Page 95 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 95
<*v
45 • SÎMBĂTĂ, 31 AUGUST 1985 Pag. 3
J TIMPUL IN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL lll-LEA AL CONSILIILOR POPULARE
Parcul Naţional Retezat -
LIBER
Industria mică — integrată armonios în realizarea
rezervaţie a biosferei
VIZIUNE sarcinilor economice în profil teritorial
Dintre toţi munţii care Zănoaga, Tăul Negru, Ge
• Consiliul popular cooperativei agricole de dustrie mică şi a prestări laţie. In cadrul secţiilor şi alcătuiesc lanţul Carpaţi- menele.
rşit tle săplă- al oraşului, biroul său producţie, E.G.C.b, lor de servicii către popu atelierelor de industrie mi lor României nici unuj nu Vegetaţia diversă şi încă
(eolor) executiv analizează de- Diversificarea continuă, laţia oraşului Brad şi a că, consiliul nostru popu produce asupra călătorului puţin modificată în cen
— cronica e- cadal activitatea indus celei din zonă, program lar, conducerile unităţilor o mai puternică impresie trul masivului conferă un
ntclor politice lărgirea nomenclatorului de masivitate ca Retezatul. peisaj caracteristic Reteza
:rca progra- triei mici, stabilesc cele de produse realizate, a ga întocmit de biroul execu vor trebui să acorde în Cel care a înnoptat cu tului. Comoara floristică a
mai bune măsuri, spri mei de lucrări şi servicii tiv al consiliului popular continuare o mai mare a-
i'ird jină şi trag la răspun prestate pentru populaţie al oraşului, în lumina sar tenţie atragerii în procesul cortul pe malul lacului masivului, la locul de în-
tlClop edi a Bucura sau în căldarea Ga tîlnire al molidului cu pi
sul de inter- dere asupra îndeplinirii — mai cu seamă confecţii cinilor şi orientărilor cu de producţie a unor can
şi creaţie de lor • Drept urmare, de textile, umbrele de grădi prinse în documentele de tităţi sporite de materiale leşului, cel care a simţit nul pitic, este Hieracium
uşoară ro la începutul anului, nă şi plajă, bunuri meta partid, în cele adoptate la recuperate, achiziţionării, înfiorarea vîntului pe vîr- (vulturica), endemismul său
şea — Mamaia furile Retezatului sau Pe- cel mai de preţ. Nume
acţiuni) — co- F.P.I.MîP.S. raportează : lice de uz casnic şi gospo Congresul al II-lea al con recondiţionării şi refolosi-
101 la sută la producţia dăresc, truse pentru lucră siliilor populare, industria rii a tot ceea ce se poate legii, cel care a privit roase specii de Hieracium
irlistic : „Vî- marfă, 110,1 la sută la rile practice ce se desfă mică brădeană îşi aduce o revalorifica în circuitul jocul caprelor negre prin formează aici un adevă
a“ (color) prestări gospodărie co cleanţurile Păpuşii sau a rat centru genetic. Remar-
nai şoară în atelierele-şcoală, contribuţie tot mai impor productiv, probleme în ca
rea progra- munală, 10G,5 la sută — unele repere pentru auto- tantă la realizarea sarci- re consiliul popular al o-
desfacere comerţ • La raşului poate să acorde un
cooperativa meşteşugă ÎN ORAŞUL BRAD sprijin mai mare, mai con ,RETEZAT — 5 0 '
rească „Moţul", rezulta cret, zilnic, aş zice.
tele sînt 100,1 la sută nilor economice în profil Apropiatul forum demo
Ia producţia marfă, 151 turismele Dacia 1300, cos cratic al consiliilor popu
Ia sută Ia livrări măr tume pentru schi, obiecte teritorial. Faptul că în ma lare judeţene şi al pre admirat reflexele amur căm de asemenea şi alte
furi pentru fondul pie din ceramică, artizanale, joritatea unităţilor s-au gului în undele lacului Ge specii endemice (specifice
ri I: G,00 Ră multe altele — au făcut obţinut rezultate mulţumi şedinţilor consiliilor popu menele păstrează imagini doar acestor locuri) :
ii dimineţii ; ţei • C.P.A.D.M. Brad ca industria mică a oraşu toare pe linia realizării lare va analiza şi dezbate, vii ce nu se vor putea
ilinea zilei în se prezintă cu 101,4 Ia va stabili cele mai potri Barbarea vulgaris (lepuz-
7,00 Uadio- sută Ia producţia marfă lui Brad să se bucure de producţiei planificate, a şterge sau altera vreodată. nica), Draba dorneri, Poa
La chemările tot mai multe aprecieri, şi, extinderii şi dezvoltării de vite măsuri şi pentru dez Despre aceşti munţi s-au insolita, Poa lepuznica.
î ale tovară- industrială, cu peste ceea ce este mai impor noi secţii şi ateliere, a di voltarea în continuare a
te Ceauşescu, 300 000 lei depăşire la versificării prestărilor de acestei ramuri de bază a scris ghiduri- turistice, s-au Nu mai puţin interesantă
ostru munci- activitatea comercială cu tant, să-şi aducă o con economiei naţionale, care efectuat cercetări geolo
onsabil ; 8,00 produse proprii de mică tribuţie însemnată ia satis servicii, obligă consiliul este şi fauna Retezatului!
iei ; 8,10 Cu- facerea cerinţelor de zi cu popular orăşenesc, condu este industria mică. Pe gice şi biologice, iar Par Căprioarele şi mistreţii se
iilor; 9,00 Bu- industrie • în domeniul cerile F.P.I.M.P.S., cele ale fondul rezultatelor merito cul Naţional Retezat, si află încă în număr mare)
■i ; 9,05 Au- industriei mici şi pres zi ale populaţiei din zonă. tuat în acest masiv, oferă
; 10,00 Bule- tărilor de servicii, C.A.P. S-a reuşit, în modul aces cooperaţiei meşteşugăreşti, rii obţinute la Brad, sîn- urşii încă pot fi în ti In iţi
; 10,05 Revis- ta, să se valorifice cu mai C.P.A.D.M., cooperativei a- tem conştienţi că sarcinile drumeţului cele mai variate adesea prin zmeurişuri şl
radio; 10,40 „Zarandul" a înregistrat mult folos resursele locale, gricole de producţie, sporite impun eforturi în aspecte ale florei şi fau jnepenişuri. Dar cel mal
de muzică la producţia marfă 115
parina" din la sută, iar E.G.C.L. să se asigure un însemnat E.G.C.L. să găsească în plus, ceea ce va asigura nei. caracteristic mamifer al
11.00 Buletin număr de locuri de mun continuare noi căi şi mij realizări tot mai bune, spre înfăţişarea actuală a marilor înălţimi rămîne
1,05 Un uni- Brad — 115,1 la sută • că, mai cu seamă pentru loace de dezvoltare a in satisfacerea cerinţelor cres masivului este determinată
•’hiozdan ; Industria mică brădea capra neagră, element prin
. ; 12,00 nă are în faţă perspec femei. dustriei mici cu specific cânde ale populaţiei. de glaciaţiunile cuaternare excelenţă alpin, ce îmbogă
, . ; 12,05 In baza Programului de local, pentru satisfacerea ale căror urme nu sînt ţeşte printr-o prezenţă ori
al; 12,35 Din tive mari. măsuri cu privire la dez cu operativitate a unor IONEL VLAD,
clorului; 13,00 primarul 'oraşului Brad nicăieri mai numeroase ca ginală şi de o autentică
3; 15,00 Merl- In spiritul documentelor voltarea producţiei do in- servicii solicitate de popu aici : circuri glaciare, văi vigurozitate tabloul faunei
18.00 Buletin
G,05 Caleido- şi sarcinilor adoptate de suspendate, văi în formă carpatine.
xl-cctăţencsc ; Congresul al II-lea al con de U, roci mutonate. Po Importanţa ştiinţifică a
î de ştiri ; siliilor populare, al orien doaba cea mai de preţ a
ă pe adresa Parcului Naţional Retezat
ie Ia cererea tărilor şi indicaţiilor date Retezatului o reprezintă este confirmată şi de fap
r ; 18,00 Orele de secretarul general al însă acele zeci de tauri
tadiojurnal * partidului, preşedintele Re tul că figurează la un loc
olitică internă sau iezere adăpostite în de frunte între rezervaţiile
nală; * Muzi- publicii, tovarăşul Nicolae căldările de origine ale biosferei, calitate conferită
ţii, muzică * Ceauşescu, Consiliul popu
Radiojurnal; lar al oraşului Brad acor gheţarilor, mărginite de la cea de a Vl-a sesiune o
il Oală * La dă atenţia cuvenită îndru stînci, adesea îmbrăcate in Consiliului internaţional de
; 22,00 Ra-
22,20 Ritmuri mării şi coordonării activi verdeaţa de nepătruns a coordonare a programului
Icni. Muzică tăţii de industrie mică, în pădurii de jnepeni. Aceia M.A.B. (Om-Biosferă) al
3,55—24,00 Bu- scopul valorificării cit mai care au avut prilejui să
depline, superioare a re cutreiere Retezatul au putut UNESCO, reunită la Paris
surselor de materii prime aprecia, după greutatea ur în octombrie 1979.
şi materiale din zonă, mai cuşului, oazele de repaus Prof. SILVIA BURNAZ,
bunei folosiri a forţei de Muzeul judeţean
muncă, satisfacerii tot mai şi de visare pe care le re Deva
prezintă lacurile Bucura,
atente a cerinţelor popu
ăpitanul răz- laţiei cu bunuri de consum
tria); Burla-
rit (Arta) ; şi prestări de servicii.
A: Fala care In acest context de preo o - o — » a —
(Modern, sala
îp- nebunilor cupări a luat fiinţă la în
j; Acasă ceputul acestui an Fabrica Propagandei vizuale i se impun caracter
xarmul şi de producţie industrială mi Fabrica tic producţie in
i (Arta — dustrială mică şl prestări
orvineştilor) ; că şi prestări servicii, apar concret, operativitate, eficienţă
: Vulcanul ţinătoare de I.J.P.I.M.P.S. servicii Brad. Aspect de
Jndeva, cînd- I-Iunedoara-Deva, au fost pe linia confecţii textile,
; Ziua Z (7 extinse şi dezvoltate unită unde lucrează formaţia nr. Colectivului de oameni lizăm experienţa pozitivă, a utilajelor. După numă adevărat, se lucrează la
LUPENI: A- 1, condusă de Cecilia Iri- rul destul de însemnat de amenajarea unei alei a
darea Nordu- ţile de profil din cadrul ai muncii de la Exploata să fie . cunoscute succesele
I); VULCAN: cooperaţiei meşteşugăreşti, mie. rea minieră Coranda —- dobîndite dar, în aceeaşi materiale —se poate spune fruntaşilor, la montarea
irile călătoa- cele aparţinătoare coopera Certej îi revin sarcini deo măsură — şi combaterea că aici se pune un accent unor gazete, dar lucrul sd
•ul); LONEA: tivei de producţie, achiziţii Foto N. GHEORGHIU sebite în acest an şi în unor lipsuri, a unor as mai mare pe respectarea cam tărăgănează de mal
inerul); ANI-
bor periculos şi desfacerea mărfurilor, viitorul cincinal privind pecte negative din munca normelor de protecţia multă vreme.
:); URICANI: a. asigurarea unor importan de fiecare zi. muncii. La atelierul me La gazeta de perete une
( R e t e z a t ) ; Deplasarea în cîteva canic atrage atenţia un le articole sînt vechi, cu
:ţl ca-n viaţă te cantităţi de materii
î); ORAŞTIE: prime necesare economiei sectoare de activitate ale panou cu realizările oame caracter general, valabile
(Patria); Lo- ACTIVITATEA OE EXPORT naţionale. Se înţelege, deci, exploatării avea să ne con nilor muncii în perioada oriunde şi în orice pe
istlna (Flacă- că în înfăptuirea tuturor firme preocupările comite celor 20 de ani de la Con rioadă. Altele sînt dete
SIU-BAI: A- gresul al IX-lea al parti riorate şi în afara preo»
îarea Nordu- calitate « dinamism * eficienţa obiectivelor stabilite, co tului de partid în vederea
de cultură); mitetul de partid de aici găsirii şi utilizării unor dului. De asemenea, la loc cupărilor şi sarcinilor ma
ra Z (Dacia); foloseşte un întreg com forme care să fie cît mai vizibil sînt afişate instruc jore, specifice oamenilor
apt divers ; aproape de munca şi sar ţiuni de executare a lu muncii din secţii şi ate
lela (Casa de Toate contractele plex de forme şi mijloace
MERI A: Poli- de acţiune, care trebuie liere. Asemenea aspect®
incvent (Mu- să-şi dovedească perma am întîlnit la uzina âs
. : Marfă £u- nent eficienţa. Intre &- LA E.M. CORANDA-CERTEJ preparare 1, cît şi la ate
Lirta); GHE- onorate operativ
tate în lanţuri cestea, un loc distinct, de lierul mecanic. Se impo%
primă importanţă pentru în acest context, şi cîteTSt
(Urmare din pag. 1} la expedierea produselor—, buna desfăşurare a activi cinile oamenilor din sec crărilor „de sudură, che cuvinte despre staţia «Sg
conservarea cherestelei în tăţii productive, îl ocupă ţii, ateliere, grup de ma mări de genul „Să lucrăm radioficare ce funcţionea
ÎeaB să înregistreze unele res pele de sortare, ne-am a- propaganda vizuală. şini etc. Pe căile de ac o zi pe lună cu materiale ză la nivelul unităţii. „Est®
depozit, am • întărit echi
ca planul fizic şi exportul
şi energie economisite" etc.
intensificai®
tanţe. în trimestrul al II- provizionat cu cantităţile — Această latură a ac ces, de o intensă circula La gazeta de perete a ate nevoie de o sublinia to
activităţii",
a
pot
ţie,
che
văzute
fi
lea, însă, şi în continuare, necesare de materiale pen tivităţii — arăta tovarăşul mări din documentele Con lierului sînt publicate re varăşul Emil Dafin. iS»
obabil pentru colectivul sectorului s-a tru pachetizarea mărfii. Emil Dafin, secretarul ad gresului al XlII-lea al zultatele dobîndite în cin ceasta, întrucît nu est®
ist 1985: vre- mobilizat exemplar în mun Măsurile luate, priceperea junct cu probleme de pro stea aniversării a 20 de folosită la potenţialul exis
răcoroasă, cu că, a recuperat în mare şi hărnicia oamenilor noş pagandă al comitetului de partidului, criteriile de ur
iorar noros. partid — s-a bucurat din mărire şi obiectivele între ani de la Congresul al tent, diversitatea şi opa®.
nai cădea a- parte restanţele la produc tri — între care i-aş men partea noastră de o spo cerii socialiste. Ea intra IX-lea al partidului, pre tunitatea unor emisiuni lasă
loaie însoţite ţia fizică şi integral nerea- ţiona şi pe Ion Constan rea în pavilionul adminis cum şi rezultatele obţinute încă de dorit.
ri electrice, tin, Ion Vaida, Ilie Samo- rită atenţie. Conştienţi de de tinerii de aici în ac
ufla moderat, lizările la export şi în rolul major al propagan trativ atrage atenţia o Intr-o atare situaţie esfcji
»ri de scurtă prezent accentuează onora nid, Iosif Avornicesei, Cos- dei vizuale, de contribu „alee a fruntaşilor", eu ţiunile de recuperare şi re- necesară o mai intensă
nord-est şi rea comenzilor beneficiari tache Timofte, Oliver Po- exemplificări din fiecare folosire a materialelor. Implicare a comitetului <8g
aturile rninl- ţia pe care o poate avea
luprinse intre lor externi. joni — au făcut ca să re în mobilizarea oamenilor sector de muncă. Noua uzină de prepa partid, dar cu deosebire a
tde, iar cele — Pentru realizarea şi cuperăm toate restanţele la din unitate pentrtî ridi La uzina de preparare rare din cadrul exploatării tuturor birourilor organi
ître 21 şi 26 export şl să putem încheia nr. 1, pot fi văzute instruc reprezintă unul dintre zaţiilor de bază, a organi
t, ceaţă di- livrarea operativă, integra carea întregii activităţi Ia
lă, a produselor la export, luna cu sporuri de pro un nivel calitativ supe ţiuni de serviciu cu pri punctele cheie în desfă zaţiilor de masă, a tuturas
am luat o serie de măsuri, ducţie de 200 mc cheres rior * noi am căutat să-i vire la cunoaşterea şi ex şurarea unei activităţi rod factorilor cu atribuţii îtf
vremea va pe întregul flux tehnolo tea pe relaţii C.T.S. şi cu conferim actualitate, să ploatarea abatajelor, atri nice, cu o contribuţie im această direcţie pentru Îhî»
oare, cu ce- 300 mc pe devize conver portantă în înfăptuirea bunătăţirea activităţii de
r noros. Lo- gic — relevă ing. Cornel fie permanent în miezul buţii în domeniul protec
ea averse de Pricăjan, şeful S.I.b. Orăş- tibile. Avem condiţii să problemelor cu care se ţiei muncii, chemări cu sarcinilor actuale şi de propagandă audiovizuală.
te de deseăr- tie. In prim-plan situăm lucrăm bine în continua confruntă oamenii din toate privire la gospodărirea mai perspectivă. Pînă în pre Ceea ce s-a făcut în marea
:e. Vîntul va zent însă, doar în sala de majoritate a cazurilor estâ
at, cu inten- calitatea produselor. In a- re, să sporim tot mai mult sectoarele şi domeniile. chibzuită a materiilor pri
45—60 ltm/h cest scop urmărim cu ma producţia pentru export, Preocupările noastre s-au me, materialelor şi ener apel pot fi văzute cîteva o dovadă să se poate mal
; şi est. Tem- ximă atenţie derularea să oferim partenerilor ex axat pe găsirea unor for giei. Se adaugă la aces afişe privind protecţia mult.
producţiei pe flux -— de la terni numai produse de ca me cît mai atractive, efi tea afişarea unor indica muncii, activitatea de cruce
debitarea buştenilor şi pînă litate superioară. ciente prin care ci genera tori tehnologici de folosire roşie şi... cam atît. Este VALENTIN NEAGU