Page 93 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 93

met


                                                                                                                   PROIECTUL LEGII PRIVIND
                                  PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ !

                                                                                                      AUTOCONDUCEREA, AUTOGESTIUNEA EC0N0MIC0-
           |A

                                                                                FINANCIARĂ Şl AUTOFINANŢAREA UNITĂŢILOR

                              4U
                        ( I S I U U                                                               ĂDMIMISTRATIV-TERITORIALE


                                                           1
                         P OMITETULUI JUDETE AIMHUl\lEDOA BA Al PE                       Pentru o participare activă, efectivă a fiecărui cetăţean
                                                                                           împreună  cu  tovarăşii  de   ceea  ce  s-a  înfăptuit  in  anii   statului,  de  miliarde  de  lei.
                  Al COtttS IVI uliii P  O  P  U  L A  R    J   U  D    E T  E   A  N     muncă  de  la  lurnale,  cu  ce­  socialismului,   cu   deosebire   Cum  noi  sîntem  cei  care  be­
                                                                                          tăţeni  din  circumscripţia  e-   după  Congresul  al  IX-lea  al   neficiem  de  toate  aceste  îm­
                                                                                          lectorală  in  care  sînt  depu­  partidului,  care  a  ales  in   pliniri,  e  bine  -  şi  proiec­
             Anul XXXVII, nr. 8 645  SIMBATA, 31 AUGUST 1985       4 pagini - 50 bani     tat,  am  luat  cunoştinţă  de   funcţia  supremă  de  secretar   tul  de  lege  prevede  acest
                                                                                          conţinutul  proiectului  de  Le­  general  pe  ctitorul  României   lucru  —  să  ne  sporim  parti­
                                                                                          ge   privind   autoconducerea,   socialiste,  iubitul  nostru  con­  ciparea,  contribuţia  in  mun-'-
                                                                                          autogestiunea   economico-ii-   ducător,   tovarăşul   Nicolae   că  şi  în  bani,  pentru  a  rea­
             Toate contractele — onorate operativ                                         nanciară   şi   autofinanţarea   Ceauşescu.  Aş  sublinia  că   liza  in  continuare  alte  obiec­
                                                                                          unităţilor   administrativ-teri­  vizita  de  lucru  pe  care  se­  tive  de  larg  interes  obştesc,
                                                                                                                     cretarul  general  al  partidu­
           Pe   inginerul   Ion   Şerbă-   urmărirea  cu  cea  mai  mare   echipă  sînt  meseriaşi  har­  toriale.  Am  reţinut  —  şi  se   lui  a  făcut-o  la  Călan  in   menite  să  ducă  la  creşterea
         nescu,   şeful   compartimen­  atenţie   a   debitării   şi   a   nici, îşi fac datoria".  vede  pe  viu  şi  la  noi,  la             şi  ridicarea  nivelului  nostru
         tului   industrializare,   clin   menţinerii   rectilinltăţii   pîn-   Activitate   susţinută   şi   Călan  -  că  statul  tace  efor­  septembrie  1982  a  însemnat   de  viaţă,  de  civilizaţie,  Gă­
         cadrul  I.F.E.T.  Deva,  l-am   zelor  în  tot  timpul  func­  la   punctul   de   sortare   a   turi  mari,  deosebite  pentru   o  nouă  şi  puternică  etapă
         întîlnit   pe   fluxul   de   fa­  ţionării   gaterelor",   adaugă   produselor   pentru   export.   dezvoltarea  dinamică,  econo­  în  dezvoltarea  combinatului,   sim   potrivit   să   sporească
         bricaţie  de  la  sectorul  de   Iulius Socaci.       Echipa  de  25  muncitori  a   mică  şi  socială,  edilitar-gos-   a oraşului nostru.  participarea   tuturor   celor
         industrializare   a   lemnului   Da  rîndul  lor,  desenato­  lui   Francisc   Kiss   pregă­  podărească  echilibrată  a  tu­  Prin  eforturile  statului  s-a   apţi  de  muncă  la  materiali­
         al   U.F.E.T.   Orăştie.   Dis­  rii  au  un  rol  foarte  im­  tea  noi  loturi  pentru  par­  turor  zonelor  ţării.  Tocmai   ridicat   din   temelii   pentru   zarea  unor  noi  obiective  so-
         cuta   cu   oamenii,   stabilea   portant   în   asigurarea   unei   tenerii   externi.   „Cheres­  de  aceea,  in  etapa  de  pu­  siderurgişii  oraşul  nou  Că­  cial-edilitare,   la   efectuarea
         cu   aceştia   măsuri   pentru   calităţi   superioare   a   che­  teaua   uscată   din   depozit   ternic  avint  creator  pe  care   lan,  cu  peste  4  500  de  apar­  unor  noi  amenajări,  în  inte­
         bunul mers al producţiei.  restelei.   „După   debitarea   vine  în  această  hală,  noi                    tamente,   spaţii   comerciale,   resul   nostru,   al   fiecăruia,
           —   Problema   problemelor   buştenilor  în  cherestea,  noi   o  sortam  pe  dimensiuni  şi   o  parcurgem  fiecare  dintre   casă  de  cultură,  şcoli,  po­
                                                                                          noi,  trebuie  să  susţinem  ac­
         la  această  oră  este  reali­  desenăm  piesele  ce  urmea­  calităţi,   înlăturăm   even­                 liclinică.   Toate   acestea   şi   pentru  a  face  oraşul  nostru
         zarea  planului  la  export  —   ză  a  fi  prelucrate  pe  linia   tualele   defecţiuni   de   con­  tiv,  efectiv  eforturile  finan­  tot mai frumos.
         ne   spune   Ion   Şerbănescu.   tehnologică   de   circulare,   servare,  o  pachetizăm  şi  o   ciare pe care le face statul.  încă  multe  altele,  care  au
         Avem  o  conjunctură  favo­  conform   dimensiunilor   şi   încărcăm   în   vagoane,   ne   Noi,  cei  care  trăim  şl   înnoit  harta  Călanului  de  as­  EMIL-ERNEST WOLLNER,
         rabilă,   condiţii   corespun­  normelor   de   calitate   pre­  dă   lămuriri   Francisc   Kiss   muncim  în  oraşul  Călan,  ne   tăzi,  au  însemnat  mari  efor­  maistru furnalist
         zătoare de lucru, aşa incit  scrise, releva Constantin  despre   importanţa   activi­  mîndrim pe drept cuvint cu  turi materiale din partea  la C.S. „Victoria" Călan
                                                               tăţii   brigăzii   pe   care   o
                                                               conduce.   Ştim   că   benefi­
                  ACTIVITATEA DE EXPORT                        ciarii   externi   sînt   foarte
                                                               pretenţioşi   şi,   împreună
               calitate * dinamism e eficienţă                 cu   Gheorghe   Anisie,   Va­  Posibilităfi de a amplifica ceea ce s-a făcut pînă acum
                                                               lentin   Feldrian,   Ion   Zaha-
                                                               rie, Maria Nagy,   Mar ia
         trebuie   să   intensificăm   la   Andreescu,  şi  urmărim  mo­                    Prevederile  din  proiectul   o  arie  largă,  s-a  bucurat  in   comunei  noastre  ci  şi  pentru
         maximum    activitatea   de   dul  în  care  se  efectuează   Durnea,  cu  ceilalţi  oameni   Legii  privind  autoconducerea,   anii  socialismului  de  o  ade-'   alte   comune.   Contribuţia
         export.   Oamenii   au   în­  debitarea   pieselor.   Fă-   din   brigadă;   ne   străduim   autogestiunea   economico-fi-   vârâtă  'întinerire.  La  aceasta   principală  la  aceste  lucrări
         ţeles   această   necesitate   şi   cîndu-ne   datoria   cu   con­  să  nu  dăm  nici  măcar  o   nanciară   şi   autofinanţarea   şi-au  adus  consecvent  con­  a  avut-o  stalul.  Dar  nu  o
         se  străduiesc  zi  de  zi  să-şi   ştiinciozitate,  nu  ■  înregis­  bucată   de   cherestea   cu   unităţilor   administrativ-terito-   tribuţia  şi  locuitorii  satelor   dată  ne-am  lovit  de  greu­
         îndeplinească   sarcinile,   să   trăm   refuzuri   sau   recla­  defecţiuni.   De   altfel   nu   riale,  derivate  din  principii­  ei.  Această  contribuţie  insă   tăţi  din  lipsa  forţei  de  mun­
         realizeze   produse   de   bună   maţii   din   partea   partene­  avem   nici   un   refuz   sau   le  generale  ale  autocondu-   nu  a  fost  in  toate  cazurile   că,  pentru  că  legea  privind
         calitate.                  rilor externi".            vreo  reelamaţie  din  partea                        /în   directă   concordanţă   cu   contribuţia  in  bani  şi  mun­
                                                               destinatarilor  de  peste  ho­
           Am   luat   pulsul   muncii   După  cum  ni  s-a  spus,   tare ai produselor noastre".  cerii  şi  autogestiunii  se  con­  posibilităţile  fiecărei  familii.   că  a  cetăţenilor  avea  insu­
                                                                                          stituie  ca  un  eficient  instru­
         pe   flux.   în   hala   gatere,   jumătate  din  producţia  sec­  Şi  la  S.I.L.  Orăştie  au   ment  de  lucru  in  sprijinul   Noi,  in  reţeaua  cooperativei   ficienţe.  Se  cerea  deci  îm­
         toate   cele   şase   agregate   torului   este   destinată   ex­  fost  unele  greutăţi  şi  de­           de  producţie,  achiziţii  şi  des­  bunătăţită.   Prevederile   din
         funcţionau   'la   parametri.   portului,  30  la  sută  se  li­  ficienţe   în   desfăşurarea   consiliilor   populare   pentru
         Maistrul   de   schimb   Ioan   vrează   unor   combinate   şi   producţiei,  în  primele  luni   mai  temeinica  implicare  a   facerea  mărfurilor  am  con­  proiectul   noii   legi   aduc
                                                                                                                           sau
                                                                                                                                         de-a
                                                                                                                                amenajat
                                                                                                                     struit
         Iliasă   aprecia   că   activita­  întreprinderi   de   prelucra­  ale anului, care au făcut  tuturor  cetăţenilor  la  dezvol­  lungul  anilor  o  serie  de  uni­  asemenea  îmbunătăţiri,  pre­
         tea   se   derulează   normal,   re  a  lemnului  din.ţară,  iar                 tarea  şi  înflorirea  localităţi­                    cizează  fără  echivoc  obliga­
         există   suficientă   materie   20  la  sută  este  utilizată  în                lor.                       tăţi  de  desfacere,  de  pro­  ţiile fiecărui cetăţean.
         primă,  respectiv  buşteni  dc   alte   scopuri   industriale   şi   DUMITRU GHEONEA  Comuna   Orăştioara   de   ducţie  sau  de  prestări  ;  in­
         fag,  oamenii  îşi  fac  datoria,   sociale.  Exportul  este  deci               Sus,  in  care  îmi  desfăşor  şi   tre  acestea  şi  o  brutărie  mo­  MIRON MATEI,
         punînd  un  deosebit  accent   sarcina   principală   a   co­  (Continuare în pag. a 3-a)  eu  activitatea,  deşi  e  comu­  dernă,  care  produce  pîine   preşedintele C.P.A.D.M.
         pe  calitatea  produselor.  A   lectivului,   pe   care   fiecare                nă de munte, răspîndită pe  nu numai pentru locuitorii       Orăştioara de Sus
         ţinut  să-i  evidenţieze  pen­  muncitor  o  înţelege  la  a-
         tru  hărnicia  şi  conştiincio­  devărata   sa   dimensiune.
         zitatea  în  muncă  pe  Ludo­  „Şi   noi,   cei   de   la   re­  ÎN ZIARUL DE AZI :
         vic   Bogdan,   Constantin   paraţii   şi   întreţinere,   sîn-
         Andreescu,   Marcel   Acur-   tem  angajaţi  în  efortul  ge­  •  Ritmuri hunedorene
         muloaie,   Madrona   Bîrlca-   neral   pentru   realizarea
         nu,  Florica  Răstoacă,  Cor­  planului   la   export,   arăta   •   Industria  mică  -  inte­
         nelia  Vărgaş,  Iulius  Socaci,   şeful   de   echipă   Dumitru
         Glicorghe      Iiălmăgeanu.   Ion,  de  32  de  ani  în  fa­  grată  armonios  în  rea­
         „Preocuparea   noastră   prin­  brică,   meseriaş   de   primă   lizarea  sarcinilor  eco­
         cipală   este   să   debităm   mînă.   Dacă   reparăm   la   nomice  în  profil  teri­
         buştenii  .  în  cherestea  la  di­  timp   gaterele   şi   circula­  torial
         mensiunile  fixe  şi  în  spe­  rele,  celelalte  utilaje,  dacă
         cificaţia   sortimentală   soli­  le  întreţinem  în  mod  co­  •   Parcul  Naţional  Rete­
         citată   de   beneficiarii   ex­  respunzător,   ele  pot  func­
         terni",   sublinia   gateristul   ţiona  mai  mult  şi  mai  bine,   zat  -  rezervaţie  a  bio­
         Ludovic  Bogdan,  unul  din­  asigurînd  ritmicitate  şi  efi­  sferei
         tre   veteranii   fabricii   de   cienţă   producţiei.   Şi,   în
         cherestea  din  Orăştie.  „A-   general,  reuşim  .  să  ne  re­  •   Propagandei  vizuale  i
         ceasta  necesită  6  deosebită   zolvăm   toate   problemele.   se  impun  caracter  con­
         grijă   la   întocmirea   mode­  Florea   Acurmuloaie,   Iosif   cret,  operativitate,  efi­
         lelor  de  debitare,  adică  la   Moldovan,   Nicolae   Şen-
                                                                                                Trei dintre minerii dc nădejde ai sectorului Musarlu II, din cadrul I. M. Barza :
         aşezarea   pînzelor   în   rama   droni,   Dumitru   Negrea,   cienţă.             Pavel Jicărean, Dan Piihacker şi Ion Mărcuş.       Foto MAKIANA LAZEA
         gaterelor şi, în continuare,  toţi ceilalţi oameni din
                                     ,
                                                   ,
                                            ,
                                         ,
          %\VV.VV.VAV,V.V/.VAVAV,V.V.V.V.V.V.VV.V.V..V,VV.V,.V.V..VA.V,V.r.VA.V'. V.V.VAV.V.V.V.VA’AV.V.V.VAV.VAV.V.V.V.V.V.V.'.V.V.V.V.VAV.'.V.V.
                                              ,
                Pentru obţinerea unor producţii                               Preocupare sporită pentru asigurarea
                         sporite de legume
           In   fiecare   an   din   ac­  coltarea   şi   valorificarea                        necesarului de furaje
         tualul   cincinal,   ferma   de   cepei,   tomatelor,   morcovi­
         legume  din  Simeria  Veche,   lor   şi   pătrunjelului.   în   Pentru   stabulaţi.a   1984/   şi  fără  pierderi  a  recoltei'   tele   cooperativei,   eviden­  porumb   în   cultură   dublă
         a  I.A.S.  Simeria,  şi-a  înde­  paralel,  se  prăşesc  manual   1985   ferma   zootehnică   a   obţinute.   Suprafeţele   cu   ţia  pentru  hărnicia  şi  con­  din  care  se  va  face  siloz,
         plinit  şi  depăşit  prevederile   şi'  mecanic  culturile  duble   cooperativei   agricole   de   trifoi  şi  lucerna,  ea  şi  fî-   ştiinciozitatea   cu   care   au   astfel  că  şi  la  acest  sor­
          de  plan  la  producţia  mar­  şi  succesive,  se  face  iriga­  producţie   din   Hărău   are   neţele   naturale   au   fost   muncit  la  recoltarea,  trans­  timent  se  va  ating:e  canti­
          fă.  Şi  în  acest  an  —  ne   rea   culturilor   pentru   a   nevoie,  în  conformitate  cu   fertilizate   cu   azotat   de   portul  şh  depozitarea  finu­  tatea prevăzută în balanţă.
         spunea   şeful   fermei,   ing.   completa   deficitul   de   apă   efectivele  de  animale  pre­  amoniu. în acest fel s-a  lui pe cooperatorii Mihai  Necesarul   de   furaje   a
          Ionel  Voica  —,  se  depun   din  sol  şi  se  aplică  trata­  văzute  în  plan,  de  420  to­                                       fost  stabilit  în  conformita­
          eforturi   stăruitoare   pentru   mentele fitosanitare.  ne  fîn,  500  tone  grosiere                                                te  cu  efectivele  de  animale
          realizarea   planului,   pînă   Intre   lucrătorii   perma­  şi  1  500  tone  suculente.   PREGĂTIREA  IERNATULUI  ANIMALELOR  -     planificate   pe   acest   an.
          acum  avînd  livrate  benefi­  nenţi  care  îşi  aduc  o  con­
          ciarilor  mai  mult  de  1  000   tribuţie   meritorie   la   efec­  Pentru  a  nu  se  mai  re­  O PROBLEMĂ DE MAXIMĂ ACTUALITATE    La  ora  actuală,  ferma  are
          tone legume.              tuarea   lucrărilor   amintite   peta  situaţia  din  anul  tre­                                            572  bovine  şi  1114  ovine,
           In  aceste  zile  activitatea   i-am  notat,  pe  Petru  Ţigu,   cut,   cînd   unitatea   a   fost                                   efective   mai   mari   decît
          în  fermă  se  desfăşoară  pe   Cornel  şi  Susana  Zepciuc,   nevoită  să  apeleze  Ia  cum­  obţinut  o  recoltă  bună  de   Blid,  Sofia  Dîmpu,  Aure­  cele  prevăzute  pentru  sfîr-
          multiple  planuri.  Gei  peste   Maria Pascal şi alţii.  părarea   de   furaje,   condu­  fînuri.   La   lucerna   a   re­  lia   Păsculesc,   Emilian   Li-   şitul  anului.  în  situaţia  în
          200   lucrători,   în   mare.   Şeful  fermei  ne-a  relatat   cerea  cooperativei  a  acţio­  zultat  o  producţie  de  6  to­  vezean,   Floarea   Ştefănoai-   care  unitatea  va  rămîne  cu
          parte  elevi  din  Simeria  şi   că  stadiul  actual  de  dez­  nat   cu   răspundere   pentru   ne  la  hectar.  Recolta  ob­  că,  Valeria  Zoica,  Romulus   aceste   efective  este  nece­
          Hunedoara,   care   participă   voltare  a  culturilor  consti­  asigurarea   necesarului   de   ţinută   a   fost   transportată   Şerban şj mulţi alţii.  sar   să   fie   luate   măsuri
          zilnic  la  lucrările  de  strîn-   tuie  o  garanţie  că  de  pe   nutreţuri.   Pentru   atinge­  şi   depozitată   cu   maximă   De   asemenea,   rezultatele   pentru  a  asigura  buna  a-
          gere  şi  valorificare  a  recol­  cele   140   hectare   destinate   rea   acestui   obiectiv,   au   operativitate  în  baza  fura­  de  la  secerişul  orzului  şi   dăpostire   a   acestora,   cît
          tei,  precum  şi  la  întreţi­  producerii  legumelor  se  vor   fost   întreprinse   o   seamă   jeră.   La   or   a  actuală,   în­  griului  —  302  tone  —  sînt   şi   suplimentarea   cantită­
          nerea   legumelor,   asigură   obţine  şi  valorifica  —  aşa   de  măsuri  menite  să  asi­  treaga  cantitate  de  fîn  este   depozitate   în   bune   condi-   ţii   de   nutreţuri   în   raport
          livrarea  a  cîte  30—40  tone   cum  prevede  planul  —  cel   gure  sporirea  producţiei  pe   depozitată   în   baza   fura­  ţiuni.  Pînă  în  prezent,  au   de   numărul   animalelor   ce
          produse  şi  menţinerea  cul­  puţin  4  500  tone  produse,   unitatea   de   suprafaţă,   re­  jeră   a   fermei   zootehnice   fost   depozitate   aproape   le deţine ferma.
          turilor   curate   de   buruieni,   ponderea   deţinînd-o   văr-   coltarea   la   timp   a   fura­  — 2GG tone.  1  000  tone  siloz.  Unitatea
            în actualitate se află re­  zoasele şi rădăcinoasele.  jelor, transportul operativ  Traian Ursan, preşedin­  are semănate 37 de ha cu     TRAIAN BONDOR
   88   89   90   91   92   93   94   95   96