Page 86 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 86

Pag. 2                                                                                                                                       DRUMUL SOCIALISMULUI


                                                                         împăcarea activă a Intelectualităţii — condiţie importantă                                            PEN
               iiBmiiraiiiiiii
                                                                                    a înfăptuirii obiectivelor economico-sociale
                   4518 kg griu şi 4569 kg orz -
                                                                    Comitetul   municipal   de   Aplicarea   unor   tehnolo­  pozitivă   asupra   reducerii   domeniile.   Există   încă   un
                                                                  partid   Deva   a   întreprins   gii   noi   în   extragerea   şi   cheltuielilor  şi  sporirii  be­  important   număr   de   ca­  LT
                      producţii medii la hectar                   recent   un   studiu,   urmat   prepararea   minereurilor   la   neficiilor.     dre   de   intelectuali   care
                                                                  de  o  analiză,  asupra  gra­  mina  Deva  şi  în  alte  uni­  Un   important   număr   de   nu-şi   cunosc   bine   atribu­
              Cooperativa   agricolă   de   renurilor  pe  care  s-a  apli­  dului   de   antrenare   a   in-   tăţi  ale  Centralei  minereu­  cadre   didactice   şj   jurişti   ţiile  de  serviciu,  mai  ales   20.00 T<
            producţie  din  Ilomosa  ob­  cat  gunoi  de  grajd,  cu  a-   telectulităţii   tehnice,   eco­  rilor   au   determinat   un  „a  fost  şi  este  cuprins  în   la   întreprinderea   de   lianţi,   20.20 Ai
                                                                                                                                                                                  no
            ţinut  şi  în  acest  an  o  re­  zotat de amoniu.    nomice,  juridice  şi  de  alte   spor  anual  de  producţie  în   colective   ale   activităţii   de   I.M.C.  Bîrcea,  ţesătoria  de   20,35 In
            coltă  medie  de  peste  4  500   Pentru   a   menţine   lanu­  categorii   la   soluţionarea   valoare   de   2,4   milioane   propagandă   care   acţionea­  mătase,  I.P.L.  ş.a.,  alţii  ca­  ril
            kg  grîu  şi  orz  la  hectar.   rile   curate   de   buruieni,   importantelor   probleme   de   lei,  o  reducere  a  impor­  ză  cu  rezultate  bune  în  di­  re  nu  se  implică  total  în   (Ol
            Cultura  griului  a  ocupat  o   atenţie  deosebită  am  acor­  care   depinde   înfăptuirea   tului  cu  1,3  milioane  do­  recţia  dezbaterii  cu  colec­  problemele   stringente   ale   Ie;
            suprafaţă   de  170   ha,   iar   dat   crbicidării   cu   Icedin   obiectivelor   economico-so­  lari.   Introducerea   consu­  tivele  de  oameni  ai  mun­  activităţii  de  fond  ale  u-   J,W> Oi
                                                                                                                                                                                  do
            orzul  60  de  hectare.  Pentru   a   întregii   suprafeţe.   Toţi   ciale  ce  revin  în  prezent   mului   de   carburanţi   în   cii   a   documentelor   de   nităţilor,   în   preocupările   (Ci
            valorificarea  eficientă  a  în­  mecanizatorii  au   lucrat   cu   şi   în   perspectivă   munici­  combinaţie   cu   gazul   me­  partid   şi   a   legilor   ţării.   majore  ale  îndeplinirii  sar­  21.20 Se
            tregului   potenţial   produc­  răspundere  la  efectuarea  la   piului Deva.    tan  la  mijloacele  de  trans­  Asemenea   acţiuni   au   avut   cinilor  de  plan,  faptul  se   „r
                                                                                                                                                                                  loi
            tiv  al  unităţii,  am  acordat   timp  şi  de  calitate  a  lu­  Ce  au  relevat  aceste  două   port  la  I.T.A.  şi  T.J.T.Ti.   loc  mai  frecvent  la  între­  datorează   în   bună   măsură   21,50 Tc
            atenţie  sporită  fiecărui  fac­  crărilor,   semănatul   fiind   acţiuni ?      a   unor   tehnici   noi   la   prinderea   de   lianţi,   brigă­  activităţii   sporadice   des­  22.00 In
            tor  din  tehnologie,  începînd   încredinţat,   ca   în   fiecare   în  economia,  viaţa  socia­  S.U.T.  şi  A.S.I.M.  (instala­  zile   T.A.G.C.M.,   unităţile   făşurate   de   organele   de   mi
            de   la   amplasarea   culturi­  an, tractoristului Ion Jurj.  lă  şi  culturală  a  munici­  ţii   solare   la   organizarea   comerciale,   /   exploatarea   partid   cu   această   catego­
            lor,  alegerea  soiurilor,  pre­  Analizînd  modul  de  com­  piului  lucrează  nu  mai  pu­  de  şantier,  staţii  de  izolat   minieră,   G.I.G.C.L.,   Avico­  rie  de  oameni  ai  muncii,
            gătirea   terenului,   semănat   portare  a  soiurilor,  s-a  des­  ţin  de  5  693  cadre  cu  stu­  ţevi  în  mod  mecanizat,  a   la şi altele.  lipsei   unor   acţiuni   conti­
            şi  pînă  la  recoltare,   prins  că  cele  mai  bune  re­  dii   superioare   —   ingineri   unor  tipuri  noi  de  schele   Din   rîndul   intelectuali­  nue  care  să  asigure  cadrul
              în ceea ce priveşte am-  zultate  —  cîte  5  300  kg  şi   subingineri,   economişti,   etc.),   dau   de   asemenea   lor  membri  de  partid  un   dc  manifestare  a  potenţia­
                                                                  cercetători,   arhitecţi,   pro­  rezultate eficiente.  mare  număr  fac  parte  din   lului   intelectualilor,   de   BUCI
                              C.A.P. ROMOS                        fesori,   jurişti   şi   medici,   în  mai  toate  unităţile  e-   organele   de   partid,   înde­  angajare   responsabilă   a   dioprog
                                                                                                                                                                              6,30  L
                                                                  alte   categorii   de   intelec­  eonomice   activitatea   eco­  plinesc   sarcini   de   propa­  acestora  în  rezolvarea  pro­  agricull
                                                                  tuali  —  o  autentică  şi  rea­  nomiştilor   a   fost   orienta­  gandist,  precum  şi  alte  în­  blemelor  cu  care  se  con­  jurnal;
                                                                                                                                                                              revoluţi
            plasarea,  grîul  a  avut  ca   boabe  în  medie  la  hecar  —   lă  forţă  capabilă  să  aducă   tă  spre  aplicarea  corectă  o   sărcinări,   aducînd   o   con­  fruntă   colectivele   de   oa­  şuiul  r
            plante   premergătoare   cul­  s-au  obţinut  la  soiul  Tran­  o   contribuţie   substanţială              tribuţie  de  seamă  la  înfăp­  meni ai muncii.      răspuns
            turile  medicinale  pe  40  la   silvania,   urmat   de   Timi­  la   soluţionarea   probleme­  prevederilor   decretelor   nr.   tuirea   programelor   adop­  Analizînd   această   impor­  toresc,
            sută   din   suprafaţă,   trifo-   şan, cu 4 900 kg la hectar.  lor   economico-sociale   şi   365  şi  93  ale  Consiliului   tate de organele de partid.  tantă  latură  a  muncii,  co­  Revista
            lienele  pe  20  la  sută,  iar   Grijă  deosebită  am  acor­  culturale ale municipiului.  do  Stat  cu  privire  la  apli­  Comitetul   municipal   de   mitetul  municipal  de  partid   rlerul  n
                                                                                                                                                                              letin  di
            diferenţa   s-a   însămînţat   dat  şi  culturii  orzului,  care   S-a   apreciat,   de   pildă,   carea   şi   generalizarea   a-   partid  a  pus  în  evidenţă  şi   a  adoptat  măsuri  corespun­  prindem
            după  prăşitoare  —  porumb   a   fost   amplasată   după   că  cei  peste  3  900  ingineri   cordului   global.   In   mai   o  serie  de  lipsuri  existente   zătoare   care   să   determine   10.00  I
            şi  cartofi.  Eliberarea  tere­  plante   medicinale.   Pregăti­  au  contribuit  consistent  la   multe   unităţi   economiştii   în  activitatea  .  proprie,  a   valorificarea   superioară   a   10,05 S<
                                                                                                                                                                              laureate
            nului  s-a  făcut  din  vreme,   rea  terenului  s-a.  făcut  res-   îmbunătăţirea   activităţii   de   au  efectuat  şi  au  prezen­  celorlalte  organe  de  partid   numerosului   detaşament   de   (ional
            astfel  îneît  am  putut  rea­  pectînd   regulile   stabilite   creaţie   tehnico-ştiinţifică.   tat   consiliilor   oamenilor   pentru  implicarea  mai  ac­  intelectuali   ce-şi   desfăşoa­  nici";
            liza   arătura   şi   discuitul   privind   calitatea,  iar   pen­  vizînd   prioritar   moderni­  muncii  studii  care  au  fa­  tivă  a  tuturor  intelectuali­  ră   activitatea   în   munici­  ralc;
                                                                                                                                                                              ştiri ;
            în  condiţii  de  calitate.  Ca   tru   fertilizare   am   utilizat   zarea   proceselor   tehnolo­  vorizat   utilizarea   pîrghiilor   lor   în   perfecţionarea   acti­  piul Deva.  ■' Soa
            soiuri,  am  cultivat  „Tran­  cîte  600  kg  fosforită  activă   gice,  reducerea  continuă  a   noului   mecanism   econo-   vităţii,   în   ridicarea   cali­     te ;
            silvania"  din  înmulţirea  eli.   la hectar.         consumurilor   de   materii   mico-financiar cu influenţă  tativă   a   muncii   în   toate    C. FIERARU   Şî.ri;  î:
                                                                                                                                                                              folcloru
            tă,   „Fundulea“   „Timişan"   Pe   lingă   stabilirea   am­  prime,  materiale,  energie  şi                                                                     tohnico-
            şi  „Dacia"  din  primo  în­  plasării  culturilor  şi  asigu­  combustibil,   organizarea                                                                        De  la  1
            mulţire.                   rarea  unei  bune  părţi  din   superioară   a   producţiei   şi   Recondiţionarea sau „a doua viaţă" a pieselor auto                  univers
                                                                                                                                                                              de  ştiri
              Patul   germinativ   pentru   sămînţă  din  producţie  pro­  a   muncii,   realizarea   pro­                                                                    zcta   e
            semănat   s-a   pregătit   gră-   prie,  care  este  condiţionată   gramelor  privitoare  la  creş­                                                               Sfatul
            dinăreşte,   iar   după   însă-   şi  o  păstrăm  în  bune  con­  terea  .  mai  accentuată  a   (Urmate din pag. 1)  pentru   dezmembrarea   auto­  organizat  acest  fel  de  ac­  Buletin
                                                                                                                                                                              întimpin
            tnînţare’s-a   făcut   tăvălugi-   diţii,  ne  ■  preocupăm  de  e-   productivităţii   muncii,   ri­      turismelor   şi   recondiţiona­  tivitate,   au   fost   dezmem­  consiliili
            rea   culturii,   asigurînd   o                       dicarea  nivelului  tehnic  şi   alte   autoturisme   în   circu­  rea  pieselor  şi  în  celelalte   brate  un  număr  dc  14  auto­  •Te  apăr
                                                terenului
                                                        de
            răsărire   uniformă   a   plan­  liberarea   deoarece   orzul   co-   calitativ   al   produselor.   în-'   laţie  pînă  cînd  cele  vechi   staţii   din   cadrul   secţiei   turisme,   iar   valoarea   pie­  mea. p
                                                              şi
                                       riandru,
            telor.   Cantitatea   de   să-                        făptuirea   programelor   din   nu  sînt  dezmembrate  aici.   „Dacia-service"  —  la  Hu­  selor  recondiţionate  a  ajuns   18.00 Ori
                                                                                                                                                                              jurnal ^
            mînţă  folosită  nera  asigu­  70  de  hectare  cu  grîu  ur­  agricultură 'etc.  Avem  o  formaţie  de  lucru   nedoara,   Brad,   Orăştic   şi   la  aproape  o  jumătate  de   ţională
                                       inează
                                                       însămînţate
                                                  fie
                                              să
            rat  o  densitate  de  550—                            O   experienţă   bună   în   profilată   în   mod   special   Paroşeni—Vulcan.  milion   lei.   Acţiunea   celor   diojurna
                                                                                                                                                                              ascultăte
            600   plante   recoltabile   la   după   această   cultură.   De   privinţa   antrenării   active   pentru   efectuarea   acestei   —  Ce  trebuie  să  ştie  vir­  „3  R"  în  care  ne-am  înro­  gC'f.ia’ d
                                                        procurate
                                                 avem
                                       asemenea,
            mp.   în   vederea   ridicării                        a   cadrelor   tehnico-ingine-   operaţii.   Comisia   tehnică   tualii   beneficiari   dc   piese   lat  cu  toate  forţele  ne  dă   ini.'-o Ol
            potenţialului   productiv   al   şi   îngrăşăţnirvteip   necesare.   reşti  v  la  ,  soluţionarea  u-   a   secţiei   analizează   repe­  auto recondiţionate ?  prilejul  de  a  participa  în   23.00 No
            pămîntului,  pe  cele  40  de   Ca  şi  în  anii  anteriori,  un   nor   importante   proble­  rele  şi  hotărăşte  destinaţia   —  în  principal,  cei  care   mod  direct  la  materializa­  23,55—24,'
                                                                                                                                                                              ştiri.
            hectare  însămînţate  cu  so­  accent   deosebit   vom   pune   me   ale   promovării   pro­  fiecăruia  :  piese  bune,  piese   doresc   să   cumpere   piese   rea   sarcinilor   şi   indicaţii­
            iul  Transilvania  am  aplicat   pe   calitatea   lucrărilor   şi   gresului  tehnic  '  au  acu­  recondiţionabile   şi   fier   recondiţionate   din   magazi­  lor  formulate  de  secretarul
            gunoi  de  grajd,  iar  pe  ce­  pe  încadrarea  lor  în  pe­  mulat   organizaţiile   de   vechi.         nul  nostru  trebuie  să  ştie   general   al   partidului,   to­
            lelalte   suprafeţe   fertiliza­  rioada optimă.     partid   de   la   exploa­   —    Ne   interesează   mai   că   acestea   sînt   de   bună   varăşul   Nicolae   Ceauşescu,
            rea  s-a  făcut  cu  cîte  400  kg                   tarea   minieră.   I.P.I.C.C.F..   mult  traseul  urmat  de  pie­  calitate,  au  acelaşi  termen   privind   recuperarea   şi   re-
            îngrăşăminte   complexe   la    MIRCEA PÂTRÎNJAN,     I.C.I.T.P.L.C.I.M.,   termo­  sele   recondiţionabile   şi,   de  garanţie  ca  şi  piesele   folosirea   tuturor   bunurilor
            hectar.'   Fertilizarea   a   fost   inginer şef     centrala   Mintia.   I.R.E..   mai  ales,  cum  ajung  aceste   noi,  iar  preţul  lor  este  mai   în  care  s-au  înglobat  ma­  DEVA
            completată, cu excepţia te-       al C.A.P. Romos    G.I.G.C.L. şi altele.       repere  în  faza  dc  folosire   mic  cu  circa  40  la  sută   terii   prime   şi   materiale,   bunăril  că
                                                                                                                                                                             cui
                                                                                             concretă-  la  un  autoturism   faţă  de  preţul  pieselor  noi.   creativitate   umană   şi   alte   DUNEDC
                                                                                                                                                                                Vţ II (
                  în centrul atenţiei furnaliştilor                                          reparat ?                 Aş  mai  adăuga  că  în  răs­  valori   ale   societăţii   noas­  (Modern
                                                                                                                                                                                /  Săp
                                                                                                                                                  tre.
                                                                                                                       timpul scurt de cînd ne-am
                                                                                              —  La  începutul  semestru­
                                                                                            lui  al  II-lea,  din  acest  ultim                                               (Flacăra)
                 (Urmare din pag. 1)   Mariş,  de  la  furnalul  8  şi   pune  eforturi  pentru  a  ela­                                                                     extraterc
                                       Li  viu  Jucos,  de  Ia  furna­  bora  fontă  de  calitate,  pe­  an   al   actualului   cincinal,                                    Castelul
            airnale  —  din  aprilie  am   lul  9.  au  arătat  că  disci­  ste  sarcinile  de  plan.  A-   în   cadrul   staţiei   Deva   a   REZULTATE REMARCABILE         PETROŞ;
                                                                                                                                                                             (Paring)
            reuşit  să  ne  depăşim  lună   plina  tehnologică  este  ho-   ceasta   este   dorinţa   furna­  fost   înfiinţat   un   magazin                                va  (Unii
            de  lună  planul,  să  ne  în­  tărîtoaro   pentru   realizarea   liştilor,   din   rîndul   cărora   do  prezentare  şi  desfacere   ÎN REALIZAREA SARCINILOR DE PLAN  Noiembri
            cadrăm  în  consumul  speci­  planului   la   asemenea   lo­  se  disting  prin  muncă  Mi-   a  pieselor  auto  recondiţio­                                     venturi  i
                                                                                                                                                                             lui  (Cult
            fic  de  cocs.  în  august  a-   curi  de  muncă.  Au  insistat   hai   Aciobăniţei,   Alexandru   nate,   deschis   zilnic   între   Harnicul  colectiv  de  ce­  descărcare   a   fost   redusă   Sosesc  ]
            vem  o  uşoară  restanţă  însă   cu  predilecţie  pe  respecta­  Măndiţa,  Vasile  Dobro,  Pe­  orele  8—16.  Preţurile  prac­  ferişti   din   staţia   Hune­ simţitor,   sarcina   statică   re  (Lucc
            o  vom  recupera.  Putem  să   rea   graficelor   de   descăr­  tru   Dara,   Dumitru   Mata-   ticate  în  cadrul  magazinu­  doara   depune   eforturi  pe  osie  a  fost  realizată   Kramer
                                                                                            lui,  cit  şi  regimul  dc  func­
            ne   aducem   o   contribuţie   care,  pe  calitatea  materii­  ehe.   Ludovic   Junie,   Ioan               stăruitoare  în  muncă,  reu­  sută  Ia  sută,  asemenea  şi   (Minerul)
            mai  mare  la  realizările  uzi­  lor  prime  şi  reţetelor  de   Posea,  Nicolae  Gros,  Gheor-   ţionare  a  acestuia,  sînt  avi­  şind   să   obţină   rezultate  regularitatea   circulaţiei.   Moartea  \
                                                                                                                                                                             (Muncito
            nei,   ale   combinatului.   A-   dozare,   efectuarea   reviziilor   ghe  Balcanu,  Vaier  Lupca,   zate  de  organele  în  drept,   remarcabile   în   realiza­  Impiegaţii   de   mişcare   Neînvinsi
            cum  dispunem  de  o  apro­  preventive   la   utilaje,   asi­  Dorcl  Munteanu,  Ioan  Gros,   în  ce  priveşte.drumul  par­  rea  sarcinilor  de  plan  şi   Ştefan   Vizitiu   şi   Cornel   BRAD ;
            vizionare  bună  cu  materii   gurarea  la  timp  a  oalelor   Alexandru   Szilaghi.   Ştefan   curs  de  cele  71  repere  a-   a   angajamentelor   asuma­  Gulca,  şeful  de  manevră   ţi  mi  (!
                                                                                                                                                                             GURABA
            prime  şi.  printr-o  preocu­  de  fontă  şi  zgură,  coeziu­  Iftodeanu,   Filaret   Ilaraba-'   mintite  mai  înainte,  aces­  te  în  întrecerea  socialis­  losif  Talpaş  şi-au  adus  o   să  devin
            pare   sporită   din   partea   nea   şi   întrajutorarea   din­  giu  şi  mulţi  alţii.  Ei  se  vor   tea  sînt  recuperate  şi  re­  tă.  Astfel,  indicatorul  to­  contribuţie   deosebită   Ia   rul);  OR;
            noastră,  a  tuturor,  în  direc­  tre   echipe,   conştientizarea   mobiliza   exemplar,   pentru   condiţionate   deocamdată   ne   expediate   este   înde­   fiul  (Pali
            ţia   stabilizării   forţei   de   fiecărui  om  pentru  ridica­  a  traduce  în  viaţă  sarci­  numai   în   atelierele   staţiei   plinit  în  procent  de  102  obţinerea   acestor   suc­  Cristina
                                                                                                                                                                             OAGIU-B
            muncă,   ridicării   calificării,   rea   pregătirii   profesionale.   nile   trasate   de   secretarul   din  Deva.  Pînă  la  sfîrşi-   la   sută,   staţionarea   va­  cese.  (I.  JURA,  corespon­  l-iile  I-II
            întăririi  disciplinei  în  pro­  .,în  prezent  —  precizau  coi   general   al   partidului,   to­  tul   trimestrului   al   III-lea   goanelor la încărcare —  dent).  tură);   I
            ducţie,  vom  creşte  aportul   doi   maiştrii   —   furnalele   varăşul   Nicolae   Ceauşescu,   1985 vom înfiinţa formaţii                                     pentru  ii
                                                                                                                                                                             BRAZI:  (
            la  obţinerea  unor  rezulta­  funcţionează  bine,  sînt  pe­  date   cu   prilejul   vizitelor                                                                  te  ;  CA
            te tot mai bune.          ste  sarcinile  de  plan.  Ştim   de  lucru  efectuate  în  com-                                                                       contra  Ki
                Maiştrii principali Ionel  ce avem de făcut, vom de­  binat“.                    Gospodari de frunte ai satelor                                              cultură);
                                                                                                                                                                             da  a  6-a
                                                                                                                                                                             Marfă fu
                                                                                                Cu  prilejul  expoziţiei   din  Balşa,  ioan  Cocoş  din   predat cîte 2—4 bovine ti­
                                                                                              agrozootehnice  de  la  Cris-   Geoagiu  şi  Laurenţiu  Rai   nere îngrăşate sau adulte.
                                                                                              tur  am  avut  prilejul  să-i   din  Brănişca  au  predat   Sînt  şi  alţi  producători
                                                                                              cunoaştem  pe  numeroşi   fiecare,  la  fondul  de  stat,   agricoli  care  merită  laude
                                                                                              crescători de animale frun­  în acest an bovine în greu­  pentru modul cum se preo­
                                                                                              taşi  din  judeţ,  mulţi  dintre   tate  de  2  200-2  600  kg.   cupă  de  transpunerea  în
                                                                                                                                                                              Timpul
                                                                                              ei  prezentînd,  spre  mîrv-   Fiecare  din  crescătorii  de   viaţă  a  prevederilor  Pro­  azi,  29  ai
                                                                                              dria  lor,  exemplare  valo­  animale  amintiţi  au  reali­  gramului unic, livrînd de la   mea  va  i
                                                                                              roase  de  vaci  cu  lapte,  ju-   zat venituri de cîte 35 000—  vacile  ce  le  au  în  gospo­  cerul  Ueg
                                                                                              ninci,  viţele,  animale  din   45 000 lei pentru animale­  dărie  cîte  1  000—4  500  I   cădea  avi
                                                                                                                                                                             ploaie,  ins
                                                                                              alte  specii  şi  categorii,  ce   le predate pe bază de con­  lapte.  Exemple  bune  de   cari  elcct
                                                                                              le  cresc  în  gospodăriile   tract,  în  afară  de  aceasta   urmat  în  acest  sens  oferă,   derat  cu
                                                                                                                                                                             cări  trecă
                                                                                              proprii.                 beneficiind  şi  de  alte  a-   între  alţii,  Ioan  llieş  din   ze  pînă
                                                                                                Unii dintre gospodarii de   vantaje  oferite  contrac­  Cigmău,  Ifra-pt  Bodea  din   din  sectoi
                                                                                              frunte  ai  satelor,  care  îşi   tanţilor.        Mărtineşti, losif Farcaş din   Tempera tu
                                                                                              aduc  o  contribuţie  esen­  Ca  şi  în  alţi  ani,  Vasile   Cîmpuri  de  Sus  şi  Viorel   fi  cuprins
                                                                                                                                                                             grade,  ia:
                                                                                              ţială la îndeplinirea preve­  Demian din Bucureşci, losif   Pîrva din Sulighete. Situîn-   între  20  ş
                                                                                              derilor Programului unic şi   Tudor  din  Dobra,  Miron                        mineaţa,  i
                                                                                              a  sarcinilor  din  programul   Vida din Veţel, Traian An­  du-se în rîndul gospodarilor   duce ceaţ
                                                                                                                                                 de  frunte  ai  satelor  în  care
                                                                                              de  autoconducere  şi  auto-   gliei  din  Gurasada,  Gheor-   trăiesc,  crescătorii  de  ani­  La mun
                                                                                              aprovizionare teritorială, ră-  ghe  Suba  din  Tomeşti  şi                    roasă,  cu
                                                                                              mîn  de  cele  mai  multe  ori   Trandafir  Stănici  din  Vaţa   male  amintiţi-  îşi  onorează   temporar
                                                                                                                                                                             aversei  d
                                                                                              anonimi. Despre cîţiva din­  au  făcut  dovada  înţelegerii   cu cinste sarcinile ce le re­  te  de  dese
                                                                                              tre  ei  vom  relata  în  rîn-   rostului  lor  de  locuitori  ai   vin,  îşi  aduc  o  contribuţie   Vîntul,  va
                                                                                              durile ce urmează.       satelor,  de  buni  crescători   meritorie  la  valorificarea   sificări  cu
                   Fabrica  de  încălţăminte  „Corvinul“  din  Hunedoara.  De  aici,  de  la  atelierul  ştanţă,                                                             80—100 kn
              pornesc  principalele  piese  pentru  încălţămintea  care  urmează  a  ti  fabricată.  Una  dintre   Ion  Cupesc  din  Leles*    de  animale.  Ei  au  avut   potenţialului  zootehnic  al   nordic.  D
                                                                                                                    3
              operaţii,  ştanţarea  părţii  dc  jos  a  încălţămintei,  o  face  muncitoarea  Lucia  Andronaehe,  a-   Aron Robotin si Petru Jun«  încheiate  contracte  şi  au  judeţului nostru.  produce <
              preciată de întregul colectiv pentru felul în care lucrează.
   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91