Page 95 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 95

<*v
 45 • SÎMBĂTĂ, 31 AUGUST 1985                                                                                                                                         Pag. 3



 J  TIMPUL  IN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL lll-LEA AL CONSILIILOR POPULARE
                                                                                                                              Parcul Naţional Retezat -
  LIBER
                      Industria mică — integrată armonios în realizarea
                                                                                                                                  rezervaţie a biosferei
 VIZIUNE                        sarcinilor economice în profil teritorial
                                                                                                                             Dintre  toţi  munţii  care  Zănoaga,  Tăul  Negru,  Ge­
                   •   Consiliul   popular   cooperativei   agricole   de   dustrie  mică  şi  a  prestări­  laţie.  In  cadrul  secţiilor  şi   alcătuiesc  lanţul  Carpaţi-  menele.
 rşit  tle  săplă-   al   oraşului,   biroul   său   producţie,   E.G.C.b,   lor  de  servicii  către  popu­  atelierelor  de  industrie  mi­  lor  României  nici  unuj  nu   Vegetaţia  diversă  şi  încă
 (eolor)         executiv   analizează   de-   Diversificarea   continuă,   laţia   oraşului   Brad   şi   a   că,  consiliul  nostru  popu­  produce  asupra  călătorului  puţin  modificată  în  cen­
  —  cronica  e-   cadal   activitatea   indus­                     celei   din   zonă,   program   lar,   conducerile   unităţilor   o  mai  puternică  impresie  trul  masivului  conferă  un
 ntclor  politice                        lărgirea    nomenclatorului                                                       de  masivitate  ca Retezatul.  peisaj caracteristic Reteza­
 :rca progra-    triei  mici,  stabilesc  cele   de  produse  realizate,  a  ga­  întocmit   de   biroul   execu­  vor   trebui   să   acorde   în   Cel  care  a  înnoptat  cu  tului.  Comoara  floristică  a
                 mai  bune  măsuri,  spri­  mei  de  lucrări  şi  servicii   tiv   al   consiliului   popular   continuare  o  mai  mare  a-
  i'ird          jină  şi  trag  la  răspun­  prestate   pentru   populaţie   al  oraşului,  în  lumina  sar­  tenţie  atragerii  în  procesul   cortul  pe  malul  lacului  masivului,  la  locul  de  în-
 tlClop edi a                                                                                                              Bucura sau în căldarea Ga­  tîlnire  al  molidului  cu  pi­
  sul de inter-   dere   asupra   îndeplinirii   —  mai  cu  seamă  confecţii   cinilor   şi   orientărilor   cu­  de  producţie  a  unor  can­
  şi creaţie de   lor  •  Drept  urmare,  de   textile,  umbrele  de  grădi­  prinse   în   documentele   de   tităţi   sporite   de   materiale   leşului,  cel  care  a  simţit  nul  pitic,  este  Hieracium
  uşoară ro­     la    începutul   anului,   nă  şi  plajă,  bunuri  meta­  partid,  în  cele  adoptate  la   recuperate,   achiziţionării,   înfiorarea  vîntului  pe  vîr-  (vulturica), endemismul său
 şea — Mamaia                                                                                                              furile  Retezatului  sau  Pe-  cel  mai  de  preţ.  Nume­
 acţiuni) — co-  F.P.I.MîP.S.  raportează  :   lice  de  uz  casnic  şi  gospo­  Congresul  al  II-lea  al  con­  recondiţionării   şi   refolosi-
                 101  la  sută  la  producţia   dăresc,  truse  pentru  lucră­  siliilor   populare,   industria   rii  a  tot  ceea  ce  se  poate   legii,  cel  care  a  privit  roase  specii  de  Hieracium
 irlistic : „Vî-   marfă,  110,1  la  sută  la   rile  practice  ce  se  desfă­  mică  brădeană  îşi  aduce  o   revalorifica   în   circuitul   jocul  caprelor  negre  prin  formează  aici  un  adevă­
  a“ (color)     prestări   gospodărie   co­                                                                               cleanţurile Păpuşii sau a  rat centru genetic. Remar-
 nai                                     şoară   în   atelierele-şcoală,   contribuţie  tot  mai  impor­  productiv,  probleme  în  ca­
  rea progra-    munală,  10G,5  la  sută  —   unele repere pentru auto-  tantă la realizarea sarci-  re  consiliul  popular  al  o-
                 desfacere   comerţ   •   La                                                   raşului  poate  să  acorde  un
                 cooperativa   meşteşugă­                ÎN ORAŞUL BRAD                        sprijin  mai  mare,  mai  con­          ,RETEZAT — 5 0 '
                 rească  „Moţul",  rezulta­                                                    cret, zilnic, aş zice.
                 tele  sînt  100,1  la  sută                        nilor   economice   în   profil   Apropiatul   forum   demo­
                 Ia  producţia  marfă,  151   turismele  Dacia  1300,  cos­                    cratic   al   consiliilor   popu­
                 Ia  sută  Ia  livrări  măr­  tume   pentru   schi,   obiecte   teritorial.  Faptul  că  în  ma­  lare   judeţene   şi   al   pre­  admirat  reflexele  amur­  căm  de  asemenea  şi  alte
                 furi  pentru  fondul  pie­  din   ceramică,   artizanale,   joritatea   unităţilor   s-au                 gului în undele lacului Ge­  specii  endemice  (specifice
 ri  I:  G,00  Ră­                       multe  altele  —  au  făcut   obţinut   rezultate   mulţumi­  şedinţilor   consiliilor   popu­  menele  păstrează  imagini  doar   acestor   locuri)   :
 ii  dimineţii  ;   ţei  •  C.P.A.D.M.  Brad   ca  industria  mică  a  oraşu­  toare   pe   linia   realizării   lare  va  analiza  şi  dezbate,   vii  ce  nu  se  vor  putea
 ilinea  zilei  în   se  prezintă  cu  101,4  Ia                                               va  stabili  cele  mai  potri­                      Barbarea  vulgaris  (lepuz-
   7,00  Uadio-   sută  Ia  producţia  marfă   lui  Brad  să  se  bucure  de   producţiei   planificate,   a               şterge  sau  altera  vreodată.   nica),  Draba  dorneri,  Poa
  La  chemările                          tot  mai  multe  aprecieri,  şi,   extinderii  şi  dezvoltării  de   vite  măsuri  şi  pentru  dez­  Despre  aceşti  munţi  s-au  insolita, Poa lepuznica.
 î  ale  tovară-   industrială,   cu   peste   ceea  ce  este  mai  impor­  noi  secţii  şi  ateliere,  a  di­  voltarea   în   continuare   a
 te  Ceauşescu,   300  000  lei  depăşire  la                       versificării   prestărilor   de   acestei  ramuri  de  bază  a   scris ghiduri- turistice, s-au   Nu mai puţin interesantă
  ostru  munci-   activitatea  comercială  cu   tant,  să-şi  aducă  o  con­                   economiei   naţionale,   care   efectuat  cercetări  geolo­
 onsabil ;   8,00  produse  proprii  de  mică   tribuţie  însemnată  ia  satis­  servicii,   obligă   consiliul                                     este  şi  fauna  Retezatului!
 iei  ;  8,10  Cu-                       facerea  cerinţelor  de  zi  cu   popular   orăşenesc,   condu­  este   industria   mică.   Pe   gice  şi  biologice,  iar  Par­  Căprioarele  şi  mistreţii  se
 iilor;  9,00  Bu-   industrie  •  în  domeniul                     cerile  F.P.I.M.P.S.,  cele  ale   fondul   rezultatelor   merito­  cul  Naţional  Retezat,  si­  află  încă  în  număr  mare)
 ■i  ;  9,05  Au-   industriei  mici  şi  pres­  zi  ale  populaţiei  din  zonă.                                           tuat  în  acest  masiv,  oferă
  ;  10,00  Bule-   tărilor  de  servicii,  C.A.P.   S-a  reuşit,  în  modul  aces­  cooperaţiei   meşteşugăreşti,   rii  obţinute  la  Brad,  sîn-   urşii  încă  pot  fi  în  ti  In  iţi
 ;  10,05  Revis-                        ta,  să  se  valorifice  cu  mai   C.P.A.D.M.,   cooperativei   a-   tem  conştienţi  că  sarcinile   drumeţului cele mai variate   adesea  prin  zmeurişuri  şl
  radio;   10,40  „Zarandul"   a   înregistrat   mult  folos  resursele  locale,   gricole   de   producţie,   sporite   impun   eforturi   în   aspecte  ale  florei  şi  fau­  jnepenişuri.  Dar  cel  mal
  de   muzică    la  producţia  marfă  115
 parina" din     la   sută,   iar   E.G.C.L.   să  se  asigure  un  însemnat   E.G.C.L.   să   găsească   în   plus,  ceea  ce  va  asigura   nei.  caracteristic  mamifer  al
  11.00  Buletin                         număr  de  locuri  de  mun­  continuare  noi  căi  şi  mij­  realizări  tot  mai  bune,  spre   înfăţişarea   actuală   a   marilor   înălţimi   rămîne
  1,05 Un uni-   Brad  —  115,1  la  sută  •   că,  mai  cu  seamă  pentru   loace  de  dezvoltare  a  in­  satisfacerea   cerinţelor   cres­  masivului  este  determinată
    •’hiozdan ;  Industria   mică   brădea­                                                                                                        capra  neagră,  element  prin
     . ; 12,00   nă  are  în  faţă  perspec­  femei.                dustriei   mici   cu   specific   cânde ale populaţiei.  de  glaciaţiunile  cuaternare   excelenţă alpin, ce îmbogă­
  ,  . ;  12,05                            In  baza  Programului  de   local,   pentru   satisfacerea                      ale  căror  urme  nu  sînt  ţeşte  printr-o  prezenţă  ori­
  al;  12,35  Din   tive mari.           măsuri  cu  privire  la  dez­  cu   operativitate   a   unor   IONEL VLAD,
 clorului;  13,00                                                                                  primarul 'oraşului Brad  nicăieri mai  numeroase ca  ginală  şi  de  o  autentică
 3; 15,00 Merl-  In   spiritul   documentelor   voltarea producţiei do in-  servicii solicitate de popu­                   aici  :  circuri  glaciare,  văi  vigurozitate  tabloul  faunei
  18.00 Buletin
  G,05  Caleido-   şi   sarcinilor   adoptate   de                                                                         suspendate,  văi  în  formă  carpatine.
 xl-cctăţencsc  ;   Congresul  al  II-lea  al  con­                                                                        de  U,  roci  mutonate.  Po­  Importanţa  ştiinţifică  a
 î  de  ştiri  ;   siliilor  populare,  al  orien­                                                                         doaba  cea  mai  de  preţ  a
 ă  pe  adresa                                                                                                                                     Parcului  Naţional  Retezat
 ie  Ia  cererea   tărilor   şi   indicaţiilor   date                                                                      Retezatului  o reprezintă  este  confirmată  şi  de  fap­
  r ; 18,00 Orele   de   secretarul   general   al                                                                         însă acele   zeci de tauri
 tadiojurnal   *   partidului,   preşedintele   Re­                                                                                                tul  că  figurează  la  un  loc
  olitică  internă                                                                                                         sau iezere   adăpostite în  de  frunte  între  rezervaţiile
 nală;  *  Muzi-   publicii,   tovarăşul   Nicolae                                                                         căldările  de  origine  ale  biosferei,  calitate  conferită
 ţii, muzică *  Ceauşescu,   Consiliul   popu­
  Radiojurnal;   lar  al  oraşului  Brad  acor­                                                                            gheţarilor,  mărginite  de  la  cea  de  a  Vl-a  sesiune  o
 il Oală * La   dă  atenţia  cuvenită  îndru­                                                                              stînci,  adesea  îmbrăcate  in  Consiliului internaţional de
  ;   22,00 Ra-
  22,20  Ritmuri   mării  şi  coordonării  activi­                                                                         verdeaţa  de  nepătruns  a  coordonare  a  programului
 Icni.   Muzică   tăţii  de  industrie  mică,  în                                                                          pădurii  de  jnepeni.  Aceia  M.A.B.  (Om-Biosferă)  al
 3,55—24,00 Bu-  scopul  valorificării  cit  mai                                                                           care  au  avut  prilejui  să
              depline,   superioare   a   re­                                                                              cutreiere Retezatul au putut   UNESCO,  reunită  la  Paris
              surselor   de   materii   prime                                                                              aprecia, după greutatea ur­  în octombrie 1979.
              şi  materiale  din  zonă,  mai                                                                               cuşului,  oazele  de  repaus   Prof. SILVIA BURNAZ,
              bunei  folosiri  a  forţei  de                                                                                                            Muzeul judeţean
              muncă,  satisfacerii  tot  mai                                                                               şi  de  visare  pe  care  le  re­  Deva
                                                                                                                           prezintă lacurile Bucura,
              atente   a   cerinţelor   popu­
 ăpitanul   răz-   laţiei  cu  bunuri  de  consum
 tria);   Burla-
  rit  (Arta)  ;   şi prestări de servicii.
 A:  Fala  care   In  acest  context  de  preo­                                         o - o — » a —
 (Modern,  sala
 îp-  nebunilor   cupări  a  luat  fiinţă  la  în­
     j;  Acasă   ceputul  acestui  an  Fabrica                               Propagandei vizuale i se impun caracter
    xarmul  şi   de  producţie  industrială  mi­  Fabrica  tic  producţie  in­
 i   (Arta   —                            dustrială  mică  şl  prestări
  orvineştilor)  ;   că  şi  prestări  servicii,  apar­                              concret, operativitate, eficienţă
  :   Vulcanul  ţinătoare   de   I.J.P.I.M.P.S.   servicii  Brad.  Aspect  de
 Jndeva,  cînd-   I-Iunedoara-Deva,   au   fost   pe  linia  confecţii  textile,
  ;  Ziua  Z  (7   extinse  şi  dezvoltate  unită­  unde  lucrează  formaţia  nr.   Colectivului   de   oameni   lizăm   experienţa   pozitivă,   a   utilajelor.   După   numă­  adevărat,   se   lucrează   la
  LUPENI:  A-                             1,  condusă  de  Cecilia  Iri-                                                  rul  destul  de  însemnat  de   amenajarea   unei   alei   a
 darea  Nordu-   ţile   de  profil  din  cadrul                     ai  muncii  de  la  Exploata­  să  fie  .  cunoscute  succesele
 I);  VULCAN:   cooperaţiei   meşteşugăreşti,   mie.                rea   minieră   Coranda   —-   dobîndite   dar,   în   aceeaşi   materiale  —se  poate  spune   fruntaşilor,   la   montarea
 irile   călătoa-   cele   aparţinătoare   coopera­                 Certej  îi  revin  sarcini  deo­  măsură   —   şi   combaterea   că  aici  se  pune  un  accent   unor  gazete,  dar  lucrul  sd
 •ul);  LONEA:   tivei  de  producţie,  achiziţii   Foto N. GHEORGHIU  sebite  în  acest  an  şi  în   unor   lipsuri,   a   unor   as­  mai   mare   pe   respectarea   cam   tărăgănează   de   mal
 inerul);  ANI-
 bor  periculos   şi desfacerea mărfurilor,                         viitorul   cincinal   privind   pecte   negative   din   munca   normelor   de   protecţia   multă vreme.
 :);  URICANI:                                          a.          asigurarea   unor   importan­  de fiecare zi.        muncii.   La   atelierul   me­  La  gazeta  de  perete  une­
  ( R  e t e z a t ) ;                                                                          Deplasarea   în   cîteva   canic   atrage   atenţia   un   le  articole  sînt  vechi,  cu
 :ţl  ca-n  viaţă                                                   te   cantităţi   de   materii
 î);  ORAŞTIE:                                                      prime   necesare   economiei   sectoare   de   activitate   ale   panou  cu  realizările  oame­  caracter   general,   valabile
  (Patria);   Lo-   ACTIVITATEA OE EXPORT                           naţionale.  Se  înţelege,  deci,   exploatării  avea  să  ne  con­  nilor   muncii   în   perioada   oriunde   şi   în   orice   pe­
 istlna  (Flacă-                                                    că   în   înfăptuirea   tuturor   firme   preocupările   comite­  celor  20  de  ani  de  la  Con­  rioadă.   Altele   sînt   dete­
 SIU-BAI:  A-                                                                                                            gresul  al  IX-lea  al  parti­  riorate   şi   în   afara   preo»
 îarea  Nordu-   calitate « dinamism * eficienţa                    obiectivelor   stabilite,   co­  tului  de  partid  în  vederea
  de   cultură);                                                    mitetul  de  partid  de  aici   găsirii   şi   utilizării   unor   dului.  De  asemenea,  la  loc   cupărilor  şi  sarcinilor  ma­
 ra  Z  (Dacia);                                                    foloseşte   un   întreg   com­  forme  care  să  fie  cît  mai   vizibil  sînt  afişate  instruc­  jore,   specifice   oamenilor
 apt  divers  ;                                                                                aproape de munca şi sar­  ţiuni de executare a lu­   muncii  din  secţii  şi  ate­
 lela  (Casa  de     Toate contractele                              plex  de  forme  şi  mijloace
 MERI A: Poli-                                                      de   acţiune,   care   trebuie                                                  liere.   Asemenea   aspect®
  incvent  (Mu-                                                     să-şi   dovedească   perma­                                                     am   întîlnit   la   uzina   âs
 .  :  Marfă  £u-                                                   nent   eficienţa.   Intre   &-         LA E.M. CORANDA-CERTEJ                   preparare  1,  cît  şi  la  ate­
 Lirta);   GHE-        onorate operativ
 tate în lanţuri                                                    cestea,  un  loc  distinct,  de                                                 lierul   mecanic.   Se   impo%
                                                                    primă   importanţă   pentru                                                     în  acest  context,  şi  cîteTSt
                  (Urmare din pag. 1}    la   expedierea   produselor—,   buna  desfăşurare  a  activi­  cinile   oamenilor   din   sec­  crărilor   „de   sudură,   che­  cuvinte   despre   staţia   «Sg
                                         conservarea   cherestelei   în   tăţii   productive,   îl   ocupă   ţii,  ateliere,  grup  de  ma­  mări  de  genul  „Să  lucrăm   radioficare   ce   funcţionea­
 ÎeaB         să   înregistreze   unele   res­  pele  de  sortare,  ne-am  a-   propaganda vizuală.  şini  etc.  Pe  căile  de  ac­  o  zi  pe  lună  cu  materiale   ză  la  nivelul  unităţii.  „Est®
                                         depozit,  am  •  întărit  echi­
              ca  planul  fizic  şi  exportul
                                                                                                                          şi  energie  economisite"  etc.
                                                                                                                                                                   intensificai®
              tanţe.  în  trimestrul  al  II-   provizionat   cu   cantităţile   —  Această  latură  a  ac­  ces,  de  o  intensă  circula­  La  gazeta  de  perete  a  ate­  nevoie   de   o   sublinia   to­
                                                                                                                                                        activităţii",
                                                                                                                                                    a
                                                                                                   pot
                                                                                               ţie,
                                                                                                                   che­
                                                                                                            văzute
                                                                                                        fi
              lea,  însă,  şi  în  continuare,   necesare  de  materiale  pen­  tivităţii   —   arăta   tovarăşul   mări  din  documentele  Con­  lierului   sînt   publicate   re­  varăşul   Emil   Dafin.   iS»
  obabil  pentru   colectivul   sectorului   s-a   tru   pachetizarea   mărfii.   Emil  Dafin,  secretarul  ad­  gresului   al   XlII-lea   al   zultatele  dobîndite  în  cin­  ceasta,   întrucît   nu   est®
 ist  1985:  vre-   mobilizat  exemplar  în  mun­  Măsurile   luate,   priceperea   junct  cu  probleme  de  pro­        stea   aniversării   a   20   de   folosită  la  potenţialul  exis­
  răcoroasă,  cu   că,   a   recuperat   în   mare   şi  hărnicia  oamenilor  noş­  pagandă   al   comitetului  de   partidului,  criteriile  de  ur­
 iorar   noros.                                                     partid  —  s-a  bucurat  din   mărire  şi  obiectivele  între­  ani   de   la   Congresul   al   tent,   diversitatea   şi   opa®.
 nai  cădea  a-   parte  restanţele  la  produc­  tri  —  între  care  i-aş  men­  partea  noastră  de  o  spo­  cerii   socialiste.   Ea   intra­  IX-lea   al   partidului,   pre­  tunitatea  unor  emisiuni  lasă
 loaie   însoţite   ţia  fizică  şi  integral  nerea-   ţiona  şi  pe  Ion  Constan­           rea  în  pavilionul  adminis­  cum  şi  rezultatele  obţinute   încă de dorit.
 ri   electrice,                         tin,  Ion  Vaida,  Ilie  Samo-   rită   atenţie.   Conştienţi   de               de  tinerii  de  aici  în  ac­
 ufla  moderat,   lizările   la   export   şi   în                  rolul   major   al   propagan­  trativ   atrage   atenţia   o                     Intr-o  atare  situaţie  esfcji
 »ri  de  scurtă   prezent   accentuează   onora­  nid,  Iosif  Avornicesei,  Cos-   dei   vizuale,   de   contribu­  „alee   a   fruntaşilor",   eu   ţiunile  de  recuperare  şi  re-   necesară   o   mai   intensă
   nord-est  şi   rea   comenzilor   beneficiari­  tache   Timofte,   Oliver   Po-             exemplificări   din   fiecare   folosire a materialelor.  Implicare  a  comitetului  <8g
  aturile   rninl-                                                  ţia  pe  care  o  poate  avea
 luprinse  intre   lor externi.          joni  —  au  făcut  ca  să  re­  în   mobilizarea   oamenilor   sector de muncă.  Noua   uzină   de   prepa­  partid,  dar  cu  deosebire  a
 tde,  iar  cele   —   Pentru   realizarea   şi   cuperăm  toate  restanţele  la   din   unitate   pentrtî   ridi­  La   uzina   de   preparare   rare  din  cadrul  exploatării   tuturor   birourilor   organi­
  ître  21  şi  26                       export  şl  să  putem  încheia                        nr.  1,  pot  fi  văzute  instruc­  reprezintă   unul   dintre   zaţiilor  de  bază,  a  organi­
  t, ceaţă di-  livrarea   operativă,   integra­                    carea   întregii   activităţi   Ia
              lă,  a  produselor  la  export,   luna   cu   sporuri  de  pro­  un   nivel   calitativ   supe­  ţiuni  de  serviciu  cu  pri­  punctele   cheie   în   desfă­  zaţiilor  de  masă,  a  tuturas
              am  luat  o  serie  de  măsuri,   ducţie  de  200  mc  cheres­  rior  *  noi  am  căutat  să-i   vire  la  cunoaşterea  şi  ex­  şurarea  unei  activităţi  rod­  factorilor   cu   atribuţii   îtf
   vremea  va   pe   întregul   flux   tehnolo­  tea  pe  relaţii  C.T.S.  şi  cu   conferim   actualitate,   să   ploatarea   abatajelor,   atri­  nice,  cu  o  contribuţie  im­  această  direcţie  pentru  Îhî»
 oare,  cu  ce-                          300  mc  pe  devize  conver­                                                     portantă   în   înfăptuirea   bunătăţirea   activităţii   de
 r  noros.  Lo-   gic  —  relevă  ing.  Cornel                      fie   permanent   în   miezul   buţii   în   domeniul   protec­
  ea  averse  de   Pricăjan,  şeful  S.I.b.  Orăş-   tibile.   Avem   condiţii   să   problemelor   cu   care   se   ţiei   muncii,   chemări   cu   sarcinilor   actuale   şi   de   propagandă   audiovizuală.
  te  de  deseăr-   tie.   In   prim-plan   situăm   lucrăm   bine   în   continua­  confruntă  oamenii  din  toate   privire  la  gospodărirea  mai   perspectivă.   Pînă   în   pre­  Ceea  ce  s-a  făcut  în  marea
 :e.  Vîntul  va                                                                                                          zent  însă,  doar  în  sala  de   majoritate   a   cazurilor   estâ
  at,  cu  inten-   calitatea   produselor.   In   a-   re,  să  sporim  tot  mai  mult   sectoarele   şi   domeniile.   chibzuită  a  materiilor  pri­
  45—60  ltm/h   cest  scop  urmărim  cu  ma­  producţia   pentru   export,   Preocupările   noastre   s-au   me,   materialelor   şi   ener­  apel  pot  fi  văzute  cîteva   o  dovadă  să  se  poate  mal
 ; şi est. Tem-  ximă   atenţie   derularea   să  oferim  partenerilor  ex­  axat  pe  găsirea  unor  for­  giei.  Se  adaugă  la  aces­  afişe   privind   protecţia   mult.
              producţiei  pe  flux  -—  de  la   terni  numai  produse  de  ca­  me  cît  mai  atractive,  efi­  tea   afişarea   unor   indica­  muncii,  activitatea  de  cruce
              debitarea buştenilor şi pînă  litate superioară.      ciente prin care ci genera­  tori tehnologici de folosire  roşie şi... cam atît. Este  VALENTIN NEAGU
   90   91   92   93   94   95   96