Page 14 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Activitate sistematică, corelată cu 4100 KG GRlU LA HECTAR -PRODUCŢIE MEDIE PENI
D
problemele concrete ale muncii oamenilor
FERMA Nr. 4 A I.A.S. SIMERIA
— Obiectivele cuprinse organizaţiilor de sindicat şi rea pe care o vom face în
in Programul ideologic al 6 cercuri, cu 183 cursanţi prima decadă a lunii sep Ferma nr. 4 din Orăştie, kg substanţă activă super- Gheorghe Bărbulescu acor
partidului, în documentele ai O.D.U.S. Au fost apoi tembrie va fi continuată a I.AS. Simeria, a avut fosfat la hectar. dă întreaga atenţie celor
Congresului al XIII-lea, organizate 18 cercuri poli lunar, pe toată perioada cultivată în acest an cu lalte lucrări din tehnolo 20,00 Tel
măsurile stabilite recent tico-educative cu caracter desfăşurării învăţămîntului. grîu o suprafaţă de 100 La semănat, lucrare pe gic. La recoltare am lucrat 20.20 Act
pun în faţa organelor şi sătesc, cu 519 cursanţi, în — Indicaţiile şi orientă hectare, de pe care a ob care am efectuat-o pînă la cu formaţii complexe, uti- con
organizaţiilor de partid sar cele 13 localităţi aparţină rile conducerii de partid ţinut o recoltă medie de data de 10 octombrie, am lizînd şi combinele din 20,35 înv
cini şi exigenţe de o deo toare. în noul an de stu impun intensificarea preo 4100 kg boabe la hectar, asigurat o densitate de celelalte ferme ale între rilc
sebită importanţă în pre diu vom pune un accent cupărilor pentru desfăşu depăşind prevederile pla 000—050 boabe germinabi- prinderii. (co)
gătirea şi desfăşurarea nou deosebit şi pe creşterea e- rarea unei activităţi siste le la mp. Imediat după 21,> ' Mei
lui an de studiu în învă- ficicnţei activităţii desfăşu matice, adecvată nivelului nului cu 400 kg boabe la însămînţare am făcut tă- Ţinînd seama de expe lor
ţămîntul politico-ideologic. rate în cadrul filialei Uni de pregătire al cursanţilor, rienţa dobîndită, pentru re 21.20 Seri
Iată de ce vă rugăm, tova versităţii politice şi de con strîns corelată cu proble 1 n colta din primul an al vii lor)
răşe Dionisie FrenţOyii. ca, ducere. mele de muncă şi de viaţă torului cincinal, cînd va 21,50 Teii
în calitate de secretar ad — Rolul esenţial al pro-. ale acestora. Cum aţi ac trebui, aşa cum prevăd ho-
junct cu problemele de ţionat în această direcţie ? hectar. în cadrul fermei vălugirea terenului, iar tărîrile Congresului al
XIII-lea al partidului, să
propagandă al Comitetului — în cadrul dezbateri noastre am cultivat două pentru fertilizarea supli
orăşenesc de partid Căi an, IN PREGĂTIREA lor, pe baza bibliografiei soiuri, respectiv Timişan, mentară am aplicat azotat obţinem producţii superioa
să prezentaţi preocupările NOULUI AN recomandate din timp se pe 31 de hectare, şi Tran de amoniu. în scopul com re la hectar la toate cul
dumneavoastră în această DE STUDIU va accentua legarea mai silvania, pe 09 de hectare, baterii buruienilor am fo turile şi de pe toate su
direcţie. IN ÎNVĂTĂMINTUL strînsă a problemelor teo întreaga producţie fiind losit Iccdinul. prafeţele, pregătim baze I3UCU1
dioprogr
— Comitetul orăşenesc POLITICO-IDEOLOGIC retice cu sarcinile concrete destinată pentru sămînţă. Pentru a asigura efectua temeinice din această toam 0,30 La
de partid, organele şi or ale cursanţilor, asigurînd Cultura a fost amplasată rea unor lucrări de cali nă. Am stabilit amplasa agricullu
ganizaţiile din unităţi au creşterea eficienţei şi for după plante prăsitoare — rea culturii, soiurile ce le jurnal;
acţionat şi acţionează sus pagandiştilor în asigurarea ţei de înrîurire a învăţă cartofi, porumb şi sfeclă. tate, de mai mulţi ani me vom cultiva, modul de or angajam
8.00 Itcv
ţinut pentru a asigura con conţinutului şi eficienţei mîntului asupra întregii canizatorii au fost specia ganizare a întregii activi Curierul
activităţii desfăşurate im
diţii optime ridicării gra activităţi desfăşurate de Printr-o bună organizare lizaţi, lui Constantin Glod Buletin i
pune din partea organelor
dului do eficienţă şi nive şi organizaţiilor de partid oamenii muncii. în princi a muncii şi operativitate la încredinţîndu-i-se semăna tăţi pentru a elibera cu pundem
10.00 Bul
lului studiului ideologic, o înaltă responsabilitate în pal vom insista pentru recoltatul culturilor pre tul, iar lui Nicolae Mitu — operativitate terenul şi a Solişti ş
intensificării activităţii de recrutarea acestora. Ce aţi creşterea conştiinţei, îmbu mergătoare am reuşit să erbicidarea culturii. De a- efectua lucrările la timp reatc; 1
înarmare a comuniştilor, a întreprins în acest sens ? nătăţirea disciplinei la fie pregătim grădinăreşte te şi de calitate. ralc; li
Ştiri; 11
tuturor oamenilor muncii care loc de muncă, ridica semenea, tractoriştii Fili- Soarelui
cu concepţia revoluţionară — O atenţie deosebită am rea productivităţii muncii renul, efectuînd arătura de mon Cibian, Gheza Bra- Ing. EUGEN LĂZÂRESCU, te; 12,00
despre lume şi viaţă a acordat aplicării indicaţii şi a calităţii produselor. De bază şi două discuiri, pre viac, Cornel Tomuş, Ion şeful fermei nr. 4 12,05 Dir
partidului, cu sarcinile e- lor conducerii partidului asemenea, dintre proble cum şi fertilizarea cu 100 Olah, Aurel Roman şi a I.A.S. Simeria rului; î;
xistente în fiecare dome cu privire la îmbunătăţi mele caro se vor găsi per nico-ştiii
niu în perioada actuală şi rea activităţii de selecţio manent în dezbaterea vanprem
de perspectivă. Subliniez nare şi pregătire a propa cursanţilor nu vor lipsi 13.00 De
că în centrul tuturor acti gandiştilor. Aceştia au fost cele legate de formarea şi Club u
vităţilor învăţămîntului se recrutaţi din rîndul comu dezvoltarea gîndirii econo Buletin
va situa studiul sistematic niştilor care au o bună mice, respectarea tehnolo Muzicii i
al operei secretarului ge pregătire politico-idcologi- giilor de lucru, aceasta da -FU'-i'y' că; 16,2.
neral al partidului, tova că şi de cultură generală, torită faptului că avem un conorr
răşul Nicolae Ceauşescu, posedă o experienţă boga mare număr de tineri, mai medic,
al documentelor programa tă în munca de propagan puţin familiarizaţi cu ase de ştiri
tice ale partidului. Mem dă şi se bucură de presti menea probleme. 17,35 Te
brii comitetului orăşenesc, giu profesional şi moral în — Cum s-a acţionat pen patria
a'r consiliului de educaţie colectivele în care muncesc, tru asigurarea fondului do muzical
politică şi de cultură socia manifestă exigenţă partini cumentar ? rii : * I
listă, activul de partid au că şi au capacitatea de a — Ţinînd seama de ce vista ini
1
primit sarcini să ajute e- expune liber şi explica a ’* rinţa întăririi rolului stu 19.00 Ai
fectiv birourile organizaţii gumentat, cu claritate idei diului individual noi ăm {ii; 20,0
lor de bază, organizaţiilor le care fac obiectul temei avut în vedere îmbogăţirea Răspund
de masă şi' obşteşti în or dezbătute. S-a avut în ve şi reactualizarea celor 15 * M SI
ganizarea şi desfăşurarea dere, de asemenea, ca sar puncte de documentare. S-a O zi în
noului ciclu de învăţămînt cina de propagandist să fie realizat .lin nou punct de Nocturnă
politico-ideologic. Astfel, la încredinţată comuniştilor documentare, bine dotat, 24.00 Bu
nivelul oraşului Călan au cu funcţii de răspundere, cu noi planşe şi grafice.
fost organizate 171 cercuri celor din activul do partid. Vom acţiona permanent
politico-educative cu 4 410 Avînd în vedere că nu pentru o cît mai eficientă
cursanţi. De asemenea, îşi mărul propagandiştilor a utilizare. a acestui " fond,
vor desfăşura activitatea crescut în noul an de stu pentru a conferi întregii
105 cercuri ale organizaţii diu cu 50, că o parte sînt activităţi din acest dome D E V /
lor de tineret, la care vor noi, vom pune un accent niu calităţile şi valenţele nală *
tria) ;
participa 3 031 cursanţi, 91 deosebit pe instruţrea şi cerute. ta); HUI
cercuri cu 2 387 membri ai pregătirea acestora. Instrui VALENTIN NEAGU curs (M<
U n şer:
V.VAV.V.V.VA^VAV/.VV.VAV.V.V/^ŞV.V.^V.V.V.V.V.’.V.V.VV.V.V.V.V.V.V.V.V.V/.V.V.'.VV.V', (Modern
reasma i
Noua cantină a cimentiştilor căra);
(Arta
iri comuna Mobilizare amplă la strînsul, începînd din luna septembrie, oamenii muncii de neştiloi,
Fata cai
la întreprinderea pentru lianţi Deva beneficiază de un (Parîiig)
Romos transportul şi depozitarea fînului local nou pentru cantina de incintă. Investiţia, în va nirea);
rea Nor
loare de peste 3 milioane, realizată prin T.A.G.C.M.
Deva, include şi lucrări în valoare de peste 1 milion brie);
kan, tl|
în comuna Romos sînt tru asigurarea bazei fura In baza furajeră a urn Gheorghe Urîtoi, Aurel Ti iei efectuate prin munca patriotică a oamenilor din (Cultural
patru cooperative agricole jere în fiecare unitate, ur taţii fînarele erau deja cluia, Ioan Urîtoi trans întreprindere. Dotarea cu instalaţii moderne pentru (lela (Lt
NEA: V
de producţie şi o asociaţie mărind cu insistenţă ca umplute. „Avem depozitate portau cu atelajele proprii depozitarea alimentelor şi prepararea mîncării, linia I-II (Mii
economică intercooperatis- ele să se înfăptuiască rigu pînă în prezent — sublinia finul din cîmp, iar alţii se de autoservire permit celor peste 250 de abonaţi ser l’robu di
tă. Toate aceste unităţi ros. Astfel, s-a avut în ve Mircea Pătrînjan, inginerul străduiau să umple şi cel virea mesei în mod operativ. Prin buna aprovizionare citoresc)
treia i
deţin, în cadrul sectoare dere ca toate suprafeţele şef al cooperativei — 580 de al doilea fînar. De la şi mai ales cu aportul gospodăriei anexe a întreprin (Retezat]
lor zootehnice, efective im ce produc furaje să fie îm tone de fibroase, cu 30 to Ana Vasiescu, contabilul derii, la preţul de 9,50 lei aici se pot consuma zilnic mul trei
portante de bovine şi ovi părţite din vreme pe mem ne mai mult decît necesa şef al cooperativei, aflăm două meniuri la alegere, unul dietetic, produse „gos GUUABr
nerul);
ne. In acest context este brii cooperatori, recoltarea rul. Şi mai există în cîmp, că s-au pus la adăpost pe podina" şi minuturi. Acum noul sediu, după cum ne tură în
firesc ca asigurarea unei să se facă în timpul optim strinse în căpiţe, peste 50 ste 200 tone de fîn. spune şi inimoasa şefă de cantină, Dorina Achim, (Patria);
baze furajere bogate să şi nutreţurile obţinute să tone, care se transportă în Brigadierul Aurel Drăgoi, „arată ca un pahar". Cele 7 femei, cît numără per loacele
constituie o preocupare de se transporte cu operativi aceste zile". cel care coordona activita sonalul cantinei, au lucrat din răsputeri pentru crea GIU-BA
galben
primă mărime a tuturor tate în depozitele furajere. La A.E.I. Vaidei au fost tea de transport şi depozi rea unui climat cît mai plăcut. Tot ele şi-au confec ră); 1
fermeca 1
factorilor de conducere de Am utilizat la transport depozitate 960 tone de fîn. tare a furajelor la C.A.P. ţionat halatele, şorţurile, feţele pentru mese şi per BRAZI:
la nivelul comunei şi al îndeosebi atelajele proprii în ziua raidului nostru Pişcliinţi, era mulţumit. delele. Kramer;
fiecărei unităţi agricole. Ce ale membrilor cooperatori. mecanizatorii Vasile ITomo- Tocmai se încheiase de Foto NICOLAE GHEORGHIU şi Julie
s-a întreprins, _ cum se ac Practic, toate cele peste 80 rodcan, Ioan Albu şi clădit ultima şiră de fîn. dc culţi
ţionează în această perioa căruţe, eîte există pe raza Gheorghe Hila transportau, „Am strîns pînă acum — împuşca
reşvî); i
dă pentru strîngerea şi pu comunei, participă zilnic cu cîte două cupluri de spunea el — 308 tone de Planul - îndeplinit mina).
nerea la adăpost a fînului, la transportul furajelor din remorci şi cu trailerul, ul fîn, cu 60 tone peste nece
o celorlalte resurse furaje cîmp. Ca urmare, pînă la timele cantităţi de fîn. Au sarul planificat. Şi mai
re menite să asigure hră- această dată a fost depo rel Romcea, şeful secţiei sînt cîteva căpiţe în cîmp. ritmic, zi de zi
nirea corespunzătoare a zitată întreaga cantitate de mecanizare, a ţinut să sub Tot l-am adus cu căruţele.
animalelor în stabulaţia paie şi 2 200 tone de fîn linieze că la transportul Ioan Rusu, Vasile Urîţes- (Urmare din pag. 1) tăţii produselor. Eviden
viitoare, realizarea în con din cele 2 623 tone pre furajelor din cîmp, alături eu, Ioan Ştefan şi Ioan ţiaţi ? Echipa lui Ioan
diţii optime a tuturor in văzute. de mecanizatori, au parti Hechel sînt cîţiva dintre planului zilnic. Pe perioa Gordan, deşi încă mai pier Tlmpu
dicatorilor din zootehnie ? în tarlaua „Tabără" a cipat şi cetăţeni din sat cei m.ai harnici la această da la care ne referim, de timp la schimbarea ti azi, 5 i
Organele c o m u n a l e C.A.P. Romos se afla un cu atelajele proprii. Lucru treabă". productivitatea muncii a parelor". Ing. Sabin Mîn- Vremea
de partid şi de stat au a- grup de cooperatori la a- care, de altfel, s-a înfăp Rezultă, deci, că în co fost depăşită cu 8 la sută. druţ, şef de schimb, s-a şi instal
cordat o atenţie permanen dunatul nutreţurilor. Bri tuit şi la cooperativa agri muna Romos se acţionea In secţie, o zi de muncă referit la pregătirile de mult nc
tă activităţii de recoltare gadiera Aurelia Ocolişan. colă din Vaidei, unde cele ză cu răspundere la strîn obişnuită. Notăm şi nume iarnă aflate în plină des cădea p
şi depozitare a furajelor, mcnţionînd că este produc 150 tone de fîn depozitat gerea din cîmp şi depozi de oameni i la tiparele de făşurare, la necesitatea a- ploaie, î
implicîndu-se cu maximă ţia de lucernă obţinută du pînă acum — arăta Aure tarea furajelor. Urmarea formare a stîlpilor electrici, sigurării stocului de agre eărcări
răspundere în organizarea pă a treia coasă, preciza lia Dobrean, preşedintele directă a hărniciei şi am echipele conduse de Mihai gate şi a vagoanelor pen va sufle
şi mobilizarea tuturor ce că printre cei mai vrednici unităţii — au fost trans plei participări la muncă Ciocoi, Silviu Filimon şi tru desfacerea producţiei. nele inte
tăţenilor satelor la muncă. cooperatori care au cosit şi portate numai cu atelajele a cetăţenilor este faptul maistrul Gheorghe Moldo- Oameni şi fapte, preo tă dura
— Dată fiind importan transportat mari cantităţi cooperatorilor, cei mai că — aşa cum ţinea să re van, care le coordonează. cupări pentru asigurarea oră din
ţa acestei probleme — pre de fîn cu atelajele proprii vrednici dovedindu-se Va leve primarul comunei — Subinginerul Iosif Haidil, tuturor condiţiilor realiză, Tempers
ciza Ioan Căstăianu, pri se numără Ion Bucur, sile Ciuci, Ioan Nedel, Au toate unităţile agricole din de la linia a IV-a netipi rii în continuare a planu fi cupri
marul comunei — comite Cornel Drăgolea, Ana Va- rel Bălan, Vaier Groza Ş.a. Romos îşi vor asigura ne zate, spunea : „Oamenii lu lui la toate sortimentele. grade,
tul comunal de partid, bi siu, Gheorghe Basarab, Şi la C.A.P. Romoşel se cesarul de nutreţuri pen crează din zi în zi mai De fapt, aceasta este de între 18
rou] executiv al consiliu Dorel Ardcan, Ioan Ştefan, muncea susţinut în vede tru stabulaţia 1985—1986. bine. Sînt harnici şi buni viza colectivului secţiei Izolat c<
lui popular comunal au Anuţa Jurj, Nelu şi Ioan rea asigurării bazei fura gospodari. îşi fac planul. prefabricate: îndeplinirea de servi
stabilit încă din primăva Stoica, Saveta Purear, Ana jere. Cooperatorii Simion TRAIAN BONDOR, Totuşi, trebuie să fim mai exemplară a planului pe
ră măsurile necesare pen Căliman ş.a. Cătălin, Petru Pleşa-Păuşu, MIRCEA LEPĂDATU exigenţi în privinţa cali anul 1985.