Page 9 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 9
Tovarăşului. Nicolae Ceausescu
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
9 9
i-a fost înmînat
„Ordinul Olimpic de Aur“
a-i
o
a
Nicolae
a r ă ş u
S O C I A L I S M U L ral T ai v Socialiste l Comunist ternaţional Olimpic în de semn nia, ca o recunoaştere de
Ceauşescu,
conferi cea mai înaltă dis
dumneavoastră
meritelor
secretar
gene
tincţie
Partidului
olimpică,
eminente la cauza sportu
Român,
preţuire
a
preşedintele
lui mondial şi a fidelităţii
de
deosebită
Repu
dumneavoastră
faţă
blicii
sprijinului
România,
al
neprecupeţit
personal
idealul olimpic, am mărea
în
preşedintelui
pe
staţiunea
Neptun,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. a prindt, vineri, 2 august, ţării noastre, României so al onoare de a vă decerna
preşedintele Comitetului In cialiste, faţă do idealurile „Ordinul Olimpic de Aur“.
Sj AL C O R I Ş U I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ternaţional Olimpic, Juan olimpice Oaspetele a elo Mulţumind pentru dis
Antonio Samaranch, aflat giat preocuparea constantă tincţia acordată, a luat cu-
în ţara noastră pentru a a preşedintelui Nicolae vîntul tovarăşul NICOLAE
înmîna şefului statului ro Ceauşescu pentru dezvol CEAUŞESCU.'
Anul XXXVII, nr. 8 622 SIMBATÂ, 3 AUGUST 1985 4 pagini - 50 bani mân „Ordinul Olimpic de tarea mişcării sportive şi Cuvîntarea a fost urmă
Aur", cea mai înaltă dis olimpice din România, ară- rită cu deosebit interes şi
tincţie olimpică. tînd că a avut ocazia să subliniată cu vi' aplauze.
La solemnitate au luat cunoască nemijlocit parti
T o v a r ă .şui Nicolae
In cadrul unei vizite de lucru în unităţi parte tovarăşii Emil Bobu, ciparea de masă, entuzias Ceauşescu a fost felicitat
Ludovic Fazekas, Ion Sto tă, a tineretului din ţara
ian, Ioan Totu, Silviu noastră la manifestările cu căldură de cei prezenţi
ale marinei militare din Mangalia Curticeanu, alto persoane sportive din cadrul „Da- pentru ordinul conferit.
oficiale. ciadei . în încheiere, pre La încheierea solem
11
Adresîndu-se tovarăşului şedintele Comitetului Inter nităţii, tovarăşul Nicolae
s-a
Ceauşescu,
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Nicolae Samaranch a Juan naţional Olimpic a spus : Ceauşescu atmosferă întreţinut,
e
l
cordială,
într-o
Nicolae
u
D
Antonio
a-
n
m
o
în
decizia,
nunţat,
Internaţional Olimpic.
Republicii Socialiste Româ
mitate, a Comitetului In unani Ceauşescu, preşedinte al cu preşedintele Comitetului
a inaugurat
crucişătorul „Muntenia 1 1 fn cinstea Zilei de 23 August
T o v a r ă ş u 1 Nicolae aspect sărbătoresc. Portre Ceauşescu şi tovarăşei Materiale recuperate an, din fierul vechi pre
recupe
lucrat
aici
s-au
Ceauşescu, secretar gene tul conducătorului partidu Elena Ceauşescu, semn al şi refolosite rat 132,8 tone diferite
ral al Partidului Comunist lui şi statului se afla în profundei preţuiri şi con metale neferoase; 3,1 tone
Oamenii
din
muncii
Român, preşedintele Repu cadrat de drapele roşii şi sideraţii purtate de ostaşii cadrul uzinei nr. 8 a C.S. nichel, 1,0 tone crom, 350
blicii Socialiste România, tricolore. Era înscrisă cal marinei noastre militare. Hunedoara acţionează stă kg molibden, însemnate
comandantul suprem al da urare „Trăiască Parti A avut loc un moment ruitor, în lumina sarci cantităţi de hîrtie, dis-
forţelor noastre armate, a dul Comunist Român, în emoţionant. în aplauzele nilor trasate, pentru re cur; abrazive, ulei recu
efectuat, vineri, 2 august, frunte cu secretarul său celor prezenţi, tovarăşul cuperarea şi valorificarea perat, camere şi anvelo
împreună cu tovarăşa Elena general, tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu a tăiat unor cantităţi cit mai pe. De asemenea, în ace
Ceauşescu, o vizită de lu Ceauşescu !“. De asemenea, panglica inaugurală a aces mari de metale neferoase, eaşi perioadă, colectivul
cru în unităţi ale marinei erau marcate cele două de tei nave, pe care a denu alte materiale deosebit hălzii 44 a recuperat 07G
militare din Mangalia. cenii de la istoricul Con mit-o „Muntenia". în con AUGUST
Această vizită, la care gres al IX-lea al P.C.R., tinuare, a fost vizitat cru dc importante în activita tone cărămidă şamotă şi
au participat tovarăşii Emil care a ales pe tovarăşul cişătorul, care răspunde, tea dc producţie. In pe 1 892 tone cărămidă ba
Bobu, Tudor Postelnicu, Nicolae Ceauşescu în su prin concepţie şi echipa L ____________________ I rioada trecută din acest zică măcinată.
Ion Stoian, Silviu Curti- prema funcţie de conduce ment, prin calitatea exe
ceanu, precum şi Nicolae re în partid, inaugurîndu-se cuţiei, tuturor cerinţelor,
Mihalache, prim-secretar cea mai strălucită perioada numărîndu-se printre cele în frunte —
al Comitetului judeţean din istoria patriei. mai mari şi moderne nave sectorul III
Constanţa al P.C.R., a pri Un mare număr de os ale marinei noastre mili
lejuit examinarea unor as. taşi ai marinei militare se tare. Minerii din sectorul III
poete importante privind aflau aliniaţi în incinta u- T o v a r ă ş u 1 Nicolae de la I.M. Bărbăteni se
construcţia de nave de di nităţilor, precum şi pe Ceauşescu, tovarăşa Elena mobilizează exemplar în
ferite tipuri, dotarea ma puntea navelor situate în Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi producţie, depăşindu-şi
rinei noastre militare cu radă. din conducerea partidului lună de lună prevederile
mijloacele necesare, cores în cadrul vizitei, tovară şi statului au fost invitaţi de plan şi mcnţinîndu-so
punzător prevederilor di şului Nicolae Ceauşescu, să cunoască diferitele com pe primul loc în întrece
rectivei comandantului • su tovarăşei Elena Ceauşescu, partimente ale navei, pre rea socialistă pe între
prem. le-au fost înfăţişate reali cum şi tehnica de luptă prindere. De la începutul
La sosire, tovarăşul zări recente ale construcţiei cu care este înzestrată.
Nicolae Ceauşescu a fost navale din ţara noastră. anului, ei au extras su
întâmpinat cu înalte ono De pe puntea superioară plimentar sarcinilor de
ruri militare. La cheu se afla ancorat se puteau vedea, într-o im plan o cantitate dc 3 700
un crucişător, avînd arbo presionantă panoramă, na tone dc cărbune pentru
Gcneral-colonel Constan rat, în cinstea sosirii co ve ale marinei militare a-
tin Olteanu, membru al mandantului suprem, ma costate la ţărm — cele mai cocs, spor de producţie
Comitetului Politic Execu rele pavoaz. multe construite în ultimii obţinut exclusiv pe sea
tiv al C.C. al P.C.R.. mi ani — care aveau ridicate ma productivităţii mun
nistrul apărării naţionale, înainte de a se urc? la max-cle pavoaz şi echipa cii, pe care o depăşesc,
a prezentat raportul. bordul crucişătorului, tova jele la bord, prezentând în medic, cu 300 kg pe
răşului Nicolae Ceauşescu .şi
O gardă alcătuită din tovarăşei Elena Ceauşescu onorul comandantului su post. Contribuţii mai mari
marinari a prezentat ono le-au fost prezentate, în prem. Tovarăşului Nicolae la realizările bune, de
„Corvinul“
Hunedoara.
dc
încălţăminte
rul. faţa unei machete, carac Ceauşescu i-au fost pre pînă acum au brigăzile Aici, Fabrica atelierul ciisut, au fost introduse din fluxul pro
în
in
S-a intonat Imnul de Stat teristicile tehnice şi func zentate detalii privind ca conduse de Vasile Fodor, ductiv, o serie dc maşini cu mare productivitate, de fabri
al Republicii Socialiste ţionale alo aceste; noi racteristicile tehnice şi de Constantin Onolrei, An- caţie românească. La o astfel de maşină lucrează şi Ma
atingerea
preocupată
Batoschi,
prezent
România. nave. luptă ale acestor nave, în dronic Grumăzcscu, Vasi- riana maxime a maşinii, adică în 800—1000 de perechi in capaci
numai
de
tăţii
Unităţile vizitate aveau, Tineri ofiţeri au oferit lc Cotea şi alţii. 8 ore.
în această dimineaţă, un flori tovarăşului Nicolae (Continuare în pag. a 4-a)
* - • — • — • — • • — • — • • — • — • — • — « — e r - » — # — • — ® — • — • — • — » — ® — a — • — o — •
Cartea de vizită a bunului gospodar — cantitatea de furaje depozitată
Cooperativa agricolă din surse ca la sortimentele de bună calitate, ceea cc evi hrăniri şi îngrijiri a anima
Băcia a acumulat o expe fibroase şi grosiere să se VARA SĂ PREGĂTIM IERNATUL denţiază grija sporită ce se lelor. Ca urmare, zilnic
rienţă valoroasă în privinţa creeze o rezervă de peste acordă formării unei mătei unitatea livrează la fondul
asigurării din producţie 30 la sută comparativ cu A N I M A L E L O R ! cu potenţial biologie ri de stat peste 1 000 1 lapte,
proprie a întregului nece necesarul. Important de dicat. Cultura de lucerna iar indicele de natalitate
sar de furaje pentru pe reţinut este că s-a pus ac ocupă aici 40 de hectare, realizat la specia bovine
rioada do stabulaţie, fapt centul pe producerea unor rile C.A.P. şi fermei zoo. luccrnă este depozitată in din care 15 ha au fost este de 85 la sută.
ce se regăseşte şi în înde nutreţuri cu valoare nu tehnice strângerii la timp fînare, evitîndu-se orice însămînţate în primăvară. Transportul şi depozita
si fără pierderi a tuturor
plinirea şi depăşirea preve pierdere sau deprecie rea nutreţurilor s-a făcut
tritivă ridicată, lînul de lu resurselor do furaje, pre re. De notat că pen Strădania în vederea a- atît cu mijloacele coope
derilor de plan în sectorul cerna contribuind la obţi cum şi calităţii nutreţurilor sigurării unei bogate baze rativei agricole, cît şi cu
zootehnic. Acţionând cu nerea unor producţii spo depozitate. De altfel, aşa tru tineretul bovin desti furajere pentru viitoarea atelajele membrilor coope
răspundere şi spirit gospo rite de carne şi lapte. cum se poate vedea şi in nat reproducţiei fînurile perioadă de stabulaţie este ratori, la acţiunile amin
dăresc, unitatea dispune de O atenţie deosebită a imaginea de mai. jos, în s-au depozitat separat, a- dublată acum de grija spo tite remareîndu-se, între
condiţii ca şi în acest an acordat .şi acordă conduce treaga cantitate de fin de cestea fiind de cea mai rită ce se acordă bunei alţii, Vasile Oprea, Andrei
să-şi creeze o importantă Toma şi Vasile Bxlţ
rezervă la nutreţuri la toa Rezultatele constant bune
te sortimentele, în prezent obţinute de . C.A.P. Băcia
avînd depozitate în baza în înfăptuirea sarcinilor
furajeră 700 tone siloz, 280 cc-i revin din progx'amui
tone lin de lucerna .şi peste judeţean de dczvoltai-e a
200 ţone lîn natural, Ioan zootehnici şi din progra
Barb, preşedintele C.A.P., mul de autoconducere şi
autoapi’ovizionarc terito
ne spunea că pentru pe rială sînt urmarea fireas
rioada de stabulaţie nece că a preocupării organi
sarul este de 1 000 tone zaţiei do partid şi condu-
suculente, 400 tone fin şi cex’ii unităţi; pentru a
400 tone grosiere. Din si
tx-anspune în fapte impe
tuaţia prezdatată, reiese că rativele noii revoluţii a-
la fibroase s-a depozitat grare, pentru a valorifica
deja o cantitate mai mare eficient întreg potenţialul
decât necesarul. De altfel, productiv al unităţii.
interlocutorul ne-a precizat
că unitatea dispune de re N. TIRCOB