Page 91 - Drumul_socialismului_1985_08

644 • VINERI, 30 AUGUST 1985 Pag. 3

în conducerea economiei în profil
JU TIMPUL
Crearea, Parcului Naţional
LIBER teritorial, consiliul popular se afirmă
Retezat — eveniment de

•
EXPOZIŢII. La Cili- I
EVIZIUNI cu competenţă şi autoritate hui sindicatelor din Sime- ( importanţă majoră în
ria s-a deschis expoziţia s
de fotografii artistice cu |
(Urmare din pag. 1) autoaprovizionarea terito­ iniţiativă proprie, mobili- lucrări aparţinind lăcătu- I acţiunea de ocrotire
rială. In cadrul sesiunilor zînd locatarii la acţiuni or­ ţului Kalrnan Straharsky, *
urnal consiliului popular au fost ganizate, deputaţii Viorica membru al cercului foto |
ilitatca ui eco- cu un excedent anual de analizate şi dezbătute pro­ Rişcuţia, Adrian Iordache, din cadrul instituţiei. Ex- I
0 peste 75 mii lei. poziţia cuprinde 20 foto- «. a naturii în România
blemele majore ale reali­ Florea Bărbulcscu,. Violeta grafii reprezentind peisaje I
in mondial Care au fost metodele ţi zării sarcinilor de plan în Dimitriu, Zasloţi Francisc, industriale, portrete ş.a. '
tealrMl artelor, stilul de muncă ale orga­ toate domeniile de activi­ Kelemen Ghezn. In întîl- Prin intermediul acestei ' Capodoperă a pămîntului Alexandru Borza să ia mâ-
tă tv. a „Cin- nului local al puterii de tate, făcîndu-se tot mai nirile cu alegătorii, pe cir­ manifestări se aduce o I românesc, Masivul Retezat suri tot mai energice. Ast-
lîomfmiei" stat ? concretă participarea di­ cumscripţii electorale, în- caldă cinstire oamenilor şi * se profilează cu vîrfurile lui fel, la primul Congres al
ale muncii — — Desfăşurînd o amplă rectă a deputaţilor, a mem­ tîlniri devenite cu adevă­ realizărilor din anii socia- » semeţe pe bolta de necu- Naturaliştilor din România,
lismului, îndeosebi din ui- I
1 Ccauşescu activitate organizatorică, de brilor comisiilor perma­ rat „tribune ale democra­ timii 20 dc ani, perioadă * prins a cerului, oferindu-ne ţinut la Cluj în 1928, Al.
analiză şi decizie, Consi­ nente la soluţionarea unor ţiei", fiecare deputat pre­ pe care întregul popor, | cu dărnicie aspecte peisa- Borza prezintă un amplu
derea progra- liul popular al municipiului probleme de interes ob­ zintă dări de seamă cu cu neasemuită miiulric, o I gistice unice în Carpaţii referat intitulat „Problema
numeşte ..Epoca Nicolae *
i. Deva — sublinia Petru ştesc. Măsurile şi sarcinile privire la activitatea de Ceauşcscu". României. Relieful său săi- protecţiei naturii în Româ-
Iacob, secretarul Comitetu­ ce au reieşit din hotărîrile mobilizare a cetăţenilor ia batic, numeroasele urme nia", insistînd asupra nece-
lui executiv al Consiliului şi deciziile adoptate în ca­ conducerea şi rezolvarea • RECITAL DE POEZIE ' ale glaciaţiunii cuaternare, sităţii creării unui parc
popular municipal — a reu­ drul sesiunilor sau şedin­ problemelor de dezvoltare PATRIOTICA. Staţia C.P.R. | bogăţia şi diversitatea fio- naţional în Masivul Retezat,
Simeria-călători a găzduit 1
şit să asigure participarea ţelor de comitet executiv a oraşului. recitalul de poezie patrio- J rei şi faunei au constituit Un pas înainte în reali-
cetăţenilor la îndeplinirea au fost repartizate cu răs­ Proiectul planului dc dez­ tică „înaltă cinstire pre- I determinante majore pentru zarea acestui ţel l-a consti-
:ŞTI l: c,00 Ka- indicatorilor de plan şi a punderi pe membrii comite­ voltare economico-socială şedintclui ţării", organizat v înfiinţarea primului nostru tuit promulgarea Legii pen-
de biblioteca clubului sin- I
nul dimineţii ; angajamentelor asumate în tului executiv, pe deputaţi a muncipiului în profil te­ dicatclor din localitate. A | pa-rc naţional. tru protecţia monumentelor
ordinea zilei’ în întrecerea socialistă. Por­ ritorial cupiânde prevederi fost omagiată personalita- v Era cu neputinţă ca, oda- naturii din 1930, completată
i ; 7,00 Kadio- şi conducătorii unităţilor tă cu primele acţiuni de cu legea modificatoare din
0 La chemările nind de la necesitatea în­ economice, urmărindu-se şi obiective deosebit de tea tovarăşului Nicolae j
ire ale tovară- tăririi continue a sistemu­ rezolvarea acestora la ter­ mobilizatoare. In perioada Ccauşescu, secretarul ge- I ocrotire a naturii din ţara 1933. In temeiul acestei
olae Ccauşescu, lui democraţiei socialisto, următoare sînt prevăzute ncral al partidului, pre- J noastră, să nu se fi în- legi s-au înfiinţat Comisiu-
nostru munci- menele stabilite. şedinţele Romfiniei socia- | dreptat atenţia specialiştilor nea Monumentelor Naturii
iponsabil ; 8,00 aplicării ferme a principii­ Rezultate remarcabile în creşteri importante la pro­ liste. ,
esei ; 8,10 Cu- lor autoconducerii şi auto- întreaga lor activitate pro­ ducţia marfă industrială, la
)diilor; 9,00 Bu- metale neferoase în con­
tiri ; 9,05 Răs- gestiunii teritoriale, a parti­ fesională şi obştească, de
ascultătorilor ; cipării nemijlocite a cetă­ mobilizare a colectivelor centrate, construcţii de ma­ .RETEZAT— 50'
clin de ştiri ; ţenilor municipiului la din care fac parte pentru şini la utilaj minier, la
ţa şi viaţa ; producţia de energie elec­
folcloric ; 11,00 conducerea întregii activi­ îndeplinirea sarcinilor eco­
le ştiri ; 11,05 tăţi, s-a organizat cu bune nomice au obţinut deputa­ trică. Realizarea integrală asupra acestui grandios din Bucureşti şi, apoi, comi-
ştiu ; 11,35 Pu- rezultate cunoaşterea şi a acestora solicită compe­ Fabrica de producţie in­ masiv. Naturalistul Alexan- siunile regionale printre
12,00 Buletin de ţii Iosif Belea, Otilia An- tenţă şi autoritate în con­ dustrială mică şi prestări dru Borza este primul om care şi Comisiunea Monu-
1 De toate pen- dezbaterea amplă a proiec­ drăşescu, Aurel Danciu,
turiştii ; 12,30 telor planurilor de dezvol­ Sergiu Sbuchea, Ioan ducerea fiecă'rei unităţi e- servicii Hunedoara, atelie­ de ştiinţă care arăta - încă mentelor Naturii pentru Ar-
ira folclorului; conomice, mobilizarea tu­ rul covoare. Sute de mii din 1916 în articolul inti- deal, cu sediul la Cluj.
i l l ' - 15,00 tare economico-socială în Nicolae Pirvu. în direcţia dc noduri au făcut miinile tulat „Din lumea plantelor" Cu sprijinul acesteia s-a
ub ; Bule- profil teritorial a munici­ gospodăririi şi înfrumuse­ turor oamenilor muncii la
i ; io,,, Tribu- piului, a bugetului local, ţării cartierelor, a întreţi­ îndeplinirea în condiţii co­ harnicelor lucrătoare Maria publicat în ziarul „Unirea" convocat, Ia 12 noiembrie
16,40 Coordo- respunzătoare a indicatori­ Bislriceanu şl Maria Bar- din Blaj — că Retezatul şi 1933, la Deva, o şedinţă ţ
nomicc ; 17,00 precum şi a programului nerii străzilor oraşului şi bu, pentru ca firele de lină
Ie ştiri ; 17,05 privind autoconduccrea şi imobilelor au manifestat lor de plan şi a angaja­ să devină splendide covoa­ văile din Munţii Făgăraşu- la care au participat toţi
trie ; 18,00 Ore- mentelor asumate în între­ lui sînt „locuri predestinate cei interesaţi în problema
Radiojurnal ★ cerea socialistă, asigurarea re persane, atit dc apre­ ca să fie transformate în înfiinţării Parcului Naţional
:ernaţională ra- ciate in Anglia, S.U.A., Ita­
îică, informaţii, participării maselor de ce­ lia şi multe alte ţări in parcuri naţionale". Pentru Retezat, Expunerea profe-
Sport ; 20,00 tăţeni la întreaga activita­ împlinirea acestui deziderat, sorului Borza asupra în-
il * Seară cul- Eforturi stăruitoare pentru te economico-socială a mu­ care sînt exportate.
.a sugestia dv.; nicipiului, la conducerea în numele Grădinii bota- semnătăţii ştiinţifice a creă-
:i intr-o oră * Foto N. GHEORGHIU nice a Universităţii din rii parcului naţional şi dis-
ti; 23,00 Rezili­ treburilor obştii. Cluj, profesorul Borza in- cuţiile la care au luat parte
erii Loto; 23,05 colectarea materialelor
nuzieală; 23,55— tervine, in 1923, la Direc- diferiţi reprezentanţi ai au-
in de ştiri. ţia generală pentru reforma torităţilor locale au avut
(Urmate din pag i) re a risipei. Ipan Poraicu, agrară din Cluj, cu o a- drept urmare întocmirea u-
—rum secretarul adjunct cu pro­ dresă în care subliniază „ P roiect de rezoluţie de
n ui
prealabilă, au fost stabili­ bleme de propagandă al că : „reforma agrară care °^ Comisiunea Monu-
re
c
te comisii de coordonare pe comitetului de partid a]
puncte de lucru, care ur­ întreprinderii, sublinia : „O se înfăptuieşte în zilele mentelor Naturii pentru
s
Căpitanul răz- măresc, în principal, re­ cale principală de recupe­ noastre e te cel mai fericit Ardeal, proiect ce a fost
„
’atria); Burla- cuperarea metalului, piese­ prilej de a crea parcuri _ . adoptat in 1934, de către
torit (Arta) ; lor uzate sau provenite din rare a costurilor ti consti­ naţionale şi rezervatîuni na- Comisiunea centrală din
,RA: Fata care tuie valorificarea pe schră
i (Modern, sala utilaje casate şi dezmem­ largă a materialelor rcfo_ turale, terenuri cu vegetaţie Bucureşti, iar constituirea
Parcului Naţional Retezat
mina nebunilor brate, deşeurile din hîrtie, losibilc, îndeosebi recupe­ străbună, nealterate încă de
sala B); Acasă cauciuc, textile ş.a. ----- spu­ rarea şi măcinarea restu­ mîna omenească, puse pen­ a fost publicată în Buleti­
Jandarmul şi nea ing. Ionel Lung, şeful rilor din mase plastice, re- tru viitor la adăpost de nul Comisiunii Monumente­
rii (Arta — serviciului plan, dezvoltare, turnate de diferiţi benefi­ schimbările adinei şi din lor Naturii (Nr. 1—4/1935)
Corv'-"ştilor) ; organizare. Odată colecta­ ciari din ţară. Astfel ne punct de vedere ştiinţific care reproduce textul jur­
■gI : , tlcanul te, toate aceste materiale acoperim în prezent o par­ dezastruoase". nalului Consiliului de Mi­
Undea, cînd- sînt depuse la depozitele te din necesarul de mate­ niştri, Nr. 593 din 22 mar­
a); Ziua Z (7 întreprinderii, cu notă de rii prime. Am utilizat în Istoria înfiinţării Parcului tie 1935.
i; LUPENI: A- predare, de unde sînt e- acest an peste 130 tone de Naţional Retezat, care se Prin conferirea calităţii
Marea Nordu- liberate pentru folosinţă măcinătură. Ce ne preocu­ poate reconstitui din lungul de parc naţional Retezatul
ral); VULCAN: prin bonuri de consum. Am pă în continuare ? înlătu­ schimb de adrese dintre
isurile eălătoa- creat acest cadru organi­ rarea pierderilor de materii Alexandru Borza şi autori- dobîndeşte o importanţă
ănul); LONEA: zat do vehiculare a mate­ prime din manipulare, de­ tăţile regimurilor trecute, ştiinţifică deosebită, constî-
Minerul) ; ANI- rialelor recuperate în sco­ pozitare. im purificarea de­ este plină de tergiversări şi tuind o valoroasă contn-
Zbor periculos pul evitării risipei, folosi­ şeurilor prin amestec în­ neaşteptate complicaţii da- buţie românească penitrii
:sc); URICANI: rii lor la întîmplare. Evi­ tre sorturi şi culori, a torită lipsei de interes pen- păstrarea patrimoniului na-
i ( R e t e z a t ) ; dent, o anumită categorie pierderilor de ulei, recupe­ tru cauza ocrotirii frumuse- tural o! Terrei.
deţl ca-n viaţă de materiale colectate nu rarea metalelor feroase şi ţilor naturale ale ţării. In-
şic); ORAŞTIE: mai intră în depozitele neferoase, a cartoanelor, tîrzierea apariţiei legii pen­ SILVIA BURNAZ,
(Patria); Lo- noastre, ei sînt folosite di­ recondiţionarea pieselor şi
Iristina (Flacă- rect, la locurile de muncă, subansamblelor, a plăcilor tru ocrotirea monumentelor Muzeul judeţean
AG1U-BÂI: A- de cei care au strictă ne­ de bază de la matriţele naturii îl determină pe Hunedoara - Deva
Marea Nordu- voie. Am realizat mari e- scoase din uz".
a de cultură); conomii pe scama acestor
bună
O
s-a
experienţă
Ziua Z (Dacia); materiale. acumulat la capitolul „3 R"
Fapt divers ; — Să concretizăm, ce la C.S.H. şi I.P.E.G.,
Adela (Casa de materiale s-au recuperat,
3IMERIA: Poli- tovarăşe inginer ? I.P.I.C.C.F., E.M. Deva, la SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
multe alte unităţi economi­
elincvent (Mu- — Gama lor este largă.
1A : Marfă fu- De cîte n-are nevoie pro­ ce din judeţ. „In cele peste DUMINICĂ, 1 SEPTEMBRIE lare • 20,25 Tezaur folcloric (color) JOI, 5 SEPTEMBRIE
ina). ducţia ? Cele mai iriipor- 10 milioane lei beneficii • 20,40 Imagini din R.S. Vietnam • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­
tante cantităţi însă, în pe­ obţinute suplimentar pla­ • 11,30 Telex • 11,35 Lumea co­ • 20,55 Roman foileton : „Citadela" litatea în economie • 20,35 Invitaţie
rioada trecută din acest an nului la I.M. Hunedoara, piilor * Xclefilmoteca de ghiozdan. (episodul 2 — color) • 21,50 Tele­ în studiourile Radioteleviziunii (co­
jurnal.
s-au înregistrat la lemn de în reducerea cheltuielilor „Baladă pentru Măriuca" (ultima lor) • 21,05 Memoria documentelor
mină — circa 220 mc, cale materiale la 1000 lei pro­ parte) • 12,40 Din cununa cântecu­ (color) • 21,20 Serial ştiinţific. „Pla­
ferată — 15 tone, traverse ducţie marfă cu 33,5 lei, lui românesc. Muzică populară (co­ MARŢI, 3 SEPTEMBRIE neta vie". Episodul 9 (color) • 21,54
pe perioada trecută din an lor) • 13,00 Album duminical (par­ Telejurnal.
— aproape 1000 bucăţi,
probabil pentru — aprecia Ioachim Lăscuţ, ţial color) • 14,30 Imagini libiene • • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­
gust 1985: Vre- conducte diferite — 7 tone, 14,45 însemne ale unui timp eroic. litatea în economie • 20,35 Victo­ VINERI, 6 SEPTEMBRIE
aătoare, cu ce­ armături metalice pentru preşedintele comitetului
rnit noros. Vor abataje — peste 1900 bu­ sindicatului din întreprin- Premiere urbanistice bucureştene. rii ale acestor ani de glorii. E- • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua­
i şi averse de . dere, se regăsesş şi efor­ Reportaj de Nicolae Ilolban (color) misiune de cîntece şi versuri • litatea în economie • 20,35 Amfitea­
oţite de descăr- căţi, guri de rostogol — turile şi preocupările colec­ • 15,00 închiderea programului • 20,50 în pregătirea forumului con­ trul artelor (color) • 21,15 Cadra»
ice. Pe alocuri, 120 bucăţi şi altele. De a- "'mondial • 21,30 Efigii ale muncii,
de apă căzute semenea, în cadrul secto­ tivului de mineri şi prepa­ 19,00 Telejurnal • 19,20 Ţara mea siliilor populare • 21,10 Seară de
1 15 1/mp. Vîn- ratori din Munţii Poiana azi. Epoca Ccauşescu — Năsăud — balet: „Raymonda" - dc Glazunov Anul XX • 21,50 Telejurnal.
la moderat din rului electromecanic s-au Ia timpul prezent (color) • 19,40 Cîn- (Selecţiuni. Interpretează baletul
ord-est, local recuperat şi recondiţionat Ruscăi in direcţia recupe­ tarca României. De pe marea sce­ : SIMBATA, 7 SEPTEMBRIE
ficări de pînă suplimentar planului piese rării, recondiţionării şi re- Teatrului Mare Academic de Stat din • 13,00 Telex • 13,05 La sfîrşit de
:m/h. Tcmpera- de schimb în valoare de folosirii materialelor utili­ nă a ţării pe micul ecran. Emi­ Moscova (color) • 21,50 Telejurnal.
ime vor fi cu- siune realizată în colaborare cu săptănrînă (parţial color) • 14,30
e 10 şi 15 gra- peste 4 milioane lei.-Nici zate în producţie". Exem­ Consiliul Culturii şi Educaţiei So­ Phenian ’85 • 14,45 Săptămina poli­
le maxime în- pe departe însă posibili­ plele ar putea continua. MIERCURI, 4 SEPTEMBRIE tică • 15,00 închiderea programului
26 grade. tăţile noastre în acest do­ Cu toate rezultatele po­ cialiste şi cu Comitetul de cultură • 19,00 Telejurnal • 19,20 In pregă­
i, vreme schlm- meniu nu sînt epuizate. zitive obţinute, mai sînt şi şi educaţie socialistă al judeţului • 20,00 Telejurnal m 20,20 Actua­ tirea forumului consiliilor populare
Mureş (color) • 20,20 Film artistic:
:u ceru] noros. Şi la „Chimica" Orăştie situaţii când nu sînt puse litatea în economie • 20,35 Partid, (color) • 19,35 Telcenciclopedia •
ploi şl averse în valoare toate posibili­ „înainte de sfîrşitul vacanţei- (co­ 20,00 Selecţiuni din gala concursului
însoţite de s-au căutat modalităţi spe­ lor) • 21,50 Telejurnal. popor — o singură voinţă. Emisiune
electrice şi cifice de valorificare de­ tăţile existente, ceea ce dc versuri • 20,45 Cabinet de infor­ dc interpretare şi creaţie de muzică
grindină. Pe plină, cît mai eficientă a impune ca acţiunii „3 R“ uşoară românească „Mamaia —
ntitatea de apă LUNI, 2 SEPTEMBRIE mare politico-ideologică • 21,05 Film
îşi 20 1/mp. Lo- materiilor prime în produc­ să i sc acorde atenţie ma­ 1985“ (color) • 20,50 Film artistic.
ţie, a tuturor materialelor, ximă în fiecare unitate e- • 20,00 Telejurnal • 20,15 în pre­ serial : „Limita posibilului". Episo­ „Cursa n-a fost abandonată" (color)
de înlăturare cu desăvârşi­ eonomică. gătirea forumului consiliilor popu­ dul 5 (color) • 21,50 Telejurnal. • 20,20 Telejurnal.