Page 11 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 11
> MIERCURI, 4 SEPTEMBRIE 1985 Pag. 3
tij PRE6ĂTIREA CONGRESULUI AL lll-LEA Efortul gospodăresc - expresie
riMPUL (Urmare din pag. 1) ţ
BER cem un omagiu înaintaşi- )
AL CONSILIILOR POPULARE lor care au înfiinţat par- 1 a grijii pentru calitatea
cui, dar avem datoria să ^
omagiem cu tot respectul i
MUME şi pe cei care se ocupă procesului instructiv-educativ
Stilul de muncă activ, participativ, angajant azi cu aleasă dragoste de
o acest monument. Aş re La această oră, pregăti rii a dotat unitatea cu tot
marca faptul că Parcul
îşi spune cuvîntul în împlinirile de fiecare zi noului an şcolar se apro caiete de diverse tipuri,
» in e- Naţional Retezat s-a bu rile pentru deschiderea ce este necesar elevilor j
jpor — o curat de îndrumarea per pie de sfîrşit. Conducerile creioane, rechizite, ghioz
manentă a forurilor de
inţă (eo- — în exercitarea atribu sînt dezbătute cu precăde pentru că toţi cetăţenii par partid şi de stat din ju şcolilor, cadrele didactice, dane, genţi cte.
siuno de ţiilor sale multiple, consi re stadiile îndeplinirii sar ticipă la acţiuni". deţul Hunedoara, care au părinţi, elevi, unităţile pa- Şcoala generală nr. 1
liul popular municipal, co- • cinilor scadente- din toate Tiberiu-Carol Pascu, aplicat cu consecvenţă tronatoare manifestă preo Brad. Instituţie reprezenta
Ie infor- mitctul executiv au un domeniile de activitate, se maistru oţelar: „Eu am în politica ecologică a sta cupări susţinute pentru ca tivă cu două corpuri de
itico-idco- sprijin de mare nădejde acordă atenţia cuvenită circumscripţie şi localita tului nostru de protejare debutul de an şcolar să fie clădiri şi 32 săli de clasă.
în deputaţii din cele 49 cir popularizării experienţei tea Răcăştie. Deci şi sarci a naturii. în această or un devărat eveniment în Păşindu-i pragul, trăieşti
a
[ (color), cumscripţii electorale mu bune, sînt criticate lipsuri na de a impulsiona înche dine de idei aş sublinia viaţa celor tineri. impresia respectului pe ca
siliilului" nicipale, în comitetele de le şi neajunsurile, cauzele ierea de contracte de lapte, Liceul industrial Gura- re conducerea, administra
cetăţeni, asociaţiile de lo care le-au generat. Stimu carne, achiziţiile pentru barza. Cîteva eleve curăţă ţia, cadrele didactice îl au
catari, organizaţiile demo lăm pe toate căile iniţiati fondul de stat. Avem plan iarba din faţa clădirii. Re pentru şcoala în care îşi
craţiei şi unităţii socialis va creatoare a cetăţenilor, şi ,1a recuperarea materia Retezat 50 ţinem unele nume — Ro- desfăşoară activitatea, tre
te — sublinia tovarăşul respectul faţă de cei care lelor refolosibile. Explicînd dica Micu, Georgota Oprea, zind în rîndul celor care
Teofil Bogdan, preşedinte se afirmă în acţiunile cu cu toată atenţia necesita Otilia Ianc, din clas a o vizitează stima pentru
a
le Comitetului executiv al caracter obştesc, dezapro tea imperioasă a realizării colaborarea strînsă din Xl-a. Alţii lucrează la cu
: (i,00 Ra- Consiliului popular muni băm pe cei care se sustrag acestor obligaţii, alegătorii tre Consiliul popular ju răţenia interioară a loca munca lor. însoţiţi do prof.
[limineţii ; cipal Hunedoara, primarul de la îndeplinirea obliga se constituie într-o cir deţean, Inspectoratul sil lului şcolii. La secretariat, Maria Mărgineanu, director
i zilei in ţiilor civice, încalcă legea, cumscripţie electorală de vic judeţean, Direcţia a-
00 Radio- localităţii. De altfel, rezul dactilografa Maria Mîţiu adjunct, Ileana Cioflicu,
iareină şi tatele bune dobîndite în normele de convieţuire so frunte". gricolă judeţeană, institu răspunde prompt rugămin- administratorul şcolii, in-
onoare ; toate domeniile de activi cială. Maria Costa, economistă ţiile de cultură hunedore-
:sei; 8,10 tate sînt o urmare fireas la I.T. Hunedoara: „Să ne cu Ministerul Silvicul
iilor; 9,00
; 9,05 Răs- că a grijii constante pe ca fii mereu în mijlocul oa turii, cu instituţiile cen NOUL AN ŞCOLAR SE APROPiE.
liiltorilor ; re o acordăm perfecţionă ANCHETĂ menilor, să aduci proble trale de biologie şi cu
ştiri; 10,05 rii stilului şi metodelor mele lor la organul local Comisia pentru ocrotirea CUM L-AŢI PREGĂTIT?
muzică ÎN MUNICIPIUL
Din (ările noastre de muncă în con HUNEDOARA al puterii de stat, să duci monumentelor naturii a
1 Cintec ducerea activităţii politico- în rindurile lor pe cele Academiei R.S.R., una din
se; 11,00 organizatorice, economico- care le dezbatem noi în se tre cele mai active comi ţii noastre de a vedea cum trăm în cîteva săli de cla
11.05 Ra- arată şcoala în acest mo-'' să. Aflăm cu acest prilej,
iilor; 11,35 sociale, peritru atragerea — De fapt, după opt luni siuni, adică să ne consfă- sii ale înaltului for ştiin
Kl Buletin deputaţilor, maselor de care au trecut din acest tuim reciproc, iată — du ţific şi cultural al ţării, ment: „Vă dau pe mîna că încă de la terminarea-;
a
lUlnţa se- cetăţeni la înfăptuirea sar an putem face bilanţul pă părerea mea — pîrghii — Am vrea să vă cu administratorului. Cadrele cursurilor fiecare diriginte:
5 Din co- sînt în concediu". Dar nicî cu elevii săi, cu sprijinuR
ui; 12,45 cinilor pe care documen muncii participative, acti ale succeselor în munca noaştem gîndurile, opinia administratorul nu se afla părinţilor, şi-a pregătit cla
radio-tv. ; tele de partid, indicaţiile ve, angajante a deputaţi mea de deputat. Şi avem şi în ce priveşte viitorul.
3; 15,00 şi orientările formula multe succese". — Se cuvine să ne gîn- acolo, aşa că ne conduce sa pentru a arăta cît mas
or; 16,00 lor, a majorităţii cetăţeni — în stilul de muncă al t o v a r ă ş u l Anghel frumos. Florile, panourile,
16.05 Ho te de tovarăşul Nicolae lor municipiului nostru — dim cu toată seriozitatea materialul didactic deose-’
rite; 16,20 Ceauşescu, le pun în faţa arăta tovarăşul Victor Pez, consiliului popular muni ia viitoarea generaţie, la Şolea, contabilul şcolii i
m in via- noastră. Bilanţul realizări secretarul Comitetului exe cipal — concluziona tova datoria pe care o avem „Un corp de clădire a fost bit de bogat şi util conce
oniercşti ; răşul Teofil Bogdan — s-a de a acţiona în aşa fel put, perdelele, instalaţiile
e econo- lor obţinute de municipiul cutiv al Consiliului popu zugrăvit. In corpul al doi sanitare arată mai frumos j
tul medi- Hunedoara în cei 20 de ani lar municipal. S-au con încetăţenit preocuparea ineît s-o educăm în spi lea se mai lucrează încă".
uletin de care au trecut de la Con struit 6 000 metri pătraţi pentru creşterea rolului de ritul dragostei de natură. decît... „acasă" pentru cS'
irtaj 1985; putaţilor în organizarea ac Pădurea a adăpostit pe Intr-adevăr, mai sînt de împrumută acea atmosfe
Sava Ilin; gresul al IX-lea al parti de trotuare, s-au reparat efectuat lucrări de repa 1
[ române; dului, de cînd conduce des 850 000 metri pătraţi de ţiunilor pe circumscripţii strămoşii noştri în timpul raţii la uşi, vopsitorie-tîm- ră de solemnitate pe care
i : ★ Ra- tinele ţării t o v a r ă ş u l străzi şi trotuare, au fost electorale, ei raportînd cu marilor m i g r a ţ i i , ea ţi-o dă o instituţie care in
îvista in- Nicolae Ceauşescu, este regularitate în sesiuni a- ne-a fost aliat la Posada, plărie şi socluri coridoare. decursul agilor a devenit
lio * Mu- plantaţi mai bine de 6 000 La •lucru se afla Petru Cor
20,00 Ra- semnificativ. Aceşti ani, arbori şi arbuşti ornamen supra modului de îndepli în Codrii Cosminului, în un factor educaţional de
grieultura înmănuncheaţi în ceea ce tali, parcurile şi zonele nire a atribuţiilor ce le re atîtea altă locuri în care şi echipa condusă de Ion bază. într-una din clase,
;tia dv. ; numim cu aleasă mîndrie verzi ale municipiului,. în vin. Am statornicit metoda ne-a ajutat într-o luptă Jurca de la I.G.C.L. Brad.
-o oră ; prof. Augusta Crişan acor
. tr ag-rii patriotică „Epoca Nicolae suprafaţă de peste 150 hec instruirilor periodice a de inegală cii duşmanul. Ti Reparaţiile au început încă dă consultaţii. învăţătoarea
23,05> Coc- Ceauşescu", au schimbat tare, au fost şi sînt bine putaţilor, în cadrul cărora neretul ţării noastre tre în luna mai, ne asigură
; 23,55*— radical, harta municipiului ei ne aduc problemele din buie educat în ideile Elena Stan, împreună cu
ştiri. întreţinute, au fost planta cei aflaţi „în exerciţiul familia Tudoraehe întind
nostru, înnoind-o şi confe- te aproape 500 000 flori, va teritoriu, culese din întîl- creaţiei poetice a lui funcţiunii". E cam mult de
rindu-i statut de localita loarea totală a lucrărilor nirile cu cetăţenii, iar noi Eminescu care, în „Scri atunci. perdelele proaspăt spălate.
te modernă, în plină ascen executate fiind de peste le prezentăm problemele soarea a lll-a" punea în Elevele Cornelia Alexa.
siune spre noi împliniri. 34,6 milioane lei, valoare aflate la ordinea zilei pe vorbele lui Mircea cel Şcoala generală nr. 2 Mariana Lup, Voichiţa Re-
Numai în anii actualului care va creşte pînă la sfîr- agend de lucru a consi Bătrîn, frumoasele versuri: Crişcior. După cum ne in siga, Didina Nimeringu
a
cincinal s-au dat în folo şitul nului, aşa cum liului popular. „...tot ce mişcă-n ţara formează Maria Crăciun,
ia schim- sinţă 1 634 apartamente, a asta, rîul, ramul/ Mi-e directorul şcolii, aici s-au vopsesc gardul de împrej
ă ş a g u 1 ne-am angajat, la peste 40 Neîndoielnic, există o prieten numai mie, iară muire. Pentru rezolvarea
rarele alb magistrala nr, 3 de tenno- milioane lei, pentru a ne bună experienţă la Consi efectuat lucrări de dezin-
rta); HU- ficare, peste 10 000 metri situa pe un loc fruntaş în liul popular municipal Hu ţie duşman este". Educa fecţie, după predarea celor problemei infiltraţiilor a-
curs (Mo- pătraţi do spaţii comercia rea tineretului în spiritul pei pluviale, acoperişurile
.); Caseta cadrul întrecerii socialiste nedoara în stilul de mun dragostei de natură răs 27 kg de gogoşi recoltate
lodern — le, şcoală de 24 săli de pe ţară. că şi acţiune cu deputaţii, de la viermii de mătase. celor două clădiri sînt în
sraa ploi- clasă, cinematograf cu 500 — Cum acţionaţi concret, cu cetăţenii. Dovadă de ne punde înălţătoarelor che curs de izolare cu tablă.
a); Domn de locuri, alte obiective mări ale preşedintelui Se face curăţenie l grădi
a
ta — Cas în circumscripţia electora contestat stau realizările României socialiste, tova niţa care a funcţionat pînă Lucrarea o execută Fabri- ,
tor) ; PE- social-culturale. lă pentru mobilizarea ce dobîndite an de an în bu ea de producţie industrial!
'.a care — în acest context — a na gospodărire şi înfrumu răşul Nicolae Ceauşescu, în august. Copiii au ajutat mică Brad. Lucrările efec
ing); Ma- tăţenilor la acţiunile de de a face „totul pentru şi ei la curăţenie, la co
a
AvenUtrl continuat ideea tovarăşul interes obştesc ? — i-am seţare municipiului, care asigurarea cadrului am tuate de Nicolae Faur, Ion
lui (7 No- Ioan Puşcaş, prim-vice- întrebat pe cîţiva dintre în cîteva rînduri s-a situat lectarea plantelor medici Iancu şi colegii lor sînt de
SNI: Ne- preşedinte al Comitetului cei mai destoinici deputaţi. pe locuri de frunte pe ju biant propice ocrotirii să nale, angajamentul anual
al); VUL- deţ, pe ţară. Tot atît de nătăţii oamenilor, pentru bună calitate.
sâ vină executiv al Consiliului Am consemnat succint răs păstrarea nealterată a fiind în totalitate realizat. Aşadar, eforturi susţinute
1); LO- popular municipal — se punsurile lor. adevărat este însă că mai frumuseţilor patriei, pen In rest, şcoala nu a nece
— seriile înscriu şi măsurile pe care sînt rezerve în această pri pentru buna gospodărire a
’ETRILA: le-am luat în ultima vre Ing. Nicolae Iacob, şeful vinţă, care, aşa cum pre tru a transmite generaţii sitat reparaţii. Intr-adevăr, unităţilor şcolare — expre
on (Mun- autobazei I.T.A. : „Sînt de lor viitoare toate daruri arăta bine.
IMOASA : me pentru pregătirea cît putat de patru legislaturi, vede proiectul de Lege pri le cu care natura a hără sie a grijii pentru calita
-II (MlUl- mai temeinică a sesiunilor vind autoconducerea, auto. Un scurt popas l Libră tea procesului instructiv-
a
0ANI : A consiliului popular munici aşa că alegătorii mă cu gestiunea economico-finan- zit România". ria nr. 16 Crişcior. Tova educativ.
icdei (Re- nosc bine, aş cum şi cu îi Această manifestare răşa Rodica Grozn ne asi
a
Ultimul pal, ale celor comunale ştiu bine. La începutul a- ciară şi autofinanţarea uni găzduită de judeţul Hu
şie); GU- Ghelari şi Teliuc, a adu tăţilor administra ti v-teri- gură că Centrul de libră- MINEL BODEA
k (Minc- nului eu cunosc exact pla toriale, vor trebui mai bi nedoara este un popas
: Rîpa — nărilor cetăţeneşti pe cir nul economic al circum ne valorificate, spre folo de o clipă pe lungul drum
(Patria) ; cumscripţii electorale şi a- scripţiei. îl dezbatem în al ştiinţei în nobila ei
i decolare sul cetăţenilor şi cu spri V
GIU-BAl: sociaţii de locatari, a întîl- adunarea cetăţenească, îl jinul lor. Şi hunedorenii misiune de descoperire a
(Casa de nirilor periodice dintre de defalcăm pe asociaţii de sînt conştienţi de posibili tainelor naturii, a alian
3 : Oblec- putaţi şi cetăţeni. La toa locatari şi pornim la trea ţei dintre om şi lumea de la Cîmpu lui Neag şi ^
(Dacia) ; tăţile lor, hotărîţi să le în Radu Oancea, de la I.M. ji
er contra te aceste foruri le domo- * bă. An de an am fost o făptuiască. vie. I REFLECTOR Lonea, le-au lăsat în func-1
a
I: Romeo craţiei noastre socialiste circumscripţie fruntaşă, GH. I. NEGREA
it (Casa j ^ > kAkAi ţiune şi le-au părăsit fără î
SIMBRIA: motiv. S-au convins că a- {
ate (Mu- cest procedeu este cu totul «>
Viitoarea •»
a); GIIE- importante masuri de larg interes cetăţenesc | • Spărgătorul. Sorean Su- inadmisibil.
(Mii’^lJ). * ciu era muncitor la Ener- • Recidivistul. Din nou t s
gomontaj Mintia, dar acum
Cadru democratic, pentru afirmarea iniţiativelor I ' lă pentru faptul că într-o călu din Hunedoara, care J
este arestat şi dă sacotea- a fost prins Constantin,Das- î
noapte i-a venit năstruşni- a furat bijuterii în valoare |
Noi, cei ce trăim şi mun specifice localităţilor urbane. împliniri au participat din lui act normativ, simerienii * ca idee să spargă chi.oş- de 10 000 lei de la diverşi J
>il pentru cim de mai multă vreme in De la istoricul Congres al plin toţi locuitorii oraşului. vor contribui şi in con I cui alimentar din incinta cetăţeni din localitate, o |
trie 1985 : oraşul Simeria — „oraşul ce IX-lea, care l-a ales în frun lată de ce noi, simerienii, tinuare la înfrumuseţarea ' întreprinderii. Muncitorii din parte din ele fiind recupe- «,
schimbă- feriştilor" cum, pe bună tea partidului pe tovarăşul am primit cu interes proiec o r a ş iM u I lor, la ridi | schimbul de noapte au dat rate. Pentru o bună perioa- |
fl dega- dreptate, mai este denumit Nicolae Ceauşescu, cel mai tul de Lege privind autocon carea edificiilor social-cultu I ajutor să fie identificat şi dă îndeletnicirea i-a fost ®
poi se va — am fost martori şi partici iubit fiu al naţiunii, în ora ducerea, autogestiunea eco- rale care sînt deja gîndite | prins. întreruptă. |
dinspre panţi nemijlociţi la toate şul nostru, la fel ca în toate nomico-financiară şi auto pe planşetele proiectanţilor.
dea ploi prefacerile înnoitoare care localităţile patriei, a început finanţarea unităţilor admi Majoritatea locuitorilor din *. • A mistificat preţul. • M u l ţ u m i r e . Artur î
racter de s-au petrecut în viaţa, loca să se construiască.,. nistrativ-teritoriale, proiect Simeria fiind ceferişti — deci I Gestionara Ana Bărbuş de Schmidt din Orăştie aduce |
de des- lităţii. Pină în 1965 — deşi Fiind lăcătuş la Întreprin care a fost dat recent pu călători prin profesie, oameni J la o unitate . a T.G.S.M.I. mulţumiri organelor de mi- *>
e. Izolat prin stafia C.F.R., oraşul re derea mecanică de material blicităţii. Acest act normativ care se îmbogăţesc mereu I Hunedoara a mistificat pre- liţie pentru eforturile depu- I
lă căzute prezintă de mai înainte 'un rulant, de peste 40 de ani, va oferi, după adoptare, un cu multe imagini din alte lo ^ ţul caielelor, vînzînd pache- se în. vederea prinderii in- J
mp. Vin important nod feroviar al pot spune că Simeria dispu larg cadru democratic de calităţi ale ţării — se Înţele I tul cu 130 Iei, în loc de fractorului care i-a furat o J
decat, pe ţării r- Simeria a continuat ne azi de alimentare cu apă manifestare pentru iniţiati ge că ideile şi contribuţia 65 lei cît trebuia. Acum i serie de bunuri din Io- J
tensifieărl să arate ca o comună. E potabilă, străzi şi cartiere vele cetăţeneşti, pentru ridi lor pentru dezvoltarea „ora j se face şi ei nota de plată. cuinţă. jj
n/oră din drept, mai mare, ca popu frumoase, Blocurile de lo carea localităţilor ţării la şului ceferiştilor" vor fi pe
apoi din laţie şi ca întindere, dar a- cuinţe construite, îndeosebi înalte cote urbanistice şi măsură: noi, bogate, frumoa * • îşi ignorau atribuţiile. Rubrică realizată '
icaţa, izo- vea toate atuurile unei aşe în actualul cincinal, in apro creşterea nivelului general se, de înaltă valoare l In loc să urmărească buna cu sprijinul
. (Metco- zări rurale, li lipseau cana pierea „Parcului dendrologic“ ' funcţionare a utilajelor |a Inspectoratului *
ciu Iuliu lizarea, alimentarea cu apă, sînt date mereu ca exemplu de viaţă al tuturor oameni NISTOR IRINCA | care lucrau, Ioan Kujhete, judeţean de interne |
edificiile social-culturale, stră- de eficienţă şi estetică ar lor. Ca deputat pot afirma lăcătuş, Secţia 1 cisterne, *
zile pavate şi alte,,, calităţi hitectonică. La toate aceste că, pe baza prevederilor nou I.M.M.R. Simeria ■T M mmm* M m MM » «W * Mmmm / mmam » mm» r » MM) / * mmm / mmm» # mu» m Mmtmi t MS»
