, judeţul producţiei de energie elec­ plex proces de organizare existente, creşterea pro­ noscut îmi
dustrială a crescut în a- nostru rămînînd dator eco­ economică şi socială, , s-a de peste 7 miliarde lei. ductivităţii muncii, valori­ stanţiale din
ceăstă perioadă într-un ritm nomiei naţionale cu impor­ trică. prin punerea în func­ realizat in judeţul Hune­ Aceste importante creş­ ficarea bazei materiale în dere al efic
mediu anual de 3,7 la sută, tante cantităţi de huilă ţiune a noilor hidrocentra­ doara, în conformitate cu teri a u fost realizate prin procesul de producţie şi de lor adoptate
livrările la fondul pieţei netă, . laminate,. ciment, le de pe Rîu Mare-Rctezat, prevederile Legii sistema­ valorificarea în mai mare prestări. voi ta rea ec<
într-un ritm de 3,9 la sută. carne, lapte şi alte pro­ Clopotiva şi aval, energia tizării, ale planului de măsură a resurselor mate­ Consiliile populare tre­ a localităţii!
iar cele la export de 4 la duse. •loetrică produsă în hidro­ dezvoltare economico-so- riale ale judeţului (agre­ buie să urmărească reali­ rea proble
sută. în agricultură, preocu­ zarea la termenele plani­ din teritoriu
în domeniul investiţiilor parea insuficientă a unoi ficate a noilor obiective O preocuj
au fost executate lucrări în consilii populare şi unităţi de investiţii, să elimine a consiliilor
valoare de 33,6 miliarde lei, socialiste pentru organiza­ paralelismele nejustificate, deputaţilor
concretizate în deschiderea rea mai bună a producţiei neeficiente din punct de rezolvarea p
şi punerea în exploatare a şi a muncii, respectarea vedere economic dintre u- cute do ale
zăcămîntului Coranda — tehnologiilor, îmbunătăţi­ nităţile de industrie mică şi soluţionai
Certej şi a celui de la rea condiţiilor de îngriji­ şi întreprinderile republi­ sesizările r a
Valea Morii Brad, a pre- re şi furajare a animalelor cane, asigurînd ca realiza­ gislatura ca:
paraţiei de la Petrila, au dus la obţinerea unor rea de noi capacităţi să se fost soluţior
U.P.S.R.U.M, Deva, bateriile producţii sub posibilităţi facă în concordanţă cu ce­ de peste 4 i
nr. 1 şi 2 de cocs, banda atît în sectorul vegetal cîi rerile reale de produse şi nori, multe
nr. 1 şi 2 de aglomerare, şi în cel animal. Acest ade­ servicii pentru a evita sprijinul un
furnalele 3 şi 4 şi turnăto­ văr este exprimat între astfel folosirea*® neeconomi- trale şi jud
ria de piese din fontă de altele şi în rezultatele coasă a fondurilor şi des­ pania electo
la Combinatul siderurgic diferenţiate care s-au obţi. făşurarea nerentabilă a u- cedat alege:
„Victoria" Călan şi altele. nut în producţia horticolă nor activităţi. taţi în Mare
în spiritul indicaţiilor şi la cartofi de vară, mază­ în raport se arată, în ţională şi c
orientărilor date de tova­ re, fasole păstăi, ceapă, le­ continuare, că în abordarea lare din ace
răşul Nicolae Ceauşescu gume şi verdeţuri. problemelor complexe ge­ mulat de i
la recenta Plenară a Comi­ în zootehnie, deşi pe an. nerate de evoluţia ascen­ de propune:
tetului Central al P.C.R şi samblu a sporit preocupa­ dentă a societăţii noastre fost rezolvai
a activului central de rea pentru rezolvarea unor socialiste, partidul şi sta­ propuneri c;
partid, precum şi la Foru­ probleme de bază rezulta­ tul nostru acordă o atenţie voltarea loc
mul democraţiei muncito­ tele din acest an sînt sub zolvarea un
reşti, în prezent, oamenii nivelul bazei materiale de deosebită problemelor efi­ interes obşt
muncii hunedoreni se află care dispunem. Şi în acesf cienţei economice, aplică­
puternic angajaţi în înfăp­ domeniu, preocuparea in­ rii consecvente a noului Prin pari
tuirea neabătută a preve­ suficientă a unor consilii mecanism economîco-finan- contribuţia
ciar şi promovării ferme a
derilor planului pe acest populare, conduceri de u- principiilor autoconducerii ţenilor, mo
Ultim an al cincinalului nităţi şi a specialiştilor, a şi autofinanţării teritoriale. putaţi, în i
cincin
lului
Producţia marfă industria­ dus la obţinerea unor re­ în spiritul documentelor o serie de (
lă va trebui să depăşească zultate diferenţiate. Acold Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor conferinţei. adoptate în acest sens de culturale şi