Page 90 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
20,00
Oamenii, faptele lor definesc experienţa înaintată S-au asimilat inelele de suspensie 20,20
La Întreprinderea antrepri in perioada care a trecut ta Emerich Fazekaş, pensio Multe exemple de noi maistrului Nicolae Irimie, Noul, experienţa înainta 20,35
ză pentru construcţii şi mon din 1985, oamenii muncii din nar), fierarii-betonişti din e- tehnologii, îmbunătăţiri, de a şefului de echipă Dumi tă, nu cunosc graniţe li ,20,50
taje miniere (I.A.C.M.M.) Pe Brigada Lupeni - Valea de chipa lui losif Borşodi care organizare mai eficientă a tru Bătrîna, şi execută trei mită, pătrund viguros în
troşani, discutăm despre fap Brazi au dat în funcţiune, acţionează în toată brigada, reparaţiilor la vagoane se operaţii distincte: decupare toate domeniile. La I.M.M.R. 21,35
tele de muncă obişnuite ale peste plan, şapte obiective. de la Valea de Brazi la pot da la întreprinderea interior şi colţuri, matriţa- Simeria, prin realizarea
constructorilor, apoi trecem Reprezintă acest rezultat o Ţebea şi mulţi alţii. Impor mecanică de material ru re propriu-zisă şi debavu- celui de-al doilea set de 21,50
la cele despre care spunem experienţă pozitivă ? „Noi tant de subliniat este că lant Simeria. Cel mal re rare — calibrare. Materia matriţe (în curs de exe
In mod curent că „ies din ne-am făcut doar datoria"- acolo unde organizarea mun cent exemplu este asimila cuţie) în vederea echipării 22,00
comun", la experienţa pozi ne-a răspuns cu modestie cii este optimă, unde se cu rea în execuţie a inele presei de 630 tone forţă,
tivă acumulată în procesul lăcătuşul loan Popa, şeful nosc în amănunt sarcinile lor de suspensie dc Ia tre I.M.M.R. SIMERIA de la secţia a Il-a, se va
cotidian al activităţii - în unei formaţii de lucru. Da, de producţie de către fie nurile de roţi. , acoperi integral necesarul
confruntare directă cu greu însă a-ţi face datoria peste care om şi unde se mai a- Iuliu Bogdan, şeful ate primă : tablă de 25 mm — de inele de suspensie al ye
tăţile - şi care ar merita să sarcinile de plan este un dăugă greutatea conştiinţei lierului VI — mecanic, de OL 523 K. In lunile tre întreprinderii. Avantajele
fie difuzată în interiorul tu fapt pozitiv prin el însuşi. „A comuniste şi profesionale a la I.M.M.R. Simeria, ne-a tehnologiei despre care am
turor brigăzilor şi chiar în executa în aceeaşi unitate oamenilor, mîndria lor de a relatat cu amabilitate, oa cute de la punerea în func vorbit nu mai trebuie de BU
celelalte întreprinderi. Deci, de timp mai multe lucrări - scoate din mîini şi din recum surprins că un „a- ţiune a acestei tehnologii monstrate ; sînt mari, în cîiopi
există „vîrfuri" la I.A.C.M.M, preciza Gheorghe Antonie, isteţimea minţii, şi chiar din mănunt" — pentru el şi s-au realizat peste 4 000 folosul colectivului de aici, 6,30
agric
Petroşani ? Fără ezitare, ing. sufletul lor curat, opere mă pentru mulţi alţii din uni inele de suspensie. al întreprinderii. j urnii
Elisabeta Ciurea, şeful birou reţe, pe măsura acestui tate —- poate stîrni interes. rcvol
lui producţie,' numeşte colec I.A.C.M.M. timp glorios, acolo balanţa — In ultima vreme au şului
răspu
tivul din brigada Lupeni - va semnala întotdeauna apărut perturbări serioase Recondiţionarea — sursă tores
Valea de Brazi, iar ing. Luca PETROŞANI existenţa unei experienţe în aprovizionarea din ţară Revis
Suciu, directorul tehnic al în cu inele de suspensie. Pie rieru
lctin
treprinderii, ne vorbeşte des înaintate, se va înclina spre se, se ştie, deosebit de de aprovizionare! punct
pre sing. Carol Ridzi care adjunct şef de brigadă - acest adevăr. Dacă nu în importante în rularea în 10,00
10,05
conduce aceeaşi brigadă de presupune în primul rînd pri totdeauna această experien siguranţă a vagonului. Con Recondiţionarea pieselor recondiţionaro a pieselor 10,25
la începutul actualului cin cepere profesională, muncă ţă poate fi precizată, nu secinţa ? Ne-am trezit cu de schimb şi subansamblc- de schimb şi subansamble- Bulei
cinal. în ordine, disciplină, unitate este nici un necaz. Ea exis liniile blocate. Multe va lor este domeniul în care lor are la bază organiza Vrea
Care sînt, acum, argumen de acţiune a colectivului. tă, se simte, vibrează în goane, după reparaţie, nu colectivul întreprinderii e- rea temeinică şi pe baze blicil
tele concrete ale celor peste Lăcătuşul loan Popa, împreu fiecare om al colectivului de puteau fi livrate benefi lectrocentrale Deva are o ştiinţifice a acesteia, pre ştiri
tru
600 de oameni ai brigăzii nă cu echipa sa, a execu muncă, face parte -integran ciarilor din cauza lor. Pe bună experienţă şi tradi cum şi străduinţele între Din
Lupeni - Valea de Brazi ? tat toată instalaţia de la tă din oameni. Iar la Bri acest fond s-a născut îdeca ţie. începuturile acestei gului colectiv care a văzut 13.00
Uucli
Le-am aflat direct de |a puţul cu schip Lupeni. în gada Lupeni - Valea de asimilării inelelor. activităţi trebuie căutate, în „recondiţionare" o sursă mi cî
sursă. prezent acţionează în 3 Brazi a I.A.C.M.M. Petroşani — S-a investit deci inte în urmă cu ani, în situa importantă (internă !) de... na r;
— In cincinalul care se în puncte : probe la puţul 8 acesta credem că este ade ligenţă şi preocupare, iar ţiile ce au impus asigura aprovizionare tehnico-mate- nate
Bulct
cheie în acest an - ne-a Valea de Brazi, tot aici vărul : experienţa înaintată zestrea tehnică a unităţii rea unor piese de schimb rială. O experienţă pozitivă Pcnti
declarat sing. Carol Ridzi - instalaţia de transport a sînt oamenii, colectivul pu s-a îmbogăţit cu o nouă „absente" din magazia pro- poate fi consemnată şi în Ic sc
colectivul brigăzii a ocupat 'cărbunelui de la puţul cu ternic format aici ! tehnologie... Rcvis
mereu primul loc în întrece schip la stocul de avarii, şi — Era şi nevoie. Anual I. E. D E V A clio i
muzi
rea socialistă pe întreprin la lucrările din Lupeni—sud". consumăm peste 10 000 de Radii
Proiectantul'
actua
inele.
întreprinderea
chimică
dere. Intre realizările obţi Alţi oameni care îşi fac Orăştie, secţia poliurctan. lei tehnologii este inginerul prie, însă strict necesare ce priveşte organizarea e- tural
22.00
nute în aceşti ani, construc „numai datoria" sînt : elec Instalaţiile din hala piese Ovidiu Mure.şan. Cele trei pentru remedierea operati videnţei pieselor de schimb Radi.
tateli
torii noştri se mîndresc cu tricienii din echipa lui Oltcit sînt in buna îngri matriţe, adaptate condiţii vă a defecţiunilor acciden care se recondiţionează. Noct
jire a mecanicului cu în
puţul cu schip de la I. M. Nicolae Viziru, care au ter treţinerea, Ludovic Clscr. lor de care dispunem, au tale ivite la agregatele Astfel, după identificare, 24,00
Lupeni. Este o lucrare in minat recent, intr-un termen Faptul ii asigură aprecie fost realizate în cadrul ate energetice. In timp, pe fiecare piesă se predă la
premieră naţională, deosebit scurt şi de calitate, toată rea colectivului de muncă, lierului mecano-energetic, măsura creşterii volumului magazie însoţită de un
concretizată prin locul I
de complexă. Puţul cu schip instalaţia electrică de la 3 pe secţie in intrecerea so sub coordonarea atentă a lucrărilor de reparaţii, a „bon" în care sînt speci
de la Lupeni are două ma obiective din Valea de Brazi cialistă. crescut şi necesarul de pie ficate : valoarea iniţială a
şini de extracţie - una fiind şi Uricani, instalatorii |ui se de schimb — atît ca nu piesei, gradul de uzură,
montată în 1983, iar a doua Adam Giinther şi Ilie Jianu, măr cît şi ca diversitate valoarea piesei uzate şi va DE
în acest an, la sfirşitul lu dulgherii din formaţiile con — fapt cc a impus spori loarea maximă a lucrărilor bunf
nii mai. in prezent, opera— duse de Mihai Haivas, Toma rea reperelor recondiţiona dc recondiţionare (care nu cui
HUN
etalon a capacităţii profe Achiriloaie şi Dumitru Radu te. Astfel, faţă de anul poate depăşi 40 la sută din vind
sionale a colectivului nostru (care a primit, de circa o 1980, în 1984 s-a realizat valoarea piesei noi). Pe A);
funcţionează la capacitate. lună, ştafeta răspunderii de un volum de recondiţionări baza tehnologiilor specifice, (Moc
cu 36 la sută mai mare, atelierul mecanic al între (Flai
iar numărul reperelor a prinderii efectuează recon- extri
crescut dc la 21 la 63. diţionarca şi predă, din Cast
Sarcinile de plan pe 1984 nou, piesa la magazie ct PET
Suitori cu găuri lungi au fost depăşite, la acest o valoare finală compusă (Par
capitol, cu 1 502 000 Ici, iar din preţul piesei uzate şi va
pentru anul 1985 este pre costul lucrărilor de recon
Din priceperea şi expe eru. Rolul lor ? Servesc văzut un volum de recon Noie
rienţa minerilor de la Deva, la transportul gravitaţional diţionări de 32 milioane diţionare. Această „valoa veni
aici a izvorît o metodă ori al minereului din subetaje lei — superior realizărilor re finală" nu poate depăşi lui
ginală de săpare a suitori la nivelul orizontului de de anul trecut cu 5 498 000 80 la sută din preţul piesei Sosc
lor i cu găuri lungi. Po bază. Tehnologia pe care lei. noi ! De aici, piesele re re (
vestea acestor suitori este o aplicăm astăzi înlătură condiţionate sînt dirijate, Circ
scurtă. S-o urmărim : total aceste nereguli, în Dezvoltarea substanţială în mod organizat, acolo NOA
— Cum începe ea, tova plus creşte viteza de îna la I.E. Deva a activităţii de unde este necesar ! (Mu
răşe ing. Serghie Niţă, şei intare şi reduce considera Nem
de secţie coordonator la bil costurile de execuţie. BRil
mina Deva ? — In ce constă această Profesionişti în economisirea ... timpului (Ste
— Trecerea în ultimii ani tehnologie ? Răm
la exploatarea cu surpare —■ într-un cadru de sus Ca peste tot, la Secţia re - Timpul trebuie, intr-ade diază documentaţia fiecărei Există in combinat, in medie, cote
în subetaje — metodă de ţinere a instalaţiei, un per paraţii siderurgice din ca văr, economisit pentru pro reparaţii, cu muit înainte de 10-15 puncte de lucru unde ra);
mare productivitate, care forator PK-60, capete deta- drul Uzinei nr. 5 a C.S. Hu ducţie — ne-a declarat ing. a fi executată. Aceasta o f e se efectuează simultan repa veni
nedoara, hirtiile care vor Emeric Drăgan, şeful secţiei. ră posibilitatea pregătirii op raţii de către formaţiile lui
IIA1
E. M. D E V A besc despre lucrările finali La noi s-a impămîntenit în time a reparaţiilor pe an noastre, in tot acest timp BRA
zate sînt cusute cu grijă acest sens obiceiul de a sa mble şi subansamble. Con s-a organizat şi locul de CÂL
în dosare şi păstrate în du calcula din capul locului, cret, acestea se ridică de muncă iar ansamblele mari cult’
se pretează bine la condi şabile şi doi muncitori lapuri metalice cenuşii. Fie înainte de a incepe repara la secţia construcţii metalice au fost transportate acolo, tist
ţiile noastre de zăcămînt — pentru dirijarea perforării. care reparaţie efectuată are ţia, cu cit putem scurta ter şi de la cele două secţii la indemina oamenilor. Lu reşu
a determinat creşterea nu Dispunem, la ora actuală, un dosar pe coperta căruia menul planificat. O zi, două, mecanice şi se aduc în hala crarea poate incepe şi in rată
mărului de suitori in blo de două asemenea instala e scris şi timpul de „imobi. trei, sau cel puţin un număr noastră de reparaţii. Aici se mod sigur timpul planificat
cul exploatat. Mai exact ţii pe fiecare schimb. lizare" a agregatului... Cup de ore, cind lucrarea este pregătesc, la sol, marile an- prin grafice va fi scurtat
spus, pentru realizarea pla — Cum se lucrează efec torul nr. 4 de ia O.S.M. I o simţitor dacă, în continuare,,
nului la minereu extras, tiv ? fost reparat intr-un termen se asigură şi o asistenţă
trebuia să „batem" anual — Se perforează mai mai scurt cu 4 zile faţă de UZINA NR DIN C.S.H. tehnică de inalt nivel, dacă
mai mult de 1000 ml de multe găuri grupate între cel planificat. La macaraua există şi disciplină, iar fon
suitori. De aici s-a pornit, două orizonturi şi se puşcă de 300 ti de la O.S.M. II, dul de timp se foloseşte in. TL
de la necesitatea măririi ascendentul. Minerii nu reparaţiile s-au terminat cu mai complexă. Nu întotdea samble ce vor fi montate tegral. La noi, aceşti „dacă" azi,
metrajului la asemenea lu mai pătrund acum în sec 5 zile mai repede. Cupto una ni se îndeplineşte do la agregatele siderurgice. De nu mai există de multă me
crări, o creşterii producti ţiunea suitorului, dgci nu rul electric nr. 1 de la O-E. rinţa, aşa cum am vrea exemplu, la cuptorul nr. 4 vreme !". rul
cădi
vităţii muncii, în condiţii mai planează nici un pe I a fost repus in funcţiune noi, insă reuşim mereu să de la O.S.M. I s-au pregătit, După toate cele aliate la ploy
le asigurării protecţiei mi ricol asupra lor. Totodată, tot cu 5 zile mai devreme, efectuăm reparaţiile sub la sol, 5 ansamble mari: „reparaţii siderurgice" se cări
nerilor. Idei şi soluţii productivitatea a crescut iar macaraua de 100 tl de la timpul prevăzut in grafice. longeroane, camere superioa poate afirma că oamenii a- cam
voi
au fost multe. Din expe cu peste 30 la sută, reali- aceeaşi secţie — cu 3 zile. In munca harnicului co re, camere inferioare, plat cestei secţii acţionează ca tul
rienţa proprie, studierea zîndu-se anual o economie Schimbarea aparatelor de în lectiv — pentru care timpul formă spate şi transportor adevăraţi profesionişti ai do non
revistelor de specialitate, valorică de circa 800 000 cărcare ia furnalele nr. 5, 8 este chiar un bun material, zgură. Se înţelege că fiecare meniului. Şi, în primul rînd, cu
la 4
minerii noştri au cristali lei. Ga metraj, în 14 luni, şi 9 s-a făcut cu o reducere de valoare inestimabilă — din acestea se compune din ei sînt profesioniştii timpului turi
zat însă una singură, cea brigada lui Bodo Janoş, de 8-12 ore, pe fiecare fur s-a cristalizat un adevărat o mulţime de subansamble. material, de aur, pe care îl prin
despre care vorbim. specialistul nostru în ase nal, a timpului de staţionare. proces de pregătire şi efec Longeroanele, ca să dăm un dăruiesc cu generozitate de,
— Ce importanţă au sui menea lucrări, realizează Bătălia cu timpul este una tuare a reparaţiilor, un fel caz, au 12 piese mar! producţiei siderurgice, prin tre
torii ? peste 2 000 ml de suitor. din coordonatele activităţii de abac prin care se re (grinzi) şi 16 antretoaze (ele acţiuni sigure, bine puse la La
— Foarte mare. Fără ei, Cel mai important lucru din secţia de reparaţii side zolvă toate lucrările. „In mente de legătură). In ace punct. băt<
Voi
mineritul nu se poate con este faptul că reuşim să rurgice. Oamenii acţionează laşi timp, se organizează de
cepe. Cel puţin deocam asigurăm condiţii optime permanent cu scopul de o primul rînd - ne-a declarat forţa de muncă, se stabilesc des«
dată. Insă se sapă greu, exploatării şi transportu „păstra" pentru funcţionarea Nicolae Burtică, preşedintele echipele care vor acţiona în Pagină realizată de izol
cu multă forţă de muncă lui de minereu, să creştem utilajelor „bucăţi" cît mai comitetului sindicatului — ta reparaţia respectivă, cele MARIN NEGOITĂ, alo<
poa
expusă accidentării cît timp eficienta muncii în sub mari din timpul afectat, prin nivelul factorilor responsabili care vor interveni în diferite LIVIU BRAICA cal
se află în secţiunea de lu- teran. grafice, reparaţiilor.. din secţia noastră se stu puncte la caz de nevoie etc.