Page 86 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
împăcarea activă a Intelectualităţii — condiţie importantă PEN
iiBmiiraiiiiiii
a înfăptuirii obiectivelor economico-sociale
4518 kg griu şi 4569 kg orz -
Comitetul municipal de Aplicarea unor tehnolo pozitivă asupra reducerii domeniile. Există încă un
partid Deva a întreprins gii noi în extragerea şi cheltuielilor şi sporirii be important număr de ca LT
producţii medii la hectar recent un studiu, urmat prepararea minereurilor la neficiilor. dre de intelectuali care
de o analiză, asupra gra mina Deva şi în alte uni Un important număr de nu-şi cunosc bine atribu
Cooperativa agricolă de renurilor pe care s-a apli dului de antrenare a in- tăţi ale Centralei minereu cadre didactice şj jurişti ţiile de serviciu, mai ales 20.00 T<
producţie din Ilomosa ob cat gunoi de grajd, cu a- telectulităţii tehnice, eco rilor au determinat un „a fost şi este cuprins în la întreprinderea de lianţi, 20.20 Ai
no
ţinut şi în acest an o re zotat de amoniu. nomice, juridice şi de alte spor anual de producţie în colective ale activităţii de I.M.C. Bîrcea, ţesătoria de 20,35 In
coltă medie de peste 4 500 Pentru a menţine lanu categorii la soluţionarea valoare de 2,4 milioane propagandă care acţionea mătase, I.P.L. ş.a., alţii ca ril
kg grîu şi orz la hectar. rile curate de buruieni, importantelor probleme de lei, o reducere a impor ză cu rezultate bune în di re nu se implică total în (Ol
Cultura griului a ocupat o atenţie deosebită am acor care depinde înfăptuirea tului cu 1,3 milioane do recţia dezbaterii cu colec problemele stringente ale Ie;
suprafaţă de 170 ha, iar dat crbicidării cu Icedin obiectivelor economico-so lari. Introducerea consu tivele de oameni ai mun activităţii de fond ale u- J,W> Oi
do
orzul 60 de hectare. Pentru a întregii suprafeţe. Toţi ciale ce revin în prezent mului de carburanţi în cii a documentelor de nităţilor, în preocupările (Ci
valorificarea eficientă a în mecanizatorii au lucrat cu şi în perspectivă munici combinaţie cu gazul me partid şi a legilor ţării. majore ale îndeplinirii sar 21.20 Se
tregului potenţial produc răspundere la efectuarea la piului Deva. tan la mijloacele de trans Asemenea acţiuni au avut cinilor de plan, faptul se „r
loi
tiv al unităţii, am acordat timp şi de calitate a lu Ce au relevat aceste două port la I.T.A. şi T.J.T.Ti. loc mai frecvent la între datorează în bună măsură 21,50 Tc
atenţie sporită fiecărui fac crărilor, semănatul fiind acţiuni ? a unor tehnici noi la prinderea de lianţi, brigă activităţii sporadice des 22.00 In
tor din tehnologie, începînd încredinţat, ca în fiecare în economia, viaţa socia S.U.T. şi A.S.I.M. (instala zile T.A.G.C.M., unităţile făşurate de organele de mi
de la amplasarea culturi an, tractoristului Ion Jurj. lă şi culturală a munici ţii solare la organizarea comerciale, / exploatarea partid cu această catego
lor, alegerea soiurilor, pre Analizînd modul de com piului lucrează nu mai pu de şantier, staţii de izolat minieră, G.I.G.C.L., Avico rie de oameni ai muncii,
gătirea terenului, semănat portare a soiurilor, s-a des ţin de 5 693 cadre cu stu ţevi în mod mecanizat, a la şi altele. lipsei unor acţiuni conti
şi pînă la recoltare, prins că cele mai bune re dii superioare — ingineri unor tipuri noi de schele Din rîndul intelectuali nue care să asigure cadrul
în ceea ce priveşte am- zultate — cîte 5 300 kg şi subingineri, economişti, etc.), dau de asemenea lor membri de partid un dc manifestare a potenţia
cercetători, arhitecţi, pro rezultate eficiente. mare număr fac parte din lului intelectualilor, de BUCI
C.A.P. ROMOS fesori, jurişti şi medici, în mai toate unităţile e- organele de partid, înde angajare responsabilă a dioprog
6,30 L
alte categorii de intelec eonomice activitatea eco plinesc sarcini de propa acestora în rezolvarea pro agricull
tuali — o autentică şi rea nomiştilor a fost orienta gandist, precum şi alte în blemelor cu care se con jurnal;
revoluţi
plasarea, grîul a avut ca boabe în medie la hecar — lă forţă capabilă să aducă tă spre aplicarea corectă o sărcinări, aducînd o con fruntă colectivele de oa şuiul r
plante premergătoare cul s-au obţinut la soiul Tran o contribuţie substanţială tribuţie de seamă la înfăp meni ai muncii. răspuns
turile medicinale pe 40 la silvania, urmat de Timi la soluţionarea probleme prevederilor decretelor nr. tuirea programelor adop Analizînd această impor toresc,
sută din suprafaţă, trifo- şan, cu 4 900 kg la hectar. lor economico-sociale şi 365 şi 93 ale Consiliului tate de organele de partid. tantă latură a muncii, co Revista
lienele pe 20 la sută, iar Grijă deosebită am acor culturale ale municipiului. do Stat cu privire la apli Comitetul municipal de mitetul municipal de partid rlerul n
letin di
diferenţa s-a însămînţat dat şi culturii orzului, care S-a apreciat, de pildă, carea şi generalizarea a- partid a pus în evidenţă şi a adoptat măsuri corespun prindem
după prăşitoare — porumb a fost amplasată după că cei peste 3 900 ingineri cordului global. In mai o serie de lipsuri existente zătoare care să determine 10.00 I
şi cartofi. Eliberarea tere plante medicinale. Pregăti au contribuit consistent la multe unităţi economiştii în activitatea . proprie, a valorificarea superioară a 10,05 S<
laureate
nului s-a făcut din vreme, rea terenului s-a. făcut res- îmbunătăţirea activităţii de au efectuat şi au prezen celorlalte organe de partid numerosului detaşament de (ional
astfel îneît am putut rea pectînd regulile stabilite creaţie tehnico-ştiinţifică. tat consiliilor oamenilor pentru implicarea mai ac intelectuali ce-şi desfăşoa nici";
liza arătura şi discuitul privind calitatea, iar pen vizînd prioritar moderni muncii studii care au fa tivă a tuturor intelectuali ră activitatea în munici ralc;
ştiri ;
în condiţii de calitate. Ca tru fertilizare am utilizat zarea proceselor tehnolo vorizat utilizarea pîrghiilor lor în perfecţionarea acti piul Deva. ■' Soa
soiuri, am cultivat „Tran cîte 600 kg fosforită activă gice, reducerea continuă a noului mecanism econo- vităţii, în ridicarea cali te ;
silvania" din înmulţirea eli. la hectar. consumurilor de materii mico-financiar cu influenţă tativă a muncii în toate C. FIERARU Şî.ri; î:
folcloru
tă, „Fundulea“ „Timişan" Pe lingă stabilirea am prime, materiale, energie şi tohnico-
şi „Dacia" din primo în plasării culturilor şi asigu combustibil, organizarea De la 1
mulţire. rarea unei bune părţi din superioară a producţiei şi Recondiţionarea sau „a doua viaţă" a pieselor auto univers
de ştiri
Patul germinativ pentru sămînţă din producţie pro a muncii, realizarea pro zcta e
semănat s-a pregătit gră- prie, care este condiţionată gramelor privitoare la creş Sfatul
dinăreşte, iar după însă- şi o păstrăm în bune con terea . mai accentuată a (Urmate din pag. 1) pentru dezmembrarea auto organizat acest fel de ac Buletin
întimpin
tnînţare’s-a făcut tăvălugi- diţii, ne ■ preocupăm de e- productivităţii muncii, ri turismelor şi recondiţiona tivitate, au fost dezmem consiliili
rea culturii, asigurînd o dicarea nivelului tehnic şi alte autoturisme în circu rea pieselor şi în celelalte brate un număr dc 14 auto •Te apăr
terenului
de
răsărire uniformă a plan liberarea deoarece orzul co- calitativ al produselor. în-' laţie pînă cînd cele vechi staţii din cadrul secţiei turisme, iar valoarea pie mea. p
şi
riandru,
telor. Cantitatea de să- făptuirea programelor din nu sînt dezmembrate aici. „Dacia-service" — la Hu selor recondiţionate a ajuns 18.00 Ori
jurnal ^
mînţă folosită nera asigu 70 de hectare cu grîu ur agricultură 'etc. Avem o formaţie de lucru nedoara, Brad, Orăştic şi la aproape o jumătate de ţională
inează
însămînţate
fie
să
rat o densitate de 550— O experienţă bună în profilată în mod special Paroşeni—Vulcan. milion lei. Acţiunea celor diojurna
ascultăte
600 plante recoltabile la după această cultură. De privinţa antrenării active pentru efectuarea acestei — Ce trebuie să ştie vir „3 R" în care ne-am înro gC'f.ia’ d
procurate
avem
asemenea,
mp. în vederea ridicării a cadrelor tehnico-ingine- operaţii. Comisia tehnică tualii beneficiari dc piese lat cu toate forţele ne dă ini.'-o Ol
potenţialului productiv al şi îngrăşăţnirvteip necesare. reşti v la , soluţionarea u- a secţiei analizează repe auto recondiţionate ? prilejul de a participa în 23.00 No
pămîntului, pe cele 40 de Ca şi în anii anteriori, un nor importante proble rele şi hotărăşte destinaţia — în principal, cei care mod direct la materializa 23,55—24,'
ştiri.
hectare însămînţate cu so accent deosebit vom pune me ale promovării pro fiecăruia : piese bune, piese doresc să cumpere piese rea sarcinilor şi indicaţii
iul Transilvania am aplicat pe calitatea lucrărilor şi gresului tehnic ' au acu recondiţionabile şi fier recondiţionate din magazi lor formulate de secretarul
gunoi de grajd, iar pe ce pe încadrarea lor în pe mulat organizaţiile de vechi. nul nostru trebuie să ştie general al partidului, to
lelalte suprafeţe fertiliza rioada optimă. partid de la exploa — Ne interesează mai că acestea sînt de bună varăşul Nicolae Ceauşescu,
rea s-a făcut cu cîte 400 kg tarea minieră. I.P.I.C.C.F.. mult traseul urmat de pie calitate, au acelaşi termen privind recuperarea şi re-
îngrăşăminte complexe la MIRCEA PÂTRÎNJAN, I.C.I.T.P.L.C.I.M., termo sele recondiţionabile şi, de garanţie ca şi piesele folosirea tuturor bunurilor
hectar.' Fertilizarea a fost inginer şef centrala Mintia. I.R.E.. mai ales, cum ajung aceste noi, iar preţul lor este mai în care s-au înglobat ma DEVA
completată, cu excepţia te- al C.A.P. Romos G.I.G.C.L. şi altele. repere în faza dc folosire mic cu circa 40 la sută terii prime şi materiale, bunăril că
cui
concretă- la un autoturism faţă de preţul pieselor noi. creativitate umană şi alte DUNEDC
Vţ II (
în centrul atenţiei furnaliştilor reparat ? Aş mai adăuga că în răs valori ale societăţii noas (Modern
/ Săp
tre.
timpul scurt de cînd ne-am
— La începutul semestru
lui al II-lea, din acest ultim (Flacăra)
(Urmare din pag. 1) Mariş, de la furnalul 8 şi pune eforturi pentru a ela extraterc
Li viu Jucos, de Ia furna bora fontă de calitate, pe an al actualului cincinal, Castelul
airnale — din aprilie am lul 9. au arătat că disci ste sarcinile de plan. A- în cadrul staţiei Deva a REZULTATE REMARCABILE PETROŞ;
(Paring)
reuşit să ne depăşim lună plina tehnologică este ho- ceasta este dorinţa furna fost înfiinţat un magazin va (Unii
de lună planul, să ne în tărîtoaro pentru realizarea liştilor, din rîndul cărora do prezentare şi desfacere ÎN REALIZAREA SARCINILOR DE PLAN Noiembri
cadrăm în consumul speci planului la asemenea lo se disting prin muncă Mi- a pieselor auto recondiţio venturi i
lui (Cult
fic de cocs. în august a- curi de muncă. Au insistat hai Aciobăniţei, Alexandru nate, deschis zilnic între Harnicul colectiv de ce descărcare a fost redusă Sosesc ]
vem o uşoară restanţă însă cu predilecţie pe respecta Măndiţa, Vasile Dobro, Pe orele 8—16. Preţurile prac ferişti din staţia Hune simţitor, sarcina statică re (Lucc
o vom recupera. Putem să rea graficelor de descăr tru Dara, Dumitru Mata- ticate în cadrul magazinu doara depune eforturi pe osie a fost realizată Kramer
lui, cit şi regimul dc func
ne aducem o contribuţie care, pe calitatea materii ehe. Ludovic Junie, Ioan stăruitoare în muncă, reu sută Ia sută, asemenea şi (Minerul)
mai mare la realizările uzi lor prime şi reţetelor de Posea, Nicolae Gros, Gheor- ţionare a acestuia, sînt avi şind să obţină rezultate regularitatea circulaţiei. Moartea \
(Muncito
nei, ale combinatului. A- dozare, efectuarea reviziilor ghe Balcanu, Vaier Lupca, zate de organele în drept, remarcabile în realiza Impiegaţii de mişcare Neînvinsi
cum dispunem de o apro preventive la utilaje, asi Dorcl Munteanu, Ioan Gros, în ce priveşte.drumul par rea sarcinilor de plan şi Ştefan Vizitiu şi Cornel BRAD ;
vizionare bună cu materii gurarea la timp a oalelor Alexandru Szilaghi. Ştefan curs de cele 71 repere a- a angajamentelor asuma Gulca, şeful de manevră ţi mi (!
GURABA
prime şi. printr-o preocu de fontă şi zgură, coeziu Iftodeanu, Filaret Ilaraba-' mintite mai înainte, aces te în întrecerea socialis losif Talpaş şi-au adus o să devin
pare sporită din partea nea şi întrajutorarea din giu şi mulţi alţii. Ei se vor tea sînt recuperate şi re tă. Astfel, indicatorul to contribuţie deosebită Ia rul); OR;
noastră, a tuturor, în direc tre echipe, conştientizarea mobiliza exemplar, pentru condiţionate deocamdată ne expediate este înde fiul (Pali
ţia stabilizării forţei de fiecărui om pentru ridica a traduce în viaţă sarci numai în atelierele staţiei plinit în procent de 102 obţinerea acestor suc Cristina
OAGIU-B
muncă, ridicării calificării, rea pregătirii profesionale. nile trasate de secretarul din Deva. Pînă la sfîrşi- la sută, staţionarea va cese. (I. JURA, corespon l-iile I-II
întăririi disciplinei în pro .,în prezent — precizau coi general al partidului, to tul trimestrului al III-lea goanelor la încărcare — dent). tură); I
ducţie, vom creşte aportul doi maiştrii — furnalele varăşul Nicolae Ceauşescu, 1985 vom înfiinţa formaţii pentru ii
BRAZI: (
la obţinerea unor rezulta funcţionează bine, sînt pe date cu prilejul vizitelor te ; CA
te tot mai bune. ste sarcinile de plan. Ştim de lucru efectuate în com- contra Ki
Maiştrii principali Ionel ce avem de făcut, vom de binat“. Gospodari de frunte ai satelor cultură);
da a 6-a
Marfă fu
Cu prilejul expoziţiei din Balşa, ioan Cocoş din predat cîte 2—4 bovine ti
agrozootehnice de la Cris- Geoagiu şi Laurenţiu Rai nere îngrăşate sau adulte.
tur am avut prilejul să-i din Brănişca au predat Sînt şi alţi producători
cunoaştem pe numeroşi fiecare, la fondul de stat, agricoli care merită laude
crescători de animale frun în acest an bovine în greu pentru modul cum se preo
taşi din judeţ, mulţi dintre tate de 2 200-2 600 kg. cupă de transpunerea în
Timpul
ei prezentînd, spre mîrv- Fiecare din crescătorii de viaţă a prevederilor Pro azi, 29 ai
dria lor, exemplare valo animale amintiţi au reali gramului unic, livrînd de la mea va i
roase de vaci cu lapte, ju- zat venituri de cîte 35 000— vacile ce le au în gospo cerul Ueg
ninci, viţele, animale din 45 000 lei pentru animale dărie cîte 1 000—4 500 I cădea avi
ploaie, ins
alte specii şi categorii, ce le predate pe bază de con lapte. Exemple bune de cari elcct
le cresc în gospodăriile tract, în afară de aceasta urmat în acest sens oferă, derat cu
cări trecă
proprii. beneficiind şi de alte a- între alţii, Ioan llieş din ze pînă
Unii dintre gospodarii de vantaje oferite contrac Cigmău, Ifra-pt Bodea din din sectoi
frunte ai satelor, care îşi tanţilor. Mărtineşti, losif Farcaş din Tempera tu
aduc o contribuţie esen Ca şi în alţi ani, Vasile Cîmpuri de Sus şi Viorel fi cuprins
grade, ia:
ţială la îndeplinirea preve Demian din Bucureşci, losif Pîrva din Sulighete. Situîn- între 20 ş
derilor Programului unic şi Tudor din Dobra, Miron mineaţa, i
a sarcinilor din programul Vida din Veţel, Traian An du-se în rîndul gospodarilor duce ceaţ
de frunte ai satelor în care
de autoconducere şi auto- gliei din Gurasada, Gheor- trăiesc, crescătorii de ani La mun
aprovizionare teritorială, ră- ghe Suba din Tomeşti şi roasă, cu
mîn de cele mai multe ori Trandafir Stănici din Vaţa male amintiţi- îşi onorează temporar
aversei d
anonimi. Despre cîţiva din au făcut dovada înţelegerii cu cinste sarcinile ce le re te de dese
tre ei vom relata în rîn- rostului lor de locuitori ai vin, îşi aduc o contribuţie Vîntul, va
durile ce urmează. satelor, de buni crescători meritorie la valorificarea sificări cu
Fabrica de încălţăminte „Corvinul“ din Hunedoara. De aici, de la atelierul ştanţă, 80—100 kn
pornesc principalele piese pentru încălţămintea care urmează a ti fabricată. Una dintre Ion Cupesc din Leles* de animale. Ei au avut potenţialului zootehnic al nordic. D
3
operaţii, ştanţarea părţii dc jos a încălţămintei, o face muncitoarea Lucia Andronaehe, a- Aron Robotin si Petru Jun« încheiate contracte şi au judeţului nostru. produce <
preciată de întregul colectiv pentru felul în care lucrează.