Page 1 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 1
A QA UşCui
âAI
SN PREGĂTIREA CONGRESULUI Al )
PROLETARI DIN TOATE TARILE: UNIT!-VĂ î Oamenii muncii din
1 cadru] întreprinderii de
111-LEA AL CONSILIILOR POPULARE ţ transporturi auto Hunc-
1 doara'-Deva acordă o im-
I portanţă deosebită acti
Autoaprovizionarea teritorială vităţii de recuperare, re-
coniliţionare şi rcfolosi-
i re a materialelor, piese-
1 lor de schimb şi sub-
Experienţe pozitive, dar ţ ansamblelor, ridicării c-
i ficicnţei economice în
I producţie. Cîteva exem-
si rezerve nevalorificate ţ ple: în perioada trecu-
t tă din acest an, Ia
| A.R./V. Brad şi celelalte
ORGM Al; COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDDARA Al P n în realizarea programu legume, întreprinderile me
lui de autoaprovizionare a canică şi chimică asigurîn-
du-şi o parte din consu î l
Şl ftt C O B I S i l i U L U I P O P U L A R J U I 1E T E A I U localităţii. Consiliul popu însemnate economii
lar al , oraşului Orăştie a mul de carne, de porc din prin recondiţionarea
acţionat în scopul dezvol anexele proprii. şi refolosirea
tării intensive a agricultu — Am venit în sprijinul
Anul XXXVII, nr. 8 646 DUMINICA, 1 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani rii, luînd măsuri pentru unităţilor economice — ne pieselor auto
folosi rea completă a fon spune Nicolae Hanciu, vi
dului . funciar şi ' creş cepreşedinte -al biroului e- \ autobaze din judeţ s-au
xccutiv al consiliului popu
terea potenţialului produc
Calitatea producţiei — obiectiv central tiv al acestuia, pentru ob lar orăşenesc — atribuin- 1 recondiţionat şi reîolo-
? sit 120 de ambreiaje,
ţinerea de recolte mari şi du-le 8,G1 ha teren agricol 1 400 de electromotoare,
stabile, pentru realizarea spre a-şi asigura legume şi !ţ cîte 200 alternatoare şi
al muncii întregului colectiv livrărilor de produse la furajele necesare întreţine . compresoarc pentru aer,
fondul de stat. Acum, în rii animalelor din gospodă 1 350 cutii de viteză A.K.5
riile anexe. Se poate apre
preajma Congresului al III- \ şi A.K. G, s-au vulcani-
O sarcină de cea mai Tocmai modul în care nologiile de lucru, se ara cia că prin mărirea supra
mare importanţă a oame activitatea acestor comisii tă unde s-a greşit şi care lea al consiliilor populare, feţei terenurilor şi, deci, l zat peste 1300 de anve-
? lope printr-o nouă tch-
făcind un succint bilanţ al
nilor muncii de la Com îşi pune amprenta asupra sînt urmările. Cu citeva cultivarea lor cu o mai
binatul siderurgic Hune a ceea ce se realizează zi zile în urmă, cînd am ana realizărilor se constată că marc diversitate de legume ) nologie (cu plasturi ram-
doara este creşterea para de zi în marea cetate a lizat o şarjă la cuptorul 5, în perioada care a trecut s-au îmbunătăţit şi diver ţ forsaţj) şj altele. Este
metrilor tehnici şi calita siderurgiei a constituit o- am constatat că nu s-a din acest an, au fost livra sificat mult mâncărurile i demn de subliniat fap-
tivi ai producţiei. Eforturi biectul dialogului nostru urmărit îndeaproape evo te la fondul de stat de că preparate în cantinele ma 1 tul că, la ora actuală,
le întregului colectiv în cu o parte din tovarăşii cu luţia sulfului în procesul tre unităţile agricole din rilor întreprinderi şi şcoli \ 80 la sută din necesarul
această direcţie sînt cu atribuţii în această direc de elaborare. Aceasta a raza oraşului 15 tone fruc lor. De asemenea. în ace 1 de piese de schimb pen-
ţie la Oţelăria S.M. 1. Să condus c în final pro te. 185 tone legume, 574 to laşi scop, al realizării pla / tru autovehiculele din
a
atît mai justificate şi ne centul de sulf să fie peste ne grîu, 1 951 hi lapte, la nului de autoaprovizionare, 1 parcul activ al între-
cesare cu cit exigenţele le dăm euvîntul: limitele stabilite. Este un ultimele două sortimente întreprinderile mecanică, 1 prinderii este asigurat
Dumitru Arsinte, secre
formulate de secretarul ge } din recuperări şi recon-
neral al partidului, tovară tar adjunct cu probleme exemplu în care comisia fiind depăşit planul chimică, „Vidra", liceele ) diţionări. Încă o preci*
şul Nicolac Ceauşescu, a- de calitate, alte cadre teh Dar la realizarea planu „Aurel Vlaieu“ şi chimic, ţ zare: dînd un curs nou,
nice au răspuns cu prom
rată cu claritate: produc în conducerea de lui de autoaprovizionare îşi spitalul au preluat prin i mai eficient producţiei,
C.A.P terenuri pe care le
ţia obţinută aici să fie ptitudine pentru a înlătu aduc contribuţia Şi cele li lucrează cu forţe proprii, I îj cele opt luni din a-
cel puţin la nivelul celei către organizaţiile ra efectele unei astfel de gospodării anexe ale uni ţ cest an, la I.T.A. Deva
similare realizată pe plan de partid a activităţii scăpări. tăţilor economice care de realizînd producţii mari t s-au economisit la pre-
mondial. Se poate spune, productive Octavian Marcu, pre ţin bovine, porcine şi pă / tul de cost 1,5 milioa-
deci, că pentru fiecare şedintele comisiei de cali sări şi care produc, pen ESTERA ŞINA ) ne Iei.
metalurgist hunedorean tate a schimbului C : tru prepararea mîncării în
competenţa şi responsabili organizatorice al comitetu — Măsurile se stabilesc cantine, cantităţi mari de (Continuare in pag. o 2-a)
tatea profesională sînt o- lui de partid ; concret şi operativ, în func
bicctive majore în activi — Producem oţel pentru ţie de greşelile care au fost
tatea de zi cu zi ramurile de vîrf ale eco. făcute. Mă refer de exem Redresarea activităţii în
„In miezul tuturor efor nomiei naţionale. Se în plu la neîncadrarea în a- IN ZIARUL DE AZI ■
turilor ce se fac în aceas ţelege. deci. că. nu putem naliza finală a şarjei, în-
tă direcţie se află activita şi nu avem voie să facem fundarog şi desfundarea • întărirea ordinii şi dis zootehnie trebuie să înceapă
tea celor peste 8 000 de rabat de Ia nimic din ceea orificiilor de evacuare, ne-
comunişti — sublinia to ce înseamnă calitate. Este, ciplinei — să fie mai
varăşul Vasile Dragomir, de altfel, şi obiectivul pe VALENTIN NEAGU mult în atenţia organi cu asigurarea furajelor!
secretar adjunct cu pro care cele patru organizaţii zaţiei de sindicat
blemele de propagandă al de partid din oţelărie îl Cooperativa agricolă de furaje prevăzute în balan
comitetului de partid din au permanent în centrul (Continuare in pog. o 2-a) • Album de vacanţă producţie Lunca Moţilor ţă la nivelul necesarului,
combinat. Atribuţii însem preocupărilor. Eficienţa ac se confruntă de mai mulţi să nu se înregistreze nici
nate, cu efecte directe a- tivităţii celor 175 de co ani cu greutăţi în ce pri o pierdere, ci, dimpotri
supra întregului proces munişti este reflectată în Antrepriza construcţii hi • Fotbal veşte asigurarea necesaru vă, să se asigure un sur
tehnologic şi obţinerea u- mare măsură şi de ceea ce droenergetice Riu Mare- lui de furaje pentru ani
nor produse de calitate noi am dobîndit prin ana Retezat-aval. Despre hidro • Remember male. în anul trecut, de plus. Ce s-a întreprins
de
centrala
Ostrovu
la
revin comisiilor de calita lizele zilnice efectuate de Mic, maistrul Nicolac Mo exemplu, unitatea a cum pînă la această dată î?i
te, a căror activitate este către comisiile de calitate ţa sau şeful de brigadă • Mozaic duminical părat peste 170 tone de fin. scopul asigurării celor 324
coordonată şi îndrumată a fiecărei şarje Se ur dulgheri Gheorghe Com Urmarea directă a faptu tone de fin, 1 300 tone
de organizaţiile de partid". măresc abaterile de la teh- pot ne vorbesc ca despre • Telegrame externe suculente şi 370 tone gro
o operă de artă, durată cu lui că unitatea n-a reuşit siere necesare în perioada
migala instrumentelor mu su-şi asigure la nici un de stabulaţie ?
zicale şi trăinicia monu • Mica publicitate sortiment furajele la ni
— Ne-am străduit să re
Un monumental naturii mentelor. \ velul balanţelor au fost re coltăm, să transportăm din
zultatele mediocre înregis
trate la producţia de lapte, cîmp şi să depozităm fînul
cu reale rosturi la ceilalţi indicatori de plan de pe fineţe şi pajiştile
naturale — arăta inginerul
din zootehnie. şef al unităţii. -Au fost
Care este acum situaţia
ştiinţifice şi educative în sectorul zootehnic al mobilizaţi la coasă majo
C.A.P. Lunca Moţilor ? Cum ritatea membrilor coopera
- Monumentele naturii nirile operei înaintaşilor a acţionat conducerea uni tori, iar transportul finului
din judeţul Hunedoara, în noştri, creată în urmă cu tăţii, toţi cei implicaţi în s-a făcut cu atelajele. Nu
cadrul cărora Parcul Naţio o jumătate de veac. activitatea din zootehnie, treţurile au fost cosite de
nal Retezat ocupă un loc - Cum s-au materializat
important, sînt adevărate dorinţele, gîndurile celor C.A.P. LUNCA MOTiLOR
tezaure ale pâmîntului ro care au pus bazele, care
mânesc, care se bucură de au militat pentru ca Reteza
o atenţie deosebită prin tul să-şi aibă statutul de pentru a pregăti cit mai pe cele 141 ha fineţe, ob-
politica partidului şi statu Parc Naţional, să intre în temeinic — începînd de la ţinîndu-se peste 200 to
lui nostru de protecţie a reţeaua europeană a mo asigurarea furajelor, pînă ne. Din acestea, mai mult
mediului înconjurător. Im-' numentelor naturale ? la punerea Ia punct a adă de 120 tone sînt depozitate
plinirea a cinci decenii de — In cele cinci decenii posturilor — stabulaţia în fînare. De asemenea,
1985/198G ? am mai depozitat încă 28
Faţă de un plan anual tone de trifoi, coasa I, de
pe cele 21 ha cultivate în
.RETEZAT —50" de 370 bovine, unitatea cultură pură, 48 tone paie
deţine în momentul ' de
faţă 405. Din acestea', 175 rezultate de la seceriştil
sînt vaci şi juninci, exis păioaselor şi am înşilozat
Ia crearea Parcului Naţio de existenţă parcul a cu tând şanse certe — ne a- 300 tone de rapiţă. O con
nal Retezat este marcată noscut perioade de grele sigura Cornelia Stăncescu, tribuţie mare şi-au adus
de prestigioase manifestări încercări, mai ales în tim inginerul şef l unităţii — la transportul furajelor din
a
printre care şi reuniunea pul şi după conflagraţia ea pînă la finele anului cîmp cooperatori cum sînti
ştiinţifică ale cărei lucrări mondială din anii 1940- să se realizeze efectivul Sabin Oprişa, Pascu Bă-
se deschid azi, în Sala 1945. Abia după anii 1950, matcă planificat. La ovine, răştean, Iosif Loliş, Lazăr
festivă a Consiliului popu prin reorganizarea Comisiei prevederile pe acest an Vălean, Ioan Gligor şi
lar judeţean. Ce înseamnă, Monumentelor Naturii în sînt' îndeplinite. Mai rău Azare Laza.
tovarăşe prof. Agnişa Nu- cadrul Academiei R.S.R. s-a se stă însă în privinţa in — Cum se v asigura
a
ţiu, pentru Consiliul ştiin putut vorbi despre un re- - restul, pînă la necesar, la
ţific al Parcului Naţional gim de protecţie adecvat, dicelui de natalitate, cit şi fiecare sortiment ?
la producţia de lapte. Faţă
Retezat, al cărui secretar la realizarea căruia au de un plan anual de 1 050 — De pe întreaga supra
ştiinţific sînteţi, acest eve contribuit hotărîtor forurile faţă de fineţe naturale şi
niment aniversar ? de conducere judeţene prin hi destinat fondului de cea cultivată cu trifoi
— Evenimentul pe care îl instituţiile lor specializate stat, nu s-au predat pînă vechi vom obţine o canti
omagiem are pentru noi (inspectoratul silvic, muzeu' în prezent nici 400 hi. tate de 260 tone fibroase
semnificaţii deosebite. Sim judeţean — secţia de ştiin Conducerea unităţii motiva La aceasta, se adaugă a-
pozionul ştiinţific care se ţele naturii). aceste rezultate 'nesatisfă proximativ 25 tone de tri-
deschide azi îşi desfăşoa Prin străduinţele neobo cătoare prin potenţialul foliene semănate în cul
ră lucrările în aceeaşi sală site ale profesorului Vale- slab productiv a l vacilor tură ascunsă. Restul de
în care, în urmă cu 52 de riu Puşcariu, secretarul şi calitatea slabă a păşu fibroase pînă la necesar îi
ani, se zămislea actul de ştiinţific al Comisiei pen- nilor. vom asigura din livada
naştere al Parcului Naţio Aceasta fiind situaţia este unităţii, unde avem semă-
nal Retezat. Pe de altă Interviu realizat de de la sine înţeles că efor
parte, avem legitima mîn- LUCIA LICIU turile conducerii unităţii, MIRCEA LEPÂDATU
drie de a ne simţi părtaşi,--------------------------------------- ale cooperatorilor să se
modeşti dar siguri, la împli- (Continuare în pag. a 3-d) concentreze pentru a asi
gura toate sortimentele de (Continuare în pag. a 2-a)