Page 94 - Drumul_socialismului_1985_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

DRUMUL DEMNITĂŢII PEN
Scena şi
Prin gesturi de lumină rc-nflorim
un dor de dor în fiecare casă
şi rădăcini străvechi tresar în noi oamenii ei
La flecare moment <le
W W W - cu mîinile-nspre Patria — mireasă. bilanţ ai ediţiilor Festiva­ LT
Vibrări prelungi cu brazii tăi, solarii lului naţional „Cîntarea
Romăniel", mişcarea artis­
Patria mea, ca tulnice inverse, tică de amatori hunedo-
chcmînd bărbaţii, dragii ţării reană s-a prezentat cu 13.00 J
r
meritorii,
numă-
cu mînccilc cămăşilor sumese rezultate printre protago­ 13,05 I
rîndu-se
I
din Templul Faptei către astre. niştii întrecerilor. Locuri­ 14,40 J
Un fiu al ţării deschizînd o eră, le fruntaşe vorbesc de la V
deschide drumul demnităţii noastre. sine despre bogăţia tradi­ 15.00 1
ţiilor spirituale, despre pa­
I
siunea şi competenţa in­
} A b o r i g e n i i ramică, podoabe, monede. AUGUSTIN IUSTIN structorilor. V<i9,oo . 1
r
Nimic din toate astea nu
19.20
Unul dintre aceşti oa­
le-a fost necunoscut daco­ ÎNSEMNELE PUTERII meni ai scenei este core­ 19,50 I
românilor : aborigenii in­ graful Mircea Ocoş. Mun­ I
N-am înţeles niciodată descoperiţi şi fără apărare trau in istorie cu zestrea ca sa înseamnă o ardere r
de ce cuvîntul aborigen in faţa seminţiilor năvăli­ lor materială. Dar cum va Puterea sa e continuă, o dăruire fără i J;
ce
se foloseşte aproape ex­ toare. De aici încolo în­ fi arătat zestrea lor spi­ puterea minţii, puterea mîinilor, reţineri pentru cceca artis­ i
frumosul
înseamnă
clusiv’cu referire la băşti­ cepe epopeea supravieţui­ rituală, aceea pe care ar­ însemnele puterii sale sînt tic care nu cunoaşte mo­ 20.30 1
naşii din Australia. In lim­ rii lor, care s-a întins pe heologia n-are de unde fascicole din mente de răgaz. Ea se 22.20 r 3
ba română el e un neolo­ durato unui mileniu. întu­ s-o dezgroape şi n-are cum lumina strămoşilor săi, derulează continuu, cerce­ 22.30 I
tarea îmbinSndu-se cu va­
gism pătruns prin filieră necatul Mileniu, cum i se s-o reconstituie ? Curiozi­ coborînd în el pe trunchiuri de brazi, lorificarea scenică, cu E
cultă, din latinescul ab zice. Colosal, cind te gin- tatea e cu aiit mai legiti­ \ înălţîndu-sc în el ca Munţii Carpaţi, creaţia ce determină forme
noi de exprimare artistică,
origine, cum il găsim şi in deşti că, in comparaţie cu mă, cu cit tocmai ea, zes­ I curgînd în el ca Dunărea. genuri artistice noi. Şi
Eneido lui Virgiliu, avind acest mileniu, stăpinirea trea spirituală, este facto­ Lumina strămoşilor săi, domeniul coregrafic în­
sensul de ,,oameni ce se romană nu înseamnă decit rul acela enigmatic care lumina ochilor şi seamnă o largă deschidere
găseau de la început pe i-a ajutat să nu se Irîngă ţ | lumina minţii, lumina mîinilor, spre nou.
pămîntul pe care trăiau". sub valurile de năvălitori a ! lumina. BUC
Ce/' mai vechi locuitori din care s-au succedat vreme Numele său este poporul român. dioprt
bunăoară, se numeau Abo- ^PRIVELIŞTI zece veacuri. Zece elev, Liceul „Decebal" agrici
provincia romană Latium, DANIEL MARIAN 6,30
de
rigînes. De aici, prin ex­ veacuri Io capătul cărora Deva jurnal
rcvoli
ne allăm dintr-o dată in
tensie, cuvintul a ajuns să un moment. Şi totuşi, cei f a ţ a unor întemeietori de şuiui
însemne azi originar, băş­ 165 de ani romani repre­ Jări Româneşti, puternici şi Ţ A R A răspui
tinaş. După ce le cunoşti zintă un moment de supe­ teferi, stind in fruntea torcsc
Kevisi
astfel etimologia, înţelesul rioară civilizaţie care a în­ unui neam ce-şi zicea Adîncul şi înaltu-nseamnă ţara, rierul
cuvintelor devine parcă găduit ca in scurtul său românesc şi care ieşea din Sămînţa ce-ncolţeşte primăvara letin
mult mai cuprinzător. Ştiind răstimp băştinaşii să acu­ negura mileniului trecut cu Şi spicele ce stema înconjoară. dienţs
lin di
acum de unde vine, cuvin­ muleze premizele şi resur­ o filozofie proprie de via­ Pecetea doinei, struna de vioară. la lit
tul aborigen devine cit se sele supravieţuirii. îmi place ţă, cu credinţa şi miturile Orchc
poate de potrivit şi pentru să văd aici un exemplu sale, cu datinile sale bine Pădurile cu foşnete dc-aripă, popul
Alba
a-i numi pe străbunii noş­ magnific şi unic in felul instăpinite, cu etica sa, Lumina carc-n zori se înfiripă. Pentru Mircea Ocoş, care de şl
tri, întemeietori ai neamu­ său- de triumf al civiliza­ cu veşmintele şi basmele, Azurul sufletelor contopite îndrumă un asemenea sec­ —ers
35
lui românesc. Prezenţa ro­ ţiei asupra barbariei. Da, cu cintecele şi baladele, cu In noile victorii dobîndite. tor la nivelul judeţului, „alct
pentru cel care a creat
mană in Dacia a început dar cu ce preţ ? Cu ce a- reflexivitatea şi ironia so. el însuşi colective artisti­ Atlas
ca o ocupaţie militară şi o meţitor preţ ? Mă tem că Altfel zis, cu zestrea spiri­ Toate minunile ce nasc prin vreme ce sau lucrează direct cu como
slirşit printr-o reconciliere nicicind nu-l vom cunoaş­ tuală pe care i-au trans­ Cum ar putea, cum altfel să se cheme ? ele, a fost imperios nece­ De 11
diam
şi reciprocă asimilare, care te la adevăratele lui pro­ mis-o din generaţie in ge­ Atîtea năzuinţe-n noi costume sar să se formeze în spi­ de ş
ritul respectului pentru tra­
au creat premizele unui porţii. Arheologia care se neraţie, vreme de un mi­ Oare-ar putea să poarte un alt nume ? diţie, pentru statutul artis­ scop
nou popor. Cind, după 165 ocupă de acest obscur mi­ leniu, acei anonimi, fără tului amator, al omului 17,00
17,05
de ani, administraţia şi ar­ leniu a scos şi continuă să de care n-am ii şi care au Adîncul şi înaltu-nseamnă ţară, care după orele de lucru dv.
economică
într-o
unitate
mata romană se retrag, scoată la suprafaţă dove­ stat neclintiţi aici, -ab ori­ Străbunii, generaţia nouă, sau instituţie urcă trep­ ascu)
aborigenii le privesc pleca­ zile materiale ale supravie­ gine. Relieful vieţii cu-nsorite creste, tele scenei sporind corola scrii
SăptS
rea cu inima strinsă, con­ ţuirii şi continuităţii abori­ Istoria, tot ce al nostru este. de frumuseţi a spiritualită­ şi im
ţii hunedorene. A început
ştienţi că rămin singuri, genilor : unelte, arme, ce­ RADU CIOBANU el însuşi ca interpret pro­ eă, i
IONEL DRĂGĂNESCU fesionist — balerin la Tea­ Spori
trul de estradă din Deva, tvr. k s<
dar şi amator intr-un ne­ sugei
CRONICA LITERARĂ NOTE DE LECTURĂ uitat rol din „Maria" de dioju
de p
Lovincscu,
piesă
Horia
Viitorul trebuie construit montată pe scena Căminu­ de d
letin
lui cultural din Sîntandrci,
Mihai Coman: „Mitos şi epos u Cartea lui Amadou-Mah- ţire socială : bogaţi şi să­ tează nici un fel de cursuri. sa, Doina. Pentru ca apoi
unde juca alături de soţia
tnr M'Bovv, publicată la raci. Evidenţiază inegali­ Formulările privind’ solu­ să se dedice muncii de
Două cărţi semnate de enorm: Aşadar, după cum ţionarea greutăţilor, care instructor Ia Consiliul ju­ |C
Editura
Politică",în
tradu-
Mihai Coman, „Izvoare mi­ era limpede şi din titlul cet-eâ lui R. Mahler, este tăţile pe fondul unui sis­ în cea mai mare măsură deţean al sindicatelor şi
Casa de cultură Hunedoa­
economic
internaţional
tice" şi „Sora soarelui", au cărţii, Mihai Coman pune o lucrare valoroasă prin tem inechităţii, -al nesigu­ apasă pe umerii ţărilor să­ ra, iar actualmente —
al
atras atenţia asupra perso­ în discuţie mitul şi dis­ problematica mondială ce race, au competenţa şi maestru de dans la Cen­ DE
bună
nalităţii unui autor care cursul literar. Informaţia o abordează şi prezentarea ranţei izvorîtă al din cursa puterea de convingere, că trul judeţean de îndruma­ cui
re a creaţiei populare şi
înarmărilor,
analfabe­
se apropie de cultura popu­ serioasă care l-a caracteri­ obiectivelor UNESCO pe tismului, al lipsei de asis­ o lume dreaptă şi paşnică a mişcării artistice de ma­ HUN
lară cu toată seriozitatea, zat pe autor în primele perioada 1984—1989. tenţă socială şi altele. trebuie să fie construită să. 6 muncă dificilă, ex­ vind'
trem de pretenţioasă care
documentat, informat, plin cărţi e prezentă şi aici, cu Acuză că în prezent peste prin voinţă şi bunăvoinţă cere să dai totul, tot tim­ A);
MOC
de prospeţime în fiecare sublinierea că Mihai Co­ Aşadar. „La izvoarele vii­ unanimă. Adică, să se pul, în condiţiile unui con­ .Fiat
pagină, pe care o transfor­ man nu abuzează de ea şi torului", cartea lui M’Bow, 20 de milioane de ’ munci­ construiască viitorul alt­ tact permanent cu tot ce extn
arc mai bun mişcarea ar­
mă într-un adevărat spec­ această informaţie nu îl d i r e c t o r u l general al tori trăiesc în afara ţări­ fel decît este prezentul, tistică naţională. Casti
PETJ
tacol de idei. domină. El este prea tînăr UNESCO, este o sin­ lor lor de origine, că ris­ avînd izvoare suficiente în Mircea Ocoş a contribuit (Par:
„Izvoare mitice" era pentru a-1 interesa compi­ teză a prezentului, socotit curile poluării se extind cultură, educaţie, şcoală, deopotrivă Ia înfiinţarea va l
de formaţii de dans tema­
cartea unui fin analist, care laţiile şi prea ambiţios poarta prin care trebuie tot mai mult. El mai re­ tic, modern, balet, de dan­ Nolc
caută dincolo de transpa­ pentru a nu supune pro­ să păşim în viitor. In' a- liefează că ţările în curs tehnologie, bogăţiile natu­ suri populare, ansambluri vent’
lui 1
renţa textului literar sem­ priei viziuni, prin opţiune celaşi timp, aşa cum o de dezvoltare au ajuns la rii şi altele. Prin calcule folclorice, de cîntccc şi sose
dansuri la nivelul întregu­
nificaţii de profunzime, de­ ori refuz, bibliotecile pe apreciază Valentin Lipatti o datorie externă de 600 demonstrative, autorul con­ lui judeţ. Cea mai repre­ re (l
Circ:
mersul autorului lăsînd să care le-a fişat. Dintre de­ în prefaţă, este „o laudă de miliarde de dolari (în chide, ca şi cei mai mulţi zentativă formaţie a şa NOA
se vadă traseul prin care finiţiile mitului, numeroase închinată omului, ca prin­ 1983), că în timp ce în oameni de ştiinţă, că cele rămine colectivul artistic (Mui
elementul mitic se meta­ fără discuţie, Mihai Coman cipiu şi finalitate a dez­ ţările industrializate cu e- 50 000 de arme nucleare „Getusa" unde puterea Nem
interpretativă, talentul unui
morfozează în substanţă li­ alege, logic, pe acelea care voltării". conomie de piaţă produsul acumulate sînt suficiente mănunchi de tineri entu­ BRA
(Stei
terară. „Sora soarelui", îl propun ca limbaj, care Prin lectura cărţii, a că­ mediu pe locuitor a ajuns pentru ca planeta noastră ziaşti a fost modelat cu Răm
cel de-al doilea volum, este exprimă o atitudine a omu­ rui limbaj este accesibil la peste 11 000 de dolari, să devină un deşert fără migală şi pricepere avînd cotei
spaţiul în care se întâl­ lui în faţa existenţei, un oricărui om instruit, ne în ţările cu venituri scă­ fiinţe şi fără plante. posibilitatea să abordeze o ra);
diversitate de genuri core­
nesc seriozitatea documen­ limbaj care, ca scenariu, realizăm educaţia şi infor­ zute este de 280 de dolari. Cartea este un docu­ grafice pe scenele judeţu­ vent
Iul
tării, deschiderea spre me­ devine modelul după care maţia politică într-o vi­ Autorul mai evidenţiază ment—alarmă, un inventar lui şi ale ţării. IIAJ
hune-
Mişcarea
artistică
tode moderne de cerceta­ se configurează existenţa ziune globalistă, cu dez­ că în lume trăiesc 800 de al omenirii de azi şi al doreană datorează mult a- BRA
re şi deosebita capacitate individului. Autorul expu­ văluirea rolului ce-1 au milioane de oameni în con­ previziunilor de viitor, co­ cestui om. El se înscrie CAL
CUlt:
speculativă a autorului. Mo­ ne cu multă claritate, con­ ştiinţa şi cultura în asigu­ diţii de sărăcie absolută relate cu o b i e c t i v e l e alături de îndrumătorii ei (ist
tivul arhaic este plasat de turează argumentat speci­ rarea păcii şi înţelegerii şi că 857 de milioane de UNESCO pînă spre fi­ de frunte care au făcul-o reşu
să strălucească în perioa­
rată
Mihai C\man într-o ţesă­ ficul conceptelor abordate, între popoare. Desigur, adulţi sînt analfabeţi, iar nele actualului deceniu. de de maximă înflorire. LAR
tură coerentă, într-un con­ la fiecare subliniază dife­ autorul vede în lumea de 114 milioane de copii de (Mii
text, el este privit ca ele­ renţa esenţială dintre mi­ azi doar o singură împăr- vîrstă şcolară nu frecven­ ERNEST USKAR MINEL BODEA
ment într-un text care nu tos şi epos. •
este altceva decît expre-. Lectura cărţilor lui Mihai // mos spune un gazetar * =
sia unei atitudini existen­ Coman permite formularea CRONICA FILMULUI Un film parabolă — „CONCURS se desface în faţa ocliilo y
ţiale. ideii că ele pot fi consi­ noştri ca o floare, petal
Cu „Mitos şi epos” tî- derate în fond un fericit Cu această peliculă Dan filmului poate fi aplicată principal (interpretat cu cu petală, într-o explozie
nărul cercetător Mihai Co­ argument pentru un por­ Pita ne propune — sub oricărui colţ din lume, sensibilitate de Claudiu de verde şi âuriuri prelua­ Ti
man dovedeşte poate ne­ tret al intelectualului în chipul unor întîmplări lim­ pentru că dincolo de po­ Bleonţ) apare în cursă, de te din paleta coloristică a azi,
mes
voia de a teoretiza, el pre­ tinereţe. pezi dar prezentate într-o veste descifrăm o profun­ undeva, nu se ştie de unde, pădurii; este un film pu­ cen
cizează termeni despre lumină stranie, utilizînd dă analiză a iluziilor şi rea­ în ultimul moment. Este ternic străbătut de la un Izol
care pînă acum s-a scris MIRCEA MOŢ cu ştiinţă şi talent metafo­ lităţii societăţii de azi". un puşti generos şi pur, un capăt la altul de încrederea vers
de
ra, spectaculosul, grotescul Reputatul regizor între­ adevărat .model” uman, un în resursele nobile ale o- Vin
cu
POŞTA REDAQIEI publicabilă. Deocamdată nu — o radiografie critică a prinde un studiu kafkian ideal „om nou", însetat de mului şl ridică, prin meta­ dur
ies în evidenţă decit unele
foră, o poveste aparent co­
unor aspecte etice, în pri­
greşeli de ortografie : „că-ci“, asupra unui grup de oa­ adevăr, mereu dornic de a mună la nivelul unei para­ est.
Barboane Crăciunescu — Li- ..demîncare" etc. mul rînd, ale prezentului meni obişnuiţi — un micro- face bine, numai bine, de- me
11 i
v«dia. Sentimente calde, ome­ Ionel Baboca — Orăştlc. Poe­ social, dar şi o elevată eta­ grup ce simbolizează socie­ monstrînd forţă, voinţă şi bole. mas
neşti, fireşti. Dar, deocamdată zia nu este publicabilă. lare a nobilelor permanen­ înalta performanţă a rea­ gra:
attt. Ionel Bclu — PetrUa. Pri­ ţe spirituale ale poporului tatea — angajaţi într-un multă frumuseţe morală. El lizatorului filmului a fost mir
Llliana Gheorghlţă — Deva. concurs 'de orientare într-o nu vrea să adere la grupul
Poezia dumneavoastră exprimă mele două poezii conţin gin- român. De reţinut, în a- pădure. Banalul concurs celor rătăciţi în pădure şi confirmată de Juriul Fe­ L:
linear stările prin oare tre­ duri frumoase. N-am înţeles ceeaşi idee, judecata de deraţiei Internaţionale a H
ceţi. E necesar să aprofun­ ce aţi intenţionat cu scrierea valoare emisă de cunoscu­ de orientare turistică, or­ nici să fie martor la mur­ Criticii Cinematografice rul
„Calul — cal şi cal putere.
daţi studiul personal pentru ganizat într-o dimineaţă dăriile dezgropate sub pre­ cal
a acumula informaţie şl mai Judecata calului (Ieri şl azi)". tul critic indian de film textul sincerităţii. „Omul FRIPRESCI — consti­ plo:
ales să ajungeţi la concluzia Atenţie însă la ortografie şi la Amita Malik: „Felul în de vară, se transformă în­ tuit la New Delhi care căr:
că poezia e o metaforă, că întinderea creaţiei. care apar şi se exprimă cet, încet într-o neobiş­ viitorului" propus este fi­ i-a acordat prestigiosul său suf:
trebuie să cîştige în profun­ Eemus Burlca — Hunedoara. nuită expediţie printre me­ resc şi credibil; el vine din prdmiu pentru „originali­ sifii
zime. In legătură cu creaţia dum­ personajele este tipic româ­ andrele, mai întortochiate realitate, aparţine vieţii, din
Gheorghe nomancscu — De­ neavoastră vă rugăm să vă nesc, dar prin nuanţele po­ tatea ideii şi stilului regi­ por
va. Ne pare rău că nu putem adresaţi cenaclului literar vestirii şi prin întreaga ex­ decît potecile pădurii, ale Istoriei în devenire. zoral".
ti la fel de optimişti ca şi „Flacăra" de la Clubul ,,Slde- conştiinţei. Tînărul erou „Concurs" — cum fru- VERONICA PALADE
dumneavoastră.- Poezia nu e rurglstul". . presie artistică, realitatea