Page 85 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 85
PROIECTUL LEGII PRIVIND
AUTOCONDUCEREA, AUTOGESTIUNEA EC0N0MIC0-
is »t FINANCIARĂ Şl AUTOFINANŢAREA UNITĂŢILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
O A L I S M I I l — Scrisori de la cititorii noştri —
9
Vom îmbogăţi • Cu contribuţia cetăţenilor,
ORGAM Al. COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC. şi întări zestrea pentru cetăţt ;em
Şl AL C O N S I 1 I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N edilitar- Am luat cunoştinţă cu deo contribuind la asigurarea u-
sebit interes de noui proiect nor condiţii tot mai bune de
gospodărească de Lege privind autocondu- muncă şi viaţă locuitorilor
cerea, autogestiunea econo- Devei. Sporirea contribuţiei
Anul XXXVII, nr. 8 643 JOI, 29 AUGUST 1985 4 pagini - 50 bani a satelor noastre mico-iinanciară şi autofinan în bani şi muncă a cetăţe
ţarea unităţilor administra- nilor, aşa cum este ea pre
Mă fac exponentul ginduri- tiv-teritoriale, dat publicităţii.
* lor şi voinţei locuitorilor co Ca organe locale democra văzută in proiectul de Lege
supus dezbaterii, va pune la
1 n centrul atenţiei furi îaliştilor — munei Baia de Criş, stră tice ale puterii de sloi, con îndemina localităţilor posibi.
7 7 veche aşezare din Ţara Za- siliile populare trebuie să lităţi sporite de realizare a
randului, exprimind adeziu acţioneze cu răspundere pen unor asemenea lucrări.
creşterea producţiei de fontă nea fa prevederile proiectu tru buna gospodărire şi dez Şi în condiţiile vechii legi
lui
autoconducerii,
Legii
autogestiunii economico-li- voltare a fiecărei localităţi, privind contribuţia in bani
asigurind cetăţenilor condiţii
Uzina nr. 2 furnale-aglo- bilităţile tehnice, materiale necazuri cu maşinile de nanciare şi autofinanţării u- de viaţă şi de muncă, de şi muncă a cetăţenilor noi
am realizat o serie de lu
mcrare a C.S. Hunedoara. şi umane existente, să nu astupat şi perforat. Ne ştim nităţilor administrativ-terito invăţămint, cultură şi sănă crări apreciate şi salutate de
Discutăm cu inginerul Du dereglăm producţia combi punctele slabe, comitetul riale. In cei 20 de ani care tate cit mai bune. In înde locuitorii oraşului. Lărgirea
mitru Bobârnea, directorul natului. de partid şi consiliul oa au trecut de la Congresul plinirea atribuţiilor ce ne re bazei financiare şi competen
uzinei, despre realizarea •— Şi, în cc măsură aţi menilor muncii au luat al IX-lea al Partidului Co vin, trebuie să asigurăm par ţei consiliilor populare in a
sarcinilor la fontă, preocu reuşit ? măsuri pentru înlăturarea munist Român, care a inau ticiparea tuturor cetăţenilor decide asupra folosinţei po
pările furnaliştilor pentru — Să fiu sincer, răspun lor, pentru creşterea res gurat perioada cea mai fer la adoptarea şi înfăptuirea sibilităţilor create prin■ lege
îndeplinirea ritmică, zi de sul ar trebui dat de con ponsabilităţii, a cointeresă tilă din istoria patriei, in hotărîrilor privind dezvolta ne va permite să îndeplinim
zi, a planului. Interlocuto ducerea combinatului. Noi rii personalului muncitor trată in conştiinţa noastră rea administra tiv-teritorială tot mai multe din propune
rul îşi exprimă deschis ne ştim ceea ce am făcut şi în vederea realizării ritmi sub scumpa denumire de a localităţii, să stimulăm ini rile cetăţenilor municipiului
mulţumirea pentru situaţia cu ce eforturi. Miile de to ce a fontei planificate. ,,Epoca Nicolae Ceauşescu“, ţiativa acestora pentru în spre folosul lor.
„momentană" a planului, ne de fontă elaborate ne Aşa stau lucrurile. Atitu comuna noastră a cunoscut făptuirea prevederilor de
subliniind că restanţa de stau mărturie. Recunoaş dinea critică şi autocritică o dezvoltare economico-so- plan şi a programelor de Imi exprim deplinul acord
circa 3 000 tone fontă, în tem cu .obiectivitate că re a directorului uzinei nr. 2, cială lără precedent, harta autoconducere şi autoapro- cu proiectul prezentei Legi,
registrată în august, va fi zultatele puteau fi mai bu în comparaţie cu rezulta ei s-a înnoit din temelii. vizionare teritorială. prin aplicarea căreia vor
recuperată pînă la finele ne. Au fost serioase pro tele obţinute în acest an, Prin mai . buna gospodărire Municipiul Deva-’a cunoscut perfecţionate continuu orga
lunii. bleme legate de calitatea este îndreptăţită, realistă. şi folosire a mijloacelor ma o puternică dezvoltare şi în nizarea şi conducerea fie
— Fonta este indispensa materiilor prime, mai ales Care sînt, totuşi, aceste re- teriale şi financiare, dezvol florire in anii construcţiei cărui sector de activitate,
bilă in asigurarea ritmici tarea industriei mici, a pres socialiste, în mod deosebit în Întreaga viaţă economică şl
tăţii la elaborarea oţelului. tărilor de servicii, prin în perioada ce o urmai Con socială a municipiului, se
Cum s-a > acţionat în aceas hti i-vri'n vi r EU acnr i i. treaga activitate economică gresului al IX-lea al partidu vor asigura condiţii tot mal
tă direcţie, ce rezultate M M AN DE TRECERE IN CINCINALUL VIITOR] i i H şi cu participarea efectivă a lui, ani de măreţe împliniri bune de viaţă şi muncă
concrete s-au obţinut, în cetăţenilor la rezolvarea tre pe care cu mindrie patriotică întregii populaţii.
perioada trecută din acest burilor obşteşti am pus mai ii numim „Epoca Nicolae
an, tovarăşe director ? a cocsului, asigurarea can zultate ? In primele şapte bine în valoare resursele de Ceauşescu". Au fost puse în MINICĂ NEAGOE,
— Sîntem conştienţi cu tităţilor prevăzute de cal luni (Ia august ne-am re care dispunem, ceea ce ne-a funcţiune din fondurile sta prim-vicepreşedinte
toţii — furnalişti, aglome- car, au fost şi încă mai ferit), pe uzină se înregis creat posibilitatea autofinan tului importante lucrări de al Comitetului executiv
ratorişti, lucrători de la sînt neajunsuri proprii, ca trează, după cum ni s-a ţării acţiunilor economice şi dezvoltare tehnico-edilitară al Consiliului popular
întreţinere — de necesita re au influenţat producţia spus la serviciul planifica sociale ale comunei încă a localităţii - toate acestea municipal Deva
tea respectării cu stricteţe de fontă. re al combinatului, un plus din anul 1983.
a graficelor de elaborare a — Să ne oprim la aces de 16 320 tone fontă. Pe Prevederile proiectului de
fontei, de îmbunătăţirea' tea din urmă... secţii, sjtuaţia este urmă Lege vin şi mai mult in spri
continuă a calităţii aces toarea: secţia I şi-a depă jinul nostru. Vom dispune de Creşte aportul fiecărui cetăţean
teia. în celp aproape opt — Au fost cazuri cînd şit sarcinile, pe aceeaşi pe posibilităţi sporite, ceea ce
luni trecute din acest an nu s-au executat la timp rioadă, cu 3 951 tone, iar ne va permite să imbogăţim la dezvoltarea şi înfrumuseţarea
nc-am străduit, am făcut lucrările pe platforma fur secţia a Il-a cu 12 369 to şi să întărim zestrea econo
mari eforturi pentru a ne nalului, întîrziindu-se des ne. Numai că aceste spo mică, edilitar-gospodărească comunei
îndeplini planul şi a pune cărcările; am avut chiar ruri, cum am văzut de alt a comunei, să înfăptuim mai
la dispoziţia oţelarilor fon debordări peste oale, blo- fel, nu mulţumesc colecti temeinic principiile autocoh- împreună cu ceilalţi cetă au muncit mulţi dintre locui
ta aşteptată. Condiţiile în cîndu-le — la furnalele nr. vul. ducerii, autogestiunii econo- ţeni din comuna Balşa am torii comunei la diferite lu
care s-a lucrat, îndeosebi 9 şi 8; cînd nu s-a urmărit — Noi — spunea ing. Ni- mico-ţinanciare, a autofinan luat cunoştinţă despre pro crări de interes edifitar-gos-
în lunile de iarnă, sînt cu ca regimul termic al fur colae Vonica, şeful coordo ţării administrativ-teritoriale. iectul Legii privind autocon- podăresc, convinşi fiind cu
noscute şi nu mai revin nalelor să fie reglat în nator al secţiei a II-a Vom dezvolta actuala capa ducerea, autogestiunea eco- toţii că o facem pentru bi
asupra lor. Totuşi, în aces funcţie de condiţiile mate citate a secţiei de incubaţie nomico-linanciară şi autofi nele nostru, pentru dezvolta
te condiţii, am strîns rîn- riale asigurate; am avut LIVIU BRAICA de 45 000 pui pe se nanţarea unităţilor adminis- rea şi înfrumuseţarea locali
durile, am căutat să valo defecţiuni la utilaje — ru rie, asigurăm necesarul trativ-teritoriale, ce urmea tăţilor în care trăim. Dar,
rificăm cît mai bine posi peri şi blocări de benzi, (Continuare in pag. o 2-a) de purcei pentru con ză a fi supus spre dezbatere tot atit de adevărat este că
tractele încheiate cu statul, şi aprobare la cel de-al
vom înfiinţa o secţie de pro s-au mai găsit c/te unii,
ducere a varului, carieră de III-lea Congres al Consilii este drept, puţini, care n-au
piatră, balastieră, ateliere lor populare judeţene şi al pus umărul cum se cuvine
ÎN ZIARUL DE AZI: de fierărie, tinichigerie, con preşedinţilor consiliilor popu la aceste lucrări aparţinînd
fecţii metalice, d'ogărie, silo- lare. Cei mai mulţi dintre obştii noastre. De aceea,
• în pregătirea Congre nărie, secţie de construcţii noi, toţi ţărani cu gospodă apreciem, şi susţinem adop-
sului al III-lea al con şi foto, care vor spori ve rie individuală, am participai targa proiectului de Lege,
siliilor populare. Au niturile* comunei asigurin- şi pînă acum la efectuarea conştienţi fiind că aplicarea
dienţele şi scrisorile du-ne, in lumina noii legi, a numeroase lucrări de inte principiilor autofonducerii,
— dialog viu, perma nu numai acoperirea tuturor res obştesc, cum sînt: ame autogestiunii şi autofinanţării
nent, între autorităţi cheltuielilor din venituri pro najarea şi modernizarea dru in profil teritorial, va deter
şi cetăţeni prii, dar ^i excedente pentru murilor, curăţarea şi fertili
bugetul judeţean, lată de zarea pajiştilor naturale, în mina sporirea contribuţiei
S Implicarea activă a ce, subscriu cu toată con fiecărui cetăţean al ţării la
intelectualităţii — con vingerea la prevederile pro diguirea şi regularizarea u- continua dezvoltare şi înflo
diţie importantă a în iectului de lege, pe care o nor cursuri de ape ş.a. Eu, rire a României socialiste.
făptuirii obiectivelor consider bine gîndită. de exemplu, am transportat
economico-sociaie cu atelajul şi am împrăştiat, TRANDAFIR ROBOTIN,
ARON MEDREA, in acest an, pe drumul din ţăran cu gospodărie
• Dialog cu cititorii primarul comunei satul Poiana o cantitate ma individuală,
Baia de Criş re de piatră. La fel ca mine comuna Balşa
VAVVSVAV/AV.V.'.V.’.V.V.V.V.VAV.V.V.SV/.V.VAV.VV.’.V.V.'.^V.V/.V’.'.V.V/.V/.-.V.V.V.'.V.VVAVA
Recondiţionarea sau „a doua viaţă" a pieselor auto
„ O tonă de ulei rege autovehiculelor. „Prin dez caş, şeful Secţiei „Dacia — cul optic etc. Dc aseme
nerat înlocuieşte 3 tone membrarea unui tractor se service" Deva — trebuie să nea, cel puţin 71 dc repere
dc ţiţei, care reprezintă pot obţine circa 400 de re arătăm că sîntem pe de — unele dintre cele mai
materia primă pentru 900 pere care pot fi folosite ca plin conştienţi de impor deficitare din punct de
litri de benzină, 450 litri atare la repararea altor tanţa recuperării şi predă vedere al aprovizionării —
J motorină, bitum rutier, ga tractoare (de exemplu : rii pentru regenerare a pot fi recuperate şi recon
ze lichefiate şi alte pro baia de ulei, colectorul dc uleiurilor auto, # de maxima diţionate pentru a fi re
duse chimice, sau 105 kg admisie, conductele injec- răspundere pc care o avem folosite în repararea auto
PVC, 15 . kg polipropilenă, turismelor.
30 kg polietilenă, 60 kg — Ce măsuri organizato
polistiren şi alte produse". rice s-au luat în cadrul
Nu am citat din „Cartea secţiei ?
1
recordurilor' , însă aseme — Am început organiza
nea adevăruri pe care le toarelor, carterul şi .carcasa faţă de creşterea bazei dc rea cu staţia din Deva
aflăm zilnic de la oameni, ambreiajului etc.) şi 170 piese de schimb pentru unde avem acum un cen
adevăruri care ' sînt bine repere recondiţionabile autoturisme. Concret, din tru de dezmembrare a
cunoscute şi aplicate, după (blocul cilindrilor, chiula- cele 271 repere mari, care autoturismelor cu marca
specific, în colectivele mun sa, arborele motor etc.), intră în componenţa auto „Dacia" şi „Estafette",
citoreşti hunedofene, ca şi respectiv 1 200 kg piese re- turismului „Dacia", o marc proprietate a unităţilor so
în întreaga ţară, ar putea folosibile a căror valoare, parte pot fi recuperate şi cialiste. Nu pot fi înscrise
fi strînse într-o „carte a ca piese noi, este de apro refolosite ca atare, după o
Aspect de Ta expoziţia privind construcţia de locuinţe iniţiativelor". ximativ 10 000 Ici". prealabilă curăţare, revop- Interviu realizat de
deschis# cu prilejul Conferinţei judeţene a deputaţilor con Să consemnăm în conti — Trecînd la specificul sire etc. Aşa sînt carca MARIN NEGOIJĂ
siliilor populare. nuare adevăruri despre cei activităţii noastre — ne-a sele de la cutia de viteză
„3 R", tot din domeniile declarat ing. Ştefan Făr- şi ambreiaj, geamurile, blo (Continuare in pag. a 2-a)
